15,319 matches
-
identifica și interpreta în continuitate formele literare de expresie. Astfel, „«mărcile mistice» ca probă a consacrării și apartenenței la zeul celebrat” se vor dovedi comune pentru specii folclorice distincte, ceea ce demonstrează coerența și unitatea desăvârșită a mentalului arhaic românesc. Teatralizarea sacrului, ca dominantă a ritualului inițiatic tribal, s-a refugiat în puterea evocatoare a cuvântului transmis prin datină: desfășurarea evenimentelor din colindele de fecior, spre exemplu, includ pe lângă planul fabulei atât instanța povestitoare colindătorii, cât și auditoriul. În contextul inițiatic sunt
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ritualului inițiatic tribal, s-a refugiat în puterea evocatoare a cuvântului transmis prin datină: desfășurarea evenimentelor din colindele de fecior, spre exemplu, includ pe lângă planul fabulei atât instanța povestitoare colindătorii, cât și auditoriul. În contextul inițiatic sunt implicate concepte precum sacru, mit, timp și spațiu sacru, uzura creației, sărbătoare. Precizarea punctului de plecare pentru înțelegerea amplului fenomen spiritual este necesară ca suport al discuției aplicate la contextul literar folcloric. Omul modern, căruia i s-au amputat rădăci¬nile comunicante cu esența
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
refugiat în puterea evocatoare a cuvântului transmis prin datină: desfășurarea evenimentelor din colindele de fecior, spre exemplu, includ pe lângă planul fabulei atât instanța povestitoare colindătorii, cât și auditoriul. În contextul inițiatic sunt implicate concepte precum sacru, mit, timp și spațiu sacru, uzura creației, sărbătoare. Precizarea punctului de plecare pentru înțelegerea amplului fenomen spiritual este necesară ca suport al discuției aplicate la contextul literar folcloric. Omul modern, căruia i s-au amputat rădăci¬nile comunicante cu esența lumii, nu are posibilitatea să
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
este necesară ca suport al discuției aplicate la contextul literar folcloric. Omul modern, căruia i s-au amputat rădăci¬nile comunicante cu esența lumii, nu are posibilitatea să conștientizeze existența celor „două medii complementare” care „se exclud și se presupun”: sacrul și profanul. Tot ceea ce face obiectul lucrării de față însă se circumscrie vieții lui homo religiosus, pentru care viața „se prezintă ca suma relațiilor dintre om și sacru”. Dinamica acestui dialog revelează structuri mitice universale, a căror ipostază se îmbogățește
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
conștientizeze existența celor „două medii complementare” care „se exclud și se presupun”: sacrul și profanul. Tot ceea ce face obiectul lucrării de față însă se circumscrie vieții lui homo religiosus, pentru care viața „se prezintă ca suma relațiilor dintre om și sacru”. Dinamica acestui dialog revelează structuri mitice universale, a căror ipostază se îmbogățește cu sensibilitatea artistică specifică limbii românești. Teamă și fascinație pare a fi definiția unanim acceptată pentru sacru. „Numinosul presupune o anumită distanțare, o conexiune slabă între înăuntru și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pentru care viața „se prezintă ca suma relațiilor dintre om și sacru”. Dinamica acestui dialog revelează structuri mitice universale, a căror ipostază se îmbogățește cu sensibilitatea artistică specifică limbii românești. Teamă și fascinație pare a fi definiția unanim acceptată pentru sacru. „Numinosul presupune o anumită distanțare, o conexiune slabă între înăuntru și înafară” și, de aceea, numai potențialii inițiați vor descoperi calea către sacru. Pentru a-l percepe, dar mai ales pentru a-l descoperi și pătrunde în el este nevoie
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
îmbogățește cu sensibilitatea artistică specifică limbii românești. Teamă și fascinație pare a fi definiția unanim acceptată pentru sacru. „Numinosul presupune o anumită distanțare, o conexiune slabă între înăuntru și înafară” și, de aceea, numai potențialii inițiați vor descoperi calea către sacru. Pentru a-l percepe, dar mai ales pentru a-l descoperi și pătrunde în el este nevoie de „un raport specific al subiectului cu lumea, care pune în joc conștiința afectivă și intelectuală a unei alterități ascunse, a cărei prezență
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de „un raport specific al subiectului cu lumea, care pune în joc conștiința afectivă și intelectuală a unei alterități ascunse, a cărei prezență este cu toate acestea făcută sensibilă prin efecte existențiale multiple”. Și fiindcă „e o categorie a sensibilității”, sacrul se instituie prin intermediul transmisiei orale a folclorului, dar „nu se limitează doar la conduita povestirii, ci este trăit pe un plan ludic, încarnat în manieră sensibilă și figurativă, pus în scenă și teatralizat altfel spus”. Maniera dramatică prin care instanța
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
plan ludic, încarnat în manieră sensibilă și figurativă, pus în scenă și teatralizat altfel spus”. Maniera dramatică prin care instanța povestitoare creează o nouă realitate, cea trainică din punct de vedere magic, este emanația directă a acțiunii relatate, căci „manifestarea sacrului întemeiază ontologic Lumea”. Sentimentul rupturii de profan și deschiderea conștientă către o dimensiune în care legile firii se suspendă nu vin însoțite în mentalitatea tradițională de angoase. Ușurința cu care spațiile se transcend vorbește despre absența unei „rupturi existențiale pentru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu care spațiile se transcend vorbește despre absența unei „rupturi existențiale pentru român între lumea de aici și lumea de dincolo, între vremea de acum și veșnicie”; pentru el există „numai vamă, adică poartă de trecere”. Povestirea - „această traducere a sacrului în povestire devine un discurs asupra puterii supraumane; ea permite explicare, pe de o parte, a naturii puterii sacre și, pe de altă parte, a modalităților de întâlnire între zei și oameni”. Folclorul literar constituie în acest context canalul privilegiat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de dincolo, între vremea de acum și veșnicie”; pentru el există „numai vamă, adică poartă de trecere”. Povestirea - „această traducere a sacrului în povestire devine un discurs asupra puterii supraumane; ea permite explicare, pe de o parte, a naturii puterii sacre și, pe de altă parte, a modalităților de întâlnire între zei și oameni”. Folclorul literar constituie în acest context canalul privilegiat de comunicare a misterelor fundamentale, canal orientat atât pe verticală, între strămoșii mitici și contemporaneitate, cât și pe orizontală
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de întâlnire între zei și oameni”. Folclorul literar constituie în acest context canalul privilegiat de comunicare a misterelor fundamentale, canal orientat atât pe verticală, între strămoșii mitici și contemporaneitate, cât și pe orizontală, ca liant cultural între membrii societății. „Puterea sacră este trăită prin intermediul imaginarului” iar decodarea acestuia se poate face prin instrumente etnologice, mitologice și stilistice; stilistica cumulează, la rândul ei, date etimologice, lexicale, morfologice și sintactice ale limbii. Posibil numai prin intermediul limbajului, mitul reprezintă „comple¬mentul fabulatoriu al experienței
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
este trăită prin intermediul imaginarului” iar decodarea acestuia se poate face prin instrumente etnologice, mitologice și stilistice; stilistica cumulează, la rândul ei, date etimologice, lexicale, morfologice și sintactice ale limbii. Posibil numai prin intermediul limbajului, mitul reprezintă „comple¬mentul fabulatoriu al experienței sacrului, el introduce o elaborare figurativă și schematizează nucleul compact al semnificațiilor suprasensibile. Datorită intervenției mitului, a unei hieroistorii, omul poate să-și satisfacă o nevoie triplă: să se înzestreze cu un scenariu imaginat care ilustrează și fixează întâlnirea sacrului; să
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
experienței sacrului, el introduce o elaborare figurativă și schematizează nucleul compact al semnificațiilor suprasensibile. Datorită intervenției mitului, a unei hieroistorii, omul poate să-și satisfacă o nevoie triplă: să se înzestreze cu un scenariu imaginat care ilustrează și fixează întâlnirea sacrului; să închidă memoria sacrului într-un ansamblu de modele ușor de interiorizat și de transmis; în fine, să asigure o comunicare socială în jurul acelorași credințe și comportamente”. Toate aceste funcții ale mitului pot fi regăsite în literatura populară românească, deși
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o elaborare figurativă și schematizează nucleul compact al semnificațiilor suprasensibile. Datorită intervenției mitului, a unei hieroistorii, omul poate să-și satisfacă o nevoie triplă: să se înzestreze cu un scenariu imaginat care ilustrează și fixează întâlnirea sacrului; să închidă memoria sacrului într-un ansamblu de modele ușor de interiorizat și de transmis; în fine, să asigure o comunicare socială în jurul acelorași credințe și comportamente”. Toate aceste funcții ale mitului pot fi regăsite în literatura populară românească, deși ea nu este compusă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
timp auroral, «paradisiac», dincolo de istorie”; la fel procedează și inițierea, pentru care mitul constituie viaductul cu semnificații. În trăirea magică, nici spațiul și nici timpul nu au uniformitate: „spațiul nu este omogen, ci reprezintă rupturi și spărturi”, din care emerge sacrul, iar timpul se întrerupe pentru a lăsa să se reverse „Timpul creat și sanctificat de zei”. Prin această fisură a simțirii ontologice vom privi la gesturile întemeietoare, aduse în prezent prin tinerii supuși inițierii. Diferențierea unui spațiu de restul este
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
să se reverse „Timpul creat și sanctificat de zei”. Prin această fisură a simțirii ontologice vom privi la gesturile întemeietoare, aduse în prezent prin tinerii supuși inițierii. Diferențierea unui spațiu de restul este dată de încărcătura lui temporală: „alegerea locului sacru se face mereu în funcție de o hieroistorie, care asociază locului un eveniment supraomenesc”. Acest fenomen stă la baza apariției legendelor, specie folclorică prin care accedem la înțelegerea modului arhaic de acceptare a lumii înconjurătoare. Balada Iovan Iorgovan I(7), spre exemplu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Iovan Iorgovan I(7), spre exemplu, conține o sugestie directă la forma de relief valul lui Traian, apărut în urma fugii șarpelui mitic vânat de eroul civilizator. Fie că are o „configurație «cratofanică»”, ori a fost însemnat de un eveniment, spațiul sacru se caracterizează prin magnetism magic, totul pleacă și se întoarce la el: „lumea fizică este astfel reașezată plecând de la și în jurul locului de manifestare a divinului”. Centrul sacru emergent este „punctul de unde a început Creația” și unde omul a apărut
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
are o „configurație «cratofanică»”, ori a fost însemnat de un eveniment, spațiul sacru se caracterizează prin magnetism magic, totul pleacă și se întoarce la el: „lumea fizică este astfel reașezată plecând de la și în jurul locului de manifestare a divinului”. Centrul sacru emergent este „punctul de unde a început Creația” și unde omul a apărut ca „replică a cosmogoniei” și, de aceea, novicele trebuie să ajungă tocmai aici. Aflarea lui în punctul zero al devenirii oprește timpul obiectiv și dă numărătoarea lumii de la
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
locul revelațiilor primordiale și devine locul unde se practică inițierile, unde, în timpul sărbătorilor, se mimează gesturile arhetipale care trebuie să regenereze lumea”. Oriunde va fi confruntarea arhetipală sau acțiunea cu puteri cosmogonice ne vom găsi chiar în locul sfânt: „orice spațiu sacru, oricât de periferic ar fi în realitate, este conceput în mod simbolic ca punct de referință absolut, ca «centru al Lumii»”. De fapt, mundanul și realitatea nu sunt cele percepute profan, ca efecte ale cauzelor obiective, ci aspectele care derivă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ar fi în realitate, este conceput în mod simbolic ca punct de referință absolut, ca «centru al Lumii»”. De fapt, mundanul și realitatea nu sunt cele percepute profan, ca efecte ale cauzelor obiective, ci aspectele care derivă din modelul ontologic sacru; de aceea, tot ce se află în afara spațiului consacrat este doar o „întindere informă”, din care novicele trebuie să se smulgă. Revenind la ritualul inițiatic perceput ca joc, similitudinea între delimitarea unui spațiu destinat sportului și cea a locului consacrat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Revenind la ritualul inițiatic perceput ca joc, similitudinea între delimitarea unui spațiu destinat sportului și cea a locului consacrat a atras atenția lui Johan Huizinga, care nu acceptă explicația trasării apotropaice a teritoriului privilegiat. Considerând că limitele vizibile ale spațiului sacru sunt atributul jocului „serios” și acestea îl protejează de invazia lumii exterioare, eseistul pierde din vedere faptul că universul din afara tărâmului încărcat de sacralitate este expus hazardului, degradării, trecerii. Ceea ce se întâmplă în profan „nu angajează decât persoana superficială” și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
se întâmplă în profan „nu angajează decât persoana superficială” și invazia perisabilului în inima pulsatilă a creației i-ar anula forța fecundă. Ca și spațiul, timpul nu este uniform, ci irupe cu intervale privilegiate, întrerupând trecerea. „Prin natura sa, Timpul sacru este reversibil, în sensul că este de fapt un Timp mitic primordial readus în prezent, Timpul sacru este deci mereu recuperabil și repetabil la nesfârșit”. Opoziția esențială se instituie între „timpul social și Marele Timp mitic, sau timpul hieroistoriilor”. Acesta
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
i-ar anula forța fecundă. Ca și spațiul, timpul nu este uniform, ci irupe cu intervale privilegiate, întrerupând trecerea. „Prin natura sa, Timpul sacru este reversibil, în sensul că este de fapt un Timp mitic primordial readus în prezent, Timpul sacru este deci mereu recuperabil și repetabil la nesfârșit”. Opoziția esențială se instituie între „timpul social și Marele Timp mitic, sau timpul hieroistoriilor”. Acesta din urmă este caracterizat de similitudinea cu ritmurile ample - „alegerea acestei microtemporalități sacre se află în strânsă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
readus în prezent, Timpul sacru este deci mereu recuperabil și repetabil la nesfârșit”. Opoziția esențială se instituie între „timpul social și Marele Timp mitic, sau timpul hieroistoriilor”. Acesta din urmă este caracterizat de similitudinea cu ritmurile ample - „alegerea acestei microtemporalități sacre se află în strânsă legătură cu marile conjuncții cosmice: simbolismul lunar sau solar, solstițiile sau echinocțiile reprezintă timpuri intense pentru toate diviziunile timpului”. În creațiile folclorice investigate lunarul ține de inițierea feminină, în timp ce soarele reprezintă modelul eroic și călăuza psihopompă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]