19,447 matches
-
simplă ca tehnică, nefolosită În exercițiile de concurs, dar importantă din anumite puncte de vedere În procesul de pregătire. Ea se Învață cu multă ușurință chiar la Începutul activității deoarece contribuie la formarea obișnuinței de a se rota, la perfecționarea simțului de orientare În spațiu, la creșterea curajului, dă satisfacții la Începutul activității și mai ales contribuie la Învățarea altor mișcări mai dificile. Se poate executa la ambele bare, cea Înaltă, atunci când această mișcare se Învață, constituind o dificultate psihologică utilă
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
saltului grupat Înapoi, adică un salt Înalt, În care să „ Încapă „ două rotații, o grupare rapidă și bine strânsă, care să ne convingă de posibilitatea de a realiza dublul si o degrupare orientată, care să demonstreze o bună stabilitate și simț al poziției În spațiu. Dacă aceste condiții sunt Îndeplinite, pentru reușita Învățării ar mai exista două dificultăți și o mică problemă. Prima dificultate o constituie momentul părăsirii barei, În funcție de bătaie și de deschiderea articulației umărului, iar a doua este menținerea
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
Înalte. Însușirea continuă a tuturor cunoștințelor și noutăților În domeniu, pe toate căile și de peste tot, cu aviditate și convingerea că numai astfel se poate realiza „ ceva „. Capacitate de a organiza bine activitatea, sprijininidu-se pe cunoștințe, raționamente, creație. Fler, adică simțul complex de a aprecia global o situație, un talent, o conjunctură, fără a putea preciza toate elementele care o determină. Bunătate, politețe, limbaj elevat, corect și precis, exigent profesional, chiar „răutate profesională", capacitatea de a Înțelege psihologia gimnastelor, optimist, capabil
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
13 ani gimnasta acumulează o capacitate motrică ,ajutată substanțial de un psihic pozitiv, care-i permite să Însușească elemente complexe și dificile sub aspectul calităților motrice. Copilul recepționează majoritar optic, imagini globale și foarte puțin rațional. La el predomină intuiția,simțul muscular complex. Nu are cunoștințe elementare de fizică, iar explicațiile raționale, „filizofia tehnicii"*nu le este accesibilă decât Într-o măsură foarteredusă. Deși execută foarte precis și corect tehnic, ei nu pot explica În mod clar acțiunile componente. În consecință
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
să las crăpată puțin ușa, să ne vadă tot blocul? tot cartierul? tot orașul? sigur că da. sigur că da. sigur că da. la naștere sîntem ca niște farfurii întinse, în supa cărora plutesc pîlpîitoare o mie și una de simțuri, iar printre ele simțul stelar. nu durează însă mult pînă cînd, sub tirania surîsului părintesc, farfuria începe să-și adune aripile deasupra și peste simțurile nepămîntene se așterne umbra. pentru că nu dezvoltăm pentru ele organe le pierdem și primul care
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/8860_a_10185]
-
ușa, să ne vadă tot blocul? tot cartierul? tot orașul? sigur că da. sigur că da. sigur că da. la naștere sîntem ca niște farfurii întinse, în supa cărora plutesc pîlpîitoare o mie și una de simțuri, iar printre ele simțul stelar. nu durează însă mult pînă cînd, sub tirania surîsului părintesc, farfuria începe să-și adune aripile deasupra și peste simțurile nepămîntene se așterne umbra. pentru că nu dezvoltăm pentru ele organe le pierdem și primul care se stinge e simțul
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/8860_a_10185]
-
sîntem ca niște farfurii întinse, în supa cărora plutesc pîlpîitoare o mie și una de simțuri, iar printre ele simțul stelar. nu durează însă mult pînă cînd, sub tirania surîsului părintesc, farfuria începe să-și adune aripile deasupra și peste simțurile nepămîntene se așterne umbra. pentru că nu dezvoltăm pentru ele organe le pierdem și primul care se stinge e simțul stelar, cel mai fragil dintre toate. da, farfuria s-a închis acum ca un chiup dintre cele ce-n vechime se
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/8860_a_10185]
-
simțul stelar. nu durează însă mult pînă cînd, sub tirania surîsului părintesc, farfuria începe să-și adune aripile deasupra și peste simțurile nepămîntene se așterne umbra. pentru că nu dezvoltăm pentru ele organe le pierdem și primul care se stinge e simțul stelar, cel mai fragil dintre toate. da, farfuria s-a închis acum ca un chiup dintre cele ce-n vechime se aflau la mare căutare. și apoi vine vorbirea cu marile ei limitări și chiupul își strînge și mai mult
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/8860_a_10185]
-
atracția și satisfacția noastră, ci bucuria redescoperirii și reevaluării celor văzute În alte dăți. Când te afli la primul contact cu lumea În care ai intrat, trăiești noutatea care te Întâmpină, Încerci să o intuiești, să o cuprinzi cu toate simțurile, să o cântărești, să i găsești un loc În scara valorilor, să-ți Întipărești ce crezi că trebuie să rămână În zestrea memoriei pe viață. Ca și tablourile lui Dali, tablourile de viață care se succedau Înaintea ochilor noștri aveau
Iarna îm Florida. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Elena Buică () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1526]
-
piețelor de capital (mijloacele moderne de comunicație i-au ajutat, de exemplu, pe numeroși musulmani să fie mult mai conștienți de propria lor persoană văzută ca parte a comunității islamice, în ansamblul ei, în timp ce confesiunile creștine au dobândit un puternic simț al identității glo bal e), dar nu în ultimul rând, răspândirea valorilor politice (oamenii dintr un colț al lumii fac schimb de informații și idei cu cei aflați la polul opus al lumii, în ceea ce privește pro blemele comune, cum ar fi
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
asupra pishicului naratorului, care, precum în scenariile psihanalitice, își acceptă cu calm maladia mentală (7 august): "Am dormit liniștit. Cineva a băut apa din sticlă, dar nu mi-a tulburat somnul". Efectul este, din păcate, de scurtă durată; "al șaselea simț" nu minte (8 august): Ființa nu se mai manifestă, dar o simt lângă mine, cum mă spionează, mă privește, mă pătrunde și e mai primejdioasă ascunzîndu-se astfel". Situația este staționară (9 august): "Nimic, dar mi-e frică". Așteptarea produce tensiune
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și-n somn. Sufeream la lumină și pe întuneric. Îmbătrâneam în loc să cresc. Visele se înmulțeau și mai toate se sfârșeau cu o babă bătrână, spaimă de urâtă, numai cu doi dinți în gingia de sus". Coșmarul este implacabil prin recurență; simțurile eroului se ascut atât de tare, încât simpla utilizare a organelor senzoriale devine inutilă: "Astă babă mă lua la goană, și eu fugeam de-mi răpăiau tălpile; sfărâmam bolovanii, săream șanțurile, treceam prin mărăcini; oasele călcâielor mi se înjunghiau și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
mocanul simte, pentru prima dată în viață, fiorii spaimei: "Luna intrase după un brâu de nori când mi s-a părut că înaintea mea se mișcă ceva ca o mogâldeață neagră". Forma necunoscută nu răspunde, însă naratorul este stăpân pe simțurile sale: "de văzut, vedeam bine: ceva mergea înaintea mea. Frica începu să mă cuprindă așa cum te cuprinde înghețul. părea că orice părticică din mine tremură, e gata s-o ieie la fugă, să lovească". Disperat, omul se lansează în urmărirea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
A doua trosnitură... Mai multe... E desigur cineva afară, aci, foarte aproape". De vreme ce a bătut ceasul din noaptea Învierii, intrusul malefic nu poate fi decât Gheorghe. Ceata asediatorilor forțează intrarea, străpungând lemnul porții cu un sfredel. Însă, vidat de orice simț al proporțiilor, psihicul hangiului intră în colaps: "Unealta, învârtindu-se mereu, creștea la infinit [...]. Ceea ce se petrecea în acel creier ieșea din sfera gândirii umane: viața se ridicase la o treaptă de exaltare din care toate se vedeau, se auzeau
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
dezechilibrul compozițional (din nou, element definitoriu al barocului), manifestat în cultivarea constantă a unui vocabular eterogen: "Realismul se întâlnește în opera lui Galaction cu cel mai autentic romantism. [...] Cunoscător al expresiei bisericești cu iz arhaic, scriitorul mânuiește totodată depășind, uneori, simțul măsurii neologismul, pe care-l împerechează neașteptat cu termenul neaoș" (1970: 331). În fine, Dim. Păcurariu vede în preotul cu vocație "un virtuoz al limbii", apt de a cultiva, în pură descendență barocă, "un stil excesiv cizelat și împodobit, cu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
strivesc de stânci! [...] Mai bine să urce, să urce! Să nu se lase până nu s-o vedea măcar în poienița de sub stână [...]". Atunci când tensiunea epică atinge paroxismul, se livrează, în doze mici, momente de respiro, în care, din nou, simțul privilegiat al auzului este utilizat ca barometru: "Agripina se opri locului. [...] căută să răzbată cu urechea prin zgomotul și pocniturile Iablanicioarei, dar nu deosebi nimic. Își muie mâinile în spumele pârâului, își aruncă pe ochi câțiva pumni de apă, cum
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
din când în de pe altă lume să turbure somnul fratelui său". Subordonata atributivă proiectează, subit, proza desfășurată până în acest punct sub auspiciile realului la frontiera cu terifiantul fantastic. Repetarea acestor vizite, spectrale în viziunea celui bântuit, tocește emoțiile și adoarme simțurile torturate. Stavrache nu mai pare surprins de cererea de pomană a lui Iancu, însetat, se pare, la întoarcerea de pe lumea cealaltă. Nici contactul fizic, nici încleștarea cu decedatul nu-l mișcă pe erou, dar îl mișcă, desigur, pe lectorul din ce în ce mai
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
făcu repezit câțiva pași, duse mâinile la stomac, horcăind, se întoarse în loc într-un picior și se prăbuși cu capul peste colțul ascuțit al biroului". Cu toate că asaltul fizic încetase, coșmarul lui Costache continuă în imaginația care dictează asupra organelor de simț: "Brumă se sprijini de birou, respirând repede. Nu izbutea să răsufle adânc. Respira superficial și scurt. Inima îi bătea cu lovituri de ciocan. Avu din nou senzația unor pumni care izbeau în piept pe dinăuntru". Se liniștește abia după ce deschide
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
al lui Gane. Ion Vlad sintetizează destul de bine esența epică a nuvelei, insistând și asupra caracterului eminamente vizual al descrierii: "Exemplară sub raportul viziunii și al comunicării, Moara lui Călifar propune un sistem de convenții asociate cu finețe și cu simțul nuanțelor. Hiperbola intervine pentru a da dimensiuni necesare fabulosului (moara, lacul), iar timpul se relativizează după modelul basmului. Se impune stăruitor o viziune plastică; receptarea naturii, a peripețiilor evocate se face vizual (subl. în text), certificând o coordonată a eposului
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
autor printre reprezentanții literaturii SF din deceniul al patrulea al secolului trecut (1980: 239). 67 Ideea umbrei care se mișcă printre făpturile incarnate, ea însăși aparținând, simultan, unui "dincoace" material și unui "dincolo" transcendent și putând fi, așadar, percepută prin simțuri, dar depășindu-le totodată, apare, cu paisprezece ani înaintea publicării volumului lui Oscar Lemnaru, în deja amintitul film al lui Carl Friedrich Dreyer, Vampyr. 68 De altfel, unul dintre aceste episoade analizate de mine, cel al invaziei lăcustelor, are un
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
față: modernitate și tradiție. Idealurile și speranțele de unitate și stabilitate ale continentului european, amplificate mult după revoluțiile din 1989 și după prăbușirea liderului estic mondial, au încântat atât de mult guvernele unor țări din zona euro, încât au pierdut simțul realității și s-au îndatorat peste veniturile lor reale. Iar revenirea la trecutul mai echilibrat rămâne incertă. Occidentul se va rostogoli mai departe pe direcțiile capitalismului său târziu. O altă ciudățenie a vremurilor postdecembriste este generalizarea gândirii negative, extinderea indiferenței
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
seducții, mai "lucrative". Pentru ideile lui Guénon, A. Manolescu și F. Mihăescu, prefațatorii lucrării de la (9a), preiau termenul atât de drag autorului "nonuman". Acestui termen îi este asociat termenul de "transcendent", des folosit de idealismul modern pentru a separa lumea simțurilor de lumea inteligibilă. Apropiați de acest termen sunt "transcendental" și "transcendentalism". Medievalii foloseau termenul "transcendental" pentru atribute care nu făceau parte din cele zece categorii aristotelice, cum sunt unul, adevărul, binele. Im. Kant l-a folosit pentru a denumi facultatea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
fi la fel de sigură ca și teoremele matematice, atunci empirismul se atenuează. n.ns). Gândirea și limbajul au fost explicate în mod asemănător în cartea a treia a Eseu-lui. Operațiile mentale, precum analiza-sinteza, abstractizarea-generalizarea, au ca "materie" tot datele oferite de simțuri. Iar limbajul se compune din sunete articulate care traduc schimbările înregistrate de sensibilitate. Cuvintele sunt un fel de semne particulare, putându-se complica în semne generale ale ideilor. Limbajul scris se explică analog celui vorbit. Literele sunt semne mai apropiate
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Astfel de modele umane s-au difuzat cu mai puțină forță spre Est, întrucât europenii vestici stăteau cu fața spre Vestul Îndepărtat, Africa de Sud, Australia, alte regiuni cu bunuri mai exotice. Acolo s-au plămădit modele opuse "înțeleptului" care contemplă lumea. Simțul practic împletit cu dorința de a trăi luptând cu necunoscutul a stat mereu pe primul plan în Vest. Țările Române, tot mai dependente politic de Orient după 1453, cu o structură socială preponderent agrară, obligate la biruri grele către Poartă
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
atunci atitudinile față de moșteniri cuprind nemulțumiri, imputări și chiar revolte. Nu-i de mirare, pentru că omul este în unele momente și "liberalist", ignorându-l temporar pe celălalt de pe pozițiile eu-lui solipsist. Poate că oamenii de astăzi au un mai dezvoltat simț al revoltei, dar cei mai evoluați intelectual pot avea și simțul reflexivității lucinde, chiar dacă de sub această haină, cum îi creiona britanicul P. Johnson pe cei nouă "intelectuali" moderni, transpar și "inimi de gheață", blesteme, părăsirea propriilor copii, înclinații perverse și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]