12,660 matches
-
este divizată între sferele SUA și URSS. Școala istoriografică a lui Lucien Febvre avea un rol dominant în privința dezvoltării științelor sociale. Liderul școlii devine Fernand Braudel. Progresul științelor sociale a favorizat alte orientări, dezvoltându-se demografia, statistica, economia, anchetele sociale, sociologia, antropologia și psihanaliza. Fernand Braudel (1902-1985) a fost cel mai mare istoric francez din perioada postbelică. Era fascinat de Mediterana, declarând că "fără îndoială că era din nord". Până în 1930 a fost profesor de istorie la un liceu din Algeria
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
existenței umane decât după capodopere, îmbinând istoria cu arheologia. Arheologia sugerează o viață mai bună în lumea rurală medievală decât se credea pe baza izvoarelor scrise. Apar concepte ca: "Istoria imaginarului, Istoria mentalităților". Este publicat "Duminica de la Bouvines", ce presupunea sociologia războiului medieval, istoria sensibilității politice prin măsurarea ecolului a evenimentelor. Au mai apărut lucrări ca: "Anul 1000;" "Vremea Catedralelor"; "Cele trei ordine; Imaginarul feudalismului, Cavalerul, Femeia și Preotul;" "Căsătoria în Franța medievală", "Istoria vieții private" și "Istoria Franței rurale". "Noua
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
cursurile Liceului 24 (actualul Jean Monnet) din cartierul Primăverii, unde a fost coleg de clasă cu Nicu Ceaușescu și alți copii sau nepoți de nomenclaturiști (Răutu, Gheorghiu, Brucan, Onescu, Doicaru) . A absolvit Facultatea de Filosofie a Universității din București, specializarea Sociologie în anul 1974 ca șef de promoție. Lucrarea să de licență este "Noua Stânga și Școala de la Frankfurt" (Editură Politică, 1976). Teza de doctorat (Universitatea București, 1980) are titlul "Revoluție și Rațiune Critică. Teoria politică a Școlii de la Frankfurt și
Vladimir Tismăneanu () [Corola-website/Science/299512_a_300841]
-
studiile sale asupra naturii trombozei, inflamației venoase și emboliilor, principiile stabilite de el fiind și astăzi valabile. Energia sa inepuizabilă și dorința permanentă de a acumula noi cunoștințe l-au condus și spre alte domenii de activitate: Antropologie, Arheologie, Istorie, Sociologie, Organizare sanitară și Politică. După absolvirea gimnaziului din Köslin, Virchow începe în 1840 studiul medicinii la Universitatea din Berlin ca bursier al Academiei Militare ""Pépinière"", având ca profesor - printre alții - pe renumitul fiziolog Johannes Peter Müller. După ce și-a luat
Rudolf Virchow () [Corola-website/Science/299001_a_300330]
-
universitar din Iași. A absolvit școala primară, gimnaziul și liceul în Iași. A optat pentru secția de psihologie-sociologie a Universității din Iași, pe care a absolvit-o în 1976. În timpul studenției, a descoperit presa studențească, fiind titular al rubricii de sociologie a revistei "Dialog" și redactor șef-adjunct al surorii sale "Opinia studențească". A revenit la conducerea celei din urmă în 1980, iar în mai 1983, a fost eliberat din funcție în urma unei prime anchete a Securității, foarte decisă „să facă ordine
Liviu Antonesei () [Corola-website/Science/299015_a_300344]
-
Din 1990 este lector la catedra de Științele educației a aceleeași universități. Din 1996 este doctorand în științele educației cu o teză despre pedagogie ca știință a culturii". Din 1978, autorul a circa o sută de studii științifice din domeniile sociologiei educației, istoriei intelectuale, istoriei și filozofiei culturii, didacticii moderne, metodologiei cercetării educației și științelor politice. În septembrie 2001 și-a susținut doctoratul, iar din ianuarie 2002 a fost promovat conferențiar universitar. Din octombrie 2005 devine prin concurs profesor la aceeași
Liviu Antonesei () [Corola-website/Science/299015_a_300344]
-
anul 1969 Facultatea de Limbă și Literatură Română din Universitatea București. A obținut titlul de doctor în filologie cu o teză despre Mihai Ralea (1978) și doctoratul în teologie cu teza " Influența literaturii sapiențiale asupra literaturii române" (2003). Doctor in Sociologie. A debutat cu volumul de versuri "Duhul pământului", girat de Mircea Ciobanu și Marin Preda. În 1976 debutează în proză cu romanul "Fratele nostru Emanuel", editat de Cartea Românească, pentru care obține premiul Asociației Scriitorilor din București. mărturisește că a
Petre Anghel () [Corola-website/Science/304576_a_305905]
-
Anghel, fructificând experiența de ziarist și scriitor, se dedică activității didactice universitare, specializându-se în domeniul științelor comunicării, fiind lector dr. la Institutul Teologic Adventist, conf. dr. la Institutul Teologic Baptist, prof. univ. dr. la Universitatea din București (Facultatea de Sociologie și Asistență socială), conducător de doctorat în domeniul Științe ale Comunicării. Interviuri
Petre Anghel () [Corola-website/Science/304576_a_305905]
-
silit. În timpul acestei perioade cariera ei ca artist a început cu câteva ilustrații pentru un manual de limbă engleză. A început de asemenea să scrie povestiri și poeme ocazionale. Începând din 1945, a studiat literatura poloneză înainte de a trece la sociologie pe care a învățat-o la Universitatea Jagiellonă din Cracovia. Acolo a devenit parte din cercul scriitorilor locali unde l-a cunoscut pe Czesław Miłosz care a avut o influență destul de importanță asupra scriiturii sale. În mai 1945 a publicat
Wisława Szymborska () [Corola-website/Science/303512_a_304841]
-
ba putea avea toate motivele să dorească păstrarea claselor sociale existente, întrucât lumpenproletariatul depinde în fond de burghezie și aristocrație pentru a-și asigura subzistența. Datorită acestui ultim fapt, Marx considera lumpenproletariatul drept forță contrarevoluționară. Definiția lui Marx a influențat sociologii contemporani, îngrijorați de numeroasele elemente marginalizate ale societății numite de gânditorul german „lumpenproletariat”. Sociologii marxiști, dar și unii nemarxiști folosesc termenul pentru a-i denumi pe cei văzuți ca victime ale societății moderne (beneficiarii programelelor de asistență socială, cerșetorii și
Lumpenproletariat () [Corola-website/Science/303632_a_304961]
-
în fond de burghezie și aristocrație pentru a-și asigura subzistența. Datorită acestui ultim fapt, Marx considera lumpenproletariatul drept forță contrarevoluționară. Definiția lui Marx a influențat sociologii contemporani, îngrijorați de numeroasele elemente marginalizate ale societății numite de gânditorul german „lumpenproletariat”. Sociologii marxiști, dar și unii nemarxiști folosesc termenul pentru a-i denumi pe cei văzuți ca victime ale societății moderne (beneficiarii programelelor de asistență socială, cerșetorii și oamenii fără domiciliu), care nu au venituri, precum și cei care trăiesc din mijloace rău
Lumpenproletariat () [Corola-website/Science/303632_a_304961]
-
de cercetare și experimentare cu privire la științele sociale și umanistică Clasa 73.20 Servicii de cercetare și dezvoltare cu privire la științele sociale și umanistică Servicii de cercetare și dezvoltare cu privire la științele sociale și umanistică Servicii de cercetare și dezvolatare cu privire la științele culturale, sociologie și psihologie Servicii de cercetare și dezvolatare cu privire la economie Servicii de cercetare și dezvoltare cu privire la drept Servicii de cercetare și dezvoltare cu privire la lingvistică și limbaj Servicii de cercetare și dezvoltare cu privire la alte științe sociale și umanistică 849 84990 851 85101
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
prin intermediul Fundației Hanso. Era alcătuită dintr-un grup de "oameni de știință și gânditori" din întreaga lume ce s-au adunat într-o "bază de cercetare științifică" pentru a realiza studii științifice în diverse domenii, printre care meteorologia, psihologia, parapsihologia, sociologia, zoologia și electromagnetismul. După cum reiese din filmul de orientare găsit în stația Lebăda, Inițiativa DHARMA a plasat mai multe stații de cercetare pe insulă. Patru dintre acestea au apărut deja în seriile anterioare. Stația Swan, denumită de naufragiați "trapa" este
Mitologia Lost () [Corola-website/Science/304153_a_305482]
-
Este specializat în etnopsihologie, identitate și etnicitate, studiul comunităților. Din 1991 coordonează programe de cercetare și proiecte pe probleme rurale coordonate de PHARE și Banca Mondială, fondând Observatorul Social de pe lângă Universitatea București. Din 1993 este profesor universitar la Facultatea de Sociologie si Psihologie a Universității București, iar din 1997 coordonează Școala Masterală în Antropologie în cadrul Universității București. Din 2000 este șeful Catedrei de Sociologie la Școala Națională de Științe Politice (SNSPA) unde susține cursurile de Antropologie și cele de Comunități Sociale
Vintilă Mihăilescu () [Corola-website/Science/304313_a_305642]
-
și Banca Mondială, fondând Observatorul Social de pe lângă Universitatea București. Din 1993 este profesor universitar la Facultatea de Sociologie si Psihologie a Universității București, iar din 1997 coordonează Școala Masterală în Antropologie în cadrul Universității București. Din 2000 este șeful Catedrei de Sociologie la Școala Națională de Științe Politice (SNSPA) unde susține cursurile de Antropologie și cele de Comunități Sociale. Este autorul cărții Fascinația diferenței, apărută în 1999, prin care încearcă sa explice în mod corect domeniul antropologiei din prisma experienței personale și
Vintilă Mihăilescu () [Corola-website/Science/304313_a_305642]
-
Prin subcultură se înțelege fie o tendință de manifestare subiacentă a unei culturi elementare, fie o cultură a grupurilor și subgrupurilor sociale dintr-o comunitate etnică. (DEX'98) În sociologie, antropologie și studii culturale, o subcultură este un grup de oameni cu o cultură (distinctă, sau obscură) care îi deosebește față de cultura mai mare, dominantă, denumită și mainstream, de care aparțin. Dacă o anumită subcultură este caracterizată de o opoziție
Subcultură () [Corola-website/Science/304471_a_305800]
-
de vedere larg răspândit este de a considera metodele științifice ca fiind logica care stă la baza activității științifice, de exemplu Karl Popper. Totuși, accentul pus pe această logică este criticat de cei care se concentrează asupra aspectelor sociologice (vezi sociologia științei și sociologia cunoașterii științifice. O metodă științifică este un set de reguli de bază, pe care un om de știință le folosește pentru a efectua o experiență controlată din care poate trage concluzii teoretice. În metoda științifică, ipoteza este
Metodă științifică () [Corola-website/Science/297989_a_299318]
-
răspândit este de a considera metodele științifice ca fiind logica care stă la baza activității științifice, de exemplu Karl Popper. Totuși, accentul pus pe această logică este criticat de cei care se concentrează asupra aspectelor sociologice (vezi sociologia științei și sociologia cunoașterii științifice. O metodă științifică este un set de reguli de bază, pe care un om de știință le folosește pentru a efectua o experiență controlată din care poate trage concluzii teoretice. În metoda științifică, ipoteza este drumul care trebuie
Metodă științifică () [Corola-website/Science/297989_a_299318]
-
îi oferă o educație conservatoare (v. "Les Mots"). În 1916 mama sa se recăsătorește și familia trebuie să se mute. Intră la liceul La Rochelle. Între 1924 și 1929 studiază la "École Normale Supérieure" din Paris, cu accentul pe psihologie, sociologie și filozofie, fiind influențat de opera lui Henri Bergson, "Essai sur les données immédiates de la conscience"; se va adăuga mai apoi interesul fundamental pentru intenționalitatea husserliană și ontologia lui Heidegger. O cunoaște pe cea care-i va fi alături întreaga
Jean-Paul Sartre () [Corola-website/Science/298016_a_299345]
-
și recepția scrierilor fenomenologice elementare deschizând cercetări de amploare și elucidări a diverselor domenii ale realității. Această dezvoltare a deschis dialoguri fructuoase cu alte curente filosofice contemporane, cum ar fi postmodernismul, filosofia analitică și hermeneutica, sau cu diverse discipline științifice: sociologia, teoria arhitecturii și urbanismul, psihiatria sau antropologia. Fenomenologii din Cluj au susținut fondarea "Societății române de fenomenologie" (SRF) și au fondat "Asociația română de cercetători francofoni în științele umane" (ARCHES), un spațiu destinat activităților de cercetare conjugate și interdisciplinare desfășurate
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
un material solo, dar Laurențiu i-a propus altceva: un nou trio, așa a ajuns Giulia la Candy. Începând din anul 2002, Giulia se mută în București și absolvă Colegiul "Gheorghe Lazăr". Ulterior, s-a înscris la cursurile Facultății de Sociologie - Psihologie din cadrul Universității "Spiru Haret". În anul 2004 Giulia renunță la trupa Candy optând pentru o carieră solo. Imediat lansează și primul album solo intitulat "Giulia", de ziua ei, pe 7 noiembrie 2004. În octombrie 2004, Giulia devine co-prezentatoare la
Giulia Anghelescu () [Corola-website/Science/312604_a_313933]
-
de a învăța canto-ul, dar și grija de a-și păstra repertoriul țărănesc de la Voinești, a îndreptat-o atât spre Conservatorul Muncitoresc ASTRA din București (1936-1939), cât și spre Arhivele de Folclor ale lui Constantin Brăiloiu și Centrul de Sociologie, condus de prof. Dimitrie Gusti. După ce a urmat cursurile de la București cu Dumitru Mihăilescu-Toscani (un maestru al genului de romanțe), Leo Calmuschi și Quarto Santarelli, Rodica Bujor a profitat de un turneu în Italia (1941) spre a se perfecționa în
Rodica Bujor () [Corola-website/Science/312205_a_313534]
-
1980) O confirmare de mare autoritate a consistenței și interesului demersului publicistic și apoi editorial al lui Cezar Straton. Alex Ștefănescu în numărul 24/2008 al revistei România literară, după citirea volumului „Ecologia iubirii” spune: „O carte fantezistă și excentrică, sociologie a iubirii, dar și antologie de reflecții și paradoxuri pe tema dragostei, colecție de biografii erotice ale unor celebrități și, în același timp, istorie a formelor de sexualitate practicate de-a lungul secolelor, a publicat Cezar Straton, sub titlul inofensiv
Cezar Straton () [Corola-website/Science/311487_a_312816]
-
orașul Teiuș, județul Alba) este un general de armată, care a îndeplinit funcția de director adjunct al SIE (2004-2005). s-a născut la data de 10 aprilie 1952, în orașul Teiuș (județul Alba). A urmat cursurile Facultății de Istorie-Filozofie, secția Sociologie din cadrul Universității București (1972-1976), fiind coleg cu viitorul director al SIE, Gheorghe Fulga, apoi cursuri postuniversitare la Academia de Studii Economice din București (1996-1997). Din anul 2003 este doctorand la Facultatea de Sociologie a Universității București. Conform Anuarului Diplomatic și
Niculaie Goia () [Corola-website/Science/311509_a_312838]
-
A urmat cursurile Facultății de Istorie-Filozofie, secția Sociologie din cadrul Universității București (1972-1976), fiind coleg cu viitorul director al SIE, Gheorghe Fulga, apoi cursuri postuniversitare la Academia de Studii Economice din București (1996-1997). Din anul 2003 este doctorand la Facultatea de Sociologie a Universității București. Conform Anuarului Diplomatic și Consular, Niculaie Goia a lucrat între anii 1976-1979 ca cercetător științific la Institutul de Economie Mondială. Începând din anul 1979 a fost încadrat în Ministerul Afacerilor Externe, îndeplinind funcția de secretar III la
Niculaie Goia () [Corola-website/Science/311509_a_312838]