12,878 matches
-
început după o grea perioadă de pornire, publicul sătmărean fiind dezobișnuit de această formă de delectare. În studiul lui Harag György "Bilanțul a patru stagiuni" ("Négy évad mérlege") se menționează că spectatorii au avut o oarecare reținere față de trupă, numărul spectatorilor era foarte redus, 60-70 de persoane, însă mult cunoscutul spectacol "Nem élhetek muzsikaszó nélkül" ("Nu pot să trăiesc fără muzică") a reușit să reînvie "alianța" dintre trupă și spectatori. Despărțirea oficială de teatrul din Baia Mare a avut loc pe 1
Teatrul de Nord (Satu Mare) () [Corola-website/Science/327631_a_328960]
-
menționează că spectatorii au avut o oarecare reținere față de trupă, numărul spectatorilor era foarte redus, 60-70 de persoane, însă mult cunoscutul spectacol "Nem élhetek muzsikaszó nélkül" ("Nu pot să trăiesc fără muzică") a reușit să reînvie "alianța" dintre trupă și spectatori. Despărțirea oficială de teatrul din Baia Mare a avut loc pe 1 aprilie 1957. Începând cu această dată și pe o durată de 11 ani, până la înființarea secției române, continua să funcționeze ca Teatrul Maghiar de Stat din Satu Mare. La sfârțitul
Teatrul de Nord (Satu Mare) () [Corola-website/Science/327631_a_328960]
-
de siguranță nu sunt accesibile momentan publicului. La această lojă superioară accesul este asigurat și de o intrare separată deoarece, cu ani în urmă, aceste locuri erau cele mai ieftine și cele mai îndepărtate de scenă, cumpărate în special de spectatori cu situație materială modestă. Pe lângă sala mare, în această clădire se găsește și sala podium. Studioul „Ács Alajos” se află în vecinătatea imediată a teatrului, amenajat la parterul unui vechi bloc de locuințe. Locul rezervat spectatorilor este de dimensiuni variabile
Teatrul de Nord (Satu Mare) () [Corola-website/Science/327631_a_328960]
-
cumpărate în special de spectatori cu situație materială modestă. Pe lângă sala mare, în această clădire se găsește și sala podium. Studioul „Ács Alajos” se află în vecinătatea imediată a teatrului, amenajat la parterul unui vechi bloc de locuințe. Locul rezervat spectatorilor este de dimensiuni variabile și cu o capacitate de maxim 50 de spectatori. După decesul lui Ács Alajos, conducerea teatrului a hotărât botezarea sălii studio după mult apreciatul actor și director. Teatrul are atât secție română, cât și secție maghiară
Teatrul de Nord (Satu Mare) () [Corola-website/Science/327631_a_328960]
-
această clădire se găsește și sala podium. Studioul „Ács Alajos” se află în vecinătatea imediată a teatrului, amenajat la parterul unui vechi bloc de locuințe. Locul rezervat spectatorilor este de dimensiuni variabile și cu o capacitate de maxim 50 de spectatori. După decesul lui Ács Alajos, conducerea teatrului a hotărât botezarea sălii studio după mult apreciatul actor și director. Teatrul are atât secție română, cât și secție maghiară, în fruntea cărora se află directori artistici. Instituția este condusă de un director
Teatrul de Nord (Satu Mare) () [Corola-website/Science/327631_a_328960]
-
realizeze un tip de spectacole capabile să pună în lumină viziunea sa asupra dramei muzicale ca expresie și catalizator al energiilor de sorginte mitică, cu transpunere însă în contemporaneitatea sa imediată. Ideile lui Wagner nu au găsit ecou în rândul spectatorilor anului 1876 și prima ediție a festivalului de la Bayreuth s-a dovedit a fi un răsunător eșec, inclusiv financiar. Istoria festivalului a fost una furtunoasă, în special datorită asocierii unor membri ai familiei Wagner cu regimul nazist și datorită faptului
Festivalul de la Bayreuth () [Corola-website/Science/327644_a_328973]
-
de la prima ediție a Festivalului de la Bayreuth, a fost prezentat un nou ciclu al "Inelului Nibelungilor", în regia lui Patrice Chereau, sub conducerea muzicală a lui Pierre Boulez, supranumit și "Jahrhundertring" (Inelul secolului). După ce, inițal, noua montare a stârnit protestele spectatorilor mai conservatori, "Inelul secolului" a fost prezentat pe scena festivalului din Bayreuth de 16 ori, în perioada 1976 - 1980, pentru ca la ultimul spectacol aplauzele să nu mai contenească, durând nu mai puțin de 90 de minute. În prezent, festivalul este
Festivalul de la Bayreuth () [Corola-website/Science/327644_a_328973]
-
august 1974 în București și simultan în mai multe orașe ale țării, cu prilejul aniversării a 30 de ani de la „insurecția antifascistă și antiimperialistă” de la 23 august 1944. Filmul "Stejar - extremă urgență" a fost vizionat de 3.612.114 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]
-
cu prilejul aniversării a 30 de ani de la „insurecția antifascistă și antiimperialistă” de la 23 august 1944. Filmul "Stejar - extremă urgență" a fost vizionat de 3.612.114 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman considera că "Stejar - extremă urgență" a avut rolul de a aniversa 30
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]
-
căzut, dar nu au făcut-o, iar regizorul le reproșează acest lucru. La dubla următoare, personajul nu mai cade, dar actorii încep să râdă, provocând enervarea regizorului. Pe platou pătrund mai mulți responsabili cu cinematografia care îi precizează regizorului că "„spectatorul trebuie să râdă”" (aceasta fiind sarcina filmului). Aflat într-un tren cu destinația Buftea, regizorul se gândește la sarcina de a-i face pe spectatori să râdă. El îi întreabă pe vecinii de compartiment și pe celelalte persoane cu care
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]
-
enervarea regizorului. Pe platou pătrund mai mulți responsabili cu cinematografia care îi precizează regizorului că "„spectatorul trebuie să râdă”" (aceasta fiind sarcina filmului). Aflat într-un tren cu destinația Buftea, regizorul se gândește la sarcina de a-i face pe spectatori să râdă. El îi întreabă pe vecinii de compartiment și pe celelalte persoane cu care se întâlnește în tren dacă le plac filmele de comedie și ce anume îi face să râdă. Fiecare afirmație a respondentului este însoțită de prezentarea
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]
-
Mariela Petrescu, Radu Beligan, Violeta Andrei, Marin Moraru, Florin Piersic, Rodica Tapalagă, Jorj Voicu, Sergiu Nicolaescu, Iurie Darie, Horia Șerbănescu, Radu Zaharescu și alții. Filmul "" a avut parte de un succes la public, fiind vizionat de 1.887.152 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Într-un articol publicat în 1979 în revista
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]
-
Jorj Voicu, Sergiu Nicolaescu, Iurie Darie, Horia Șerbănescu, Radu Zaharescu și alții. Filmul "" a avut parte de un succes la public, fiind vizionat de 1.887.152 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Într-un articol publicat în 1979 în revista Cinema, criticul Eva Sârbu remarca acid că secvențele selectate de producătorii acestui
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]
-
o privire mai comodă a mozaicului de pe podea. În plus au fost adăugate pe balustradă tăblițe care explică imaginile de pe mozaic. Teatrul a fost construit pe o coastă a dealului, fiind exploatate datele topografice existente la fața locului, Locurile spentru spectatori au fost săpate în deal. Se consideră ca construcția lui s-a desfășurat la sfârșitul secolului I sau începutul secolului al II-lea d.Hr. și ca a fost în folosință până în epoca bizantină. Teatrul are forma unui semicerc cu
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
locurile săpate se aflau scaune în piatră din care o parte au fost furate încă în vremuri vechi. Restul au fost găsite în cursul săpăturilor, dar nu in situ. Au fost identificate cinci intrări, trei din ele aflate între locurile spectatorilor, iar două la marginile scenei. În față se afla scena din piatră, iar înapoia ei s-au găsit urmele unui perete care servea drept fond actorilor si care și închidea edificiul. În fata scenei se aflau niște nișe. planul teatrului
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
mine, m-a ocrotit, a avut mereu un cuvânt bun, iar toate si-tuațiile câteodată mai încordate dumneaei a știut să le facă mai ușoare”", a mărturisit Daniela Vlădescu. Filmul "Ochi de urs" a fost vizionat de 1.392.893 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale
Ochi de urs (film) () [Corola-website/Science/327700_a_329029]
-
si-tuațiile câteodată mai încordate dumneaei a știut să le facă mai ușoare”", a mărturisit Daniela Vlădescu. Filmul "Ochi de urs" a fost vizionat de 1.392.893 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman considera că "Ochi de urs" este
Ochi de urs (film) () [Corola-website/Science/327700_a_329029]
-
decedat în dimineața zilei de 16 sau 17 aprilie 1975, numele său fiind trecut pe genericul filmului încadrat în chenar negru. Și numele actorului Mircea Constantinescu Govora apare în chenar negru. Filmul "" a fost vizionat de 1.408.029 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Într-un articol publicat în revista Cinema (nr.
Singurătatea florilor () [Corola-website/Science/327717_a_329046]
-
fiind trecut pe genericul filmului încadrat în chenar negru. Și numele actorului Mircea Constantinescu Govora apare în chenar negru. Filmul "" a fost vizionat de 1.408.029 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Într-un articol publicat în revista Cinema (nr. 2/1976), Alice Mănoiu remarca următoarele: "„«În căutarea sentimentului pierdut» s-ar
Singurătatea florilor () [Corola-website/Science/327717_a_329046]
-
secvența lecției de morală pe care șoferul de taxi, structural diferit, o administrează, cu înțelepciune bonomă, doctorului, alienat de succesul său social.”" Analizând acest film, Marian Rădulescu îl consideră drept o pseudo-dramă psihologică cu elemente de comedie lirică, care „seduce spectatorii nostalgici prin dialoguri (...) și câteva interpretări actoricești remarcabile”, deși limbajul cinematografic folosit de regizor este „la limita mediocrului”. Medicul realizat pe plan profesional, dar ratat în viața sentimentală distrusă de propriul egoism, are norocul să întâlnească într-o zi un
Singurătatea florilor () [Corola-website/Science/327717_a_329046]
-
mașină și își expune cu acest prilej sânii goi. Lansarea filmului a avut loc la 24 august 1992, „în plină restructurare cinematografică”, intrând din acest motiv într-un con de umbră. Filmul "Telefonul" a fost vizionat de 6.666 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Recenziile critice ale acestui film au fost destul de
Telefonul (film din 1992) () [Corola-website/Science/327725_a_329054]
-
avut loc la 24 august 1992, „în plină restructurare cinematografică”, intrând din acest motiv într-un con de umbră. Filmul "Telefonul" a fost vizionat de 6.666 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Recenziile critice ale acestui film au fost destul de modeste, specialiștii în cinematografie remarcând faptul că acest film nu s-a
Telefonul (film din 1992) () [Corola-website/Science/327725_a_329054]
-
17 octombrie ca filmul să fie definitivat pentru difuzarea în cinematografe. Copia standard a fost finalizată la 15 octombrie 1977. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 3.332.000 lei. Filmul "" a fost vizionat de 1.645.605 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Recenziile acestui film au fost în general pozitive
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]
-
standard a fost finalizată la 15 octombrie 1977. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 3.332.000 lei. Filmul "" a fost vizionat de 1.645.605 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Recenziile acestui film au fost în general pozitive, deși unii autori au identificat un rol propagandistic al producției cinematografice. Într-
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]
-
Ion Ardeleanu (consilier istoric), col. Leonida Loghin (consilier militar) și ing. Iulian Balaban (consilier geolog). Filmul a fost realizat pe pelicule prelucrate în Studioul de Producție Cinematografică București. Filmul " Liniștea din adîncuri" a fost vizionat de 1.015.280 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Într-un interviu acordat în perioada filmărilor (1981
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]