12,164 matches
-
ochi/m2 , repartizată pe elemente lungi de rod (coarde de 12-14 ochi). În cursul perioadei de vegetație sunt recomandate un număr relativ mic al lucrărilor și operațiile în verde, în special plivitul lăstarilor sterili, copilitul și desfrunzitul parțial. Producțiile de struguri sunt mari și variază în funcție de arealul de cultură în care este cultivat, iar din această producție, producția marfă reprezintă 85-88%. Calități și defecte: Soiul Azur se remarcă prin productivitate mare, rezistență bună la ger și secetă, dar boabele sunt destul de
Azur (strugure) () [Corola-website/Science/331883_a_333212]
-
dată când scoatea câte o găleată de vin din butoi etc. O sală este destinată obiectelor care aduc în atenția vizitatorului credințe și superstiții ce înconjurau vița de vie și vinul. Holul de la demisol adăpostește instalații tehnice utilizate la tescuirea strugurilor. Nu puteau lipsi și obiecte necesare unor meșteșuguri conexe viticulturii, cum ar fi dogăritul sau olăritul (ceramică smălțuită și nesmălțuită, neagră sau roșie). Vizitatorii pot vedea și reconstituirea unui butnării și a unui atelier de olar dar și obiecte de
Muzeul Viei și Vinului din Hârlău () [Corola-website/Science/331906_a_333235]
-
este un vechi soi românesc de struguri albi obținut prin selecție populară care a format în trecut baza viilor în Podgoria Dealu Mare, echivalentul Crâmpoșiei din Podgoria Drăgășani. Acest soi este unul din cele mai vechi soiuri autohtone întâlnit numai în spațiul românesc. Este menționat în "L
Bășicată () [Corola-website/Science/331905_a_333234]
-
Bășicată acră", "Bășicată verde" sau "Bășicată de Dealu Mare". Boabele sunt sferice, de culoare verde-gălbui, ruginii pe partea expusă de soare. Pielița este groasă acoperită cu pruină persistentă și numeroase puncte ruginii caracteristice soiului de la care provine și numele soiului. Strugurii sunt asemănători cu Ardeleanca. Se presupune că este un soi înrudit cu Crâmpoșia. Este un soi atât de masă, cât și de vin. Bășicată este un soi autofertil putând fi folosit ca polenizator pentru soiurile deficitare. Producția de struguri este
Bășicată () [Corola-website/Science/331905_a_333234]
-
soiului. Strugurii sunt asemănători cu Ardeleanca. Se presupune că este un soi înrudit cu Crâmpoșia. Este un soi atât de masă, cât și de vin. Bășicată este un soi autofertil putând fi folosit ca polenizator pentru soiurile deficitare. Producția de struguri este mare, de peste 20 t/ha. Coacerea are loc la sfârșitul lunii septembrie, dar poate continua în toată luna octombrie. Cantitatea de zahăr acumulată atinge rar 170 g/l, dar aciditatea este foarte mare ajungând chiar la 9 g/l
Bășicată () [Corola-website/Science/331905_a_333234]
-
supraveghea. Un vechi teasc, banal, cu dimensiuni impresionante, și distrus la sfârșitul secolului al XIX-lea, ocupa o mare parte din acareturi, care se împreunau cu enorma poartă de intrare. Acolo veneau toți podgorenii din sat pentru a-și tescui strugurii, abația percepând o dijmă din vin.. Aceste hambare și remize erau umplute cu putinele, butii, butoaie mari și sticle. Viile de la Juvigny erau de departe cele mai importante din întreaga regiune, iar cele ale abației ocupau cea mai mare parte
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
și pentru creștinism. Hebronul este în zilele noastre un centru însemnat al comerțului din Cisiordania, responsabil pentru o treime din produsul domestic brut din Cisiordania, mai ales datorită comercializării marmurii de Hebron. De asemenea este cunoscut pentru producția sa de struguri, smochine, calcar, industria olăritului și a sticlei.Orașul este cunoscut și pentru combinatul său de produse lactate, Al Junaidi. El găzduiește, de asemenea, două instituții arabe de învățământ superior: Universitatea Hebron și Universitatea Politehnică a Palestinei. Orașul vechi este caracterizat
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]
-
erau exportate în Egipt. Mărfuri se găseau din belsug și se vindeau într-un număr considerabil de prăvălii. Pe la începutul veacului musafirii au remarcat și agricultura prosperă a Hebronului. În afară de sticlă, Hebronul era un mare exportator de dibse, zahăr din struguri, provenit din vestitul soi de struguri Dabuke, caracteristic zonei. În aprilie 1834, când Ibrahim Pașa, venit din Egipt, anunțase că va recruta oșteni dintre musulmanii locali, a izbucnit în regiune o răscoală țărănească, cunoscută ca „Răscoala țăranească din Siria” (deoarece
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]
-
găseau din belsug și se vindeau într-un număr considerabil de prăvălii. Pe la începutul veacului musafirii au remarcat și agricultura prosperă a Hebronului. În afară de sticlă, Hebronul era un mare exportator de dibse, zahăr din struguri, provenit din vestitul soi de struguri Dabuke, caracteristic zonei. În aprilie 1834, când Ibrahim Pașa, venit din Egipt, anunțase că va recruta oșteni dintre musulmanii locali, a izbucnit în regiune o răscoală țărănească, cunoscută ca „Răscoala țăranească din Siria” (deoarece în tradiția arabă multă vreme Palestina
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]
-
pe care le reprezintă, dovedește cultivarea viței de vie în zonă și în localitate. Partea superioară a reliefului reprezintă un legionar roman încălecând un cal, iar în partea inferioară un băștinaș încadrat de viță de vie, încărcată cu ciorchini de struguri. Interiorul sanctuarului este construit în stil gotic. Nervurile pornite din cheile de boltă ale sanctuarului sunt așezate în două puncte de sprijin simetrice, sub formă de stea. Din cele două geamuri ale sanctuarului, unul este ornamentat cu figuri geometrice. Arcul
Biserica reformată din Sâncrai () [Corola-website/Science/332592_a_333921]
-
Gelu (soi de viță de vie) este denumirea unui nou soi (omologat în 1999 și brevetat în 2004) de struguri timpurii de masă, obținut prin fecundarea liberă (semințe hibride iradiate cu raze x) a soiului Coarnă neagră. Soiul de masă Gelu prezintă interes pentru podgoriile și centrele viticole din partea de N-E a Moldovei (județele Iași, Vaslui, Botoșani), în vederea completării
Gelu (soi de struguri) () [Corola-website/Science/334655_a_335984]
-
obținut prin fecundarea liberă (semințe hibride iradiate cu raze x) a soiului Coarnă neagră. Soiul de masă Gelu prezintă interes pentru podgoriile și centrele viticole din partea de N-E a Moldovei (județele Iași, Vaslui, Botoșani), în vederea completării conveierului varietal pentru struguri de masă. A fost creat la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Iași in anul 1999, prin fecundarea liberă a soiului autohton Coarnă neagră a căror semințe hibride au fost iradiate cu raze X, autori Gheorghe Calistru și
Gelu (soi de struguri) () [Corola-website/Science/334655_a_335984]
-
Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Iași in anul 1999, prin fecundarea liberă a soiului autohton Coarnă neagră a căror semințe hibride au fost iradiate cu raze X, autori Gheorghe Calistru și Doina Damian. Soiul Gelu este primul care maturează strugurii de culoare albastru-violet în podgoriile din N-E țării, diversificând sortimentul varietal de struguri pentru masă din zonele cu resurse termice reduse. Dezmugurire peroasă, cu rozeta de culoare verde-roșcat. Frunzele tinere sunt galben-arămii și acoperite cu scame rare. Frunza adultă
Gelu (soi de struguri) () [Corola-website/Science/334655_a_335984]
-
soiului autohton Coarnă neagră a căror semințe hibride au fost iradiate cu raze X, autori Gheorghe Calistru și Doina Damian. Soiul Gelu este primul care maturează strugurii de culoare albastru-violet în podgoriile din N-E țării, diversificând sortimentul varietal de struguri pentru masă din zonele cu resurse termice reduse. Dezmugurire peroasă, cu rozeta de culoare verde-roșcat. Frunzele tinere sunt galben-arămii și acoperite cu scame rare. Frunza adultă este mare (17-18 cm), glabră, pentalobată, de culoare verde închis cu limbul slab gofrat
Gelu (soi de struguri) () [Corola-website/Science/334655_a_335984]
-
cu o margine concavă și una convexă. Lăstarul tânăr este viguros, verde, cu meritale mijlocii (10-12 cm) și perișori rari. Coardele sunt canelate, iar toamna capătă o culoare brun închis. Florile sunt hermafrodite normale, pe tipul 5, soiul fiind autofertil. Strugurii sunt mijlocii ca mărime (275-304 g), cilindro-conici, uniaxiali, bi sau triaripați, semicompacți (fig. 5.3). Bobul este de mărime mijlocie spre mare (4 g), eliptic, cu pielița de culoare albastru-violet, acoperită de pruină. Pulpa este necolorată, semicrocantă cu gust franc
Gelu (soi de struguri) () [Corola-website/Science/334655_a_335984]
-
de creștere mijlocie spre mare, lăstarii fertili reprezintă 60-65%. Perioada de vegetație este mijlocie 165-176 zile, timp în care necesită 2850-3200 °C temperatură globală. Dezmugurește târziu începând cu data de 25.04-5.05, înflorește în perioada 10.06-18.06, pârga strugurilor începe devreme 22.07-30.07, iar maturarea deplină a strugurilor se realizează la sfârșitul lunii august începând cu data de 18 august, cu circa 15-17 zile înaintea soiului Chasselas doré. Prezintă rezistență bună la ger (-20 °C...-22 °C) și
Gelu (soi de struguri) () [Corola-website/Science/334655_a_335984]
-
de vegetație este mijlocie 165-176 zile, timp în care necesită 2850-3200 °C temperatură globală. Dezmugurește târziu începând cu data de 25.04-5.05, înflorește în perioada 10.06-18.06, pârga strugurilor începe devreme 22.07-30.07, iar maturarea deplină a strugurilor se realizează la sfârșitul lunii august începând cu data de 18 august, cu circa 15-17 zile înaintea soiului Chasselas doré. Prezintă rezistență bună la ger (-20 °C...-22 °C) și secetă; este rezistent la putregaiul cenușiu al strugurilor, făinare, toleranță
Gelu (soi de struguri) () [Corola-website/Science/334655_a_335984]
-
deplină a strugurilor se realizează la sfârșitul lunii august începând cu data de 18 august, cu circa 15-17 zile înaintea soiului Chasselas doré. Prezintă rezistență bună la ger (-20 °C...-22 °C) și secetă; este rezistent la putregaiul cenușiu al strugurilor, făinare, toleranță mijlocie la mană și antracnoză. Soiul Gelu se comportă bine pe solurile fertile, însorite; are afinitate bună la altoire pe portaltoii Berlandieri × Rupestris 140 Ruggeri, Berlandieri × Riparia Selecția Crăciunel 2 și Berlandieri × Riparia Kober 5BB. Se pretează la
Gelu (soi de struguri) () [Corola-website/Science/334655_a_335984]
-
Se pretează la forma de conducere semiînaltă în cordon bilateral cu tăieri în verigi de rod (cepi de 2-3 ochi + cordiță de 4-6 ochi), încărcătura la tăiere fiind în medie de 40-50 ochi pe butuc, respectiv 15-20 ochi/m2 . Maturarea strugurilor este semitimpurie, soiul încadrându-se în epoca a II- a - a III-a de maturare. Poate completa cu succes conveierul varietal al strugurilor de masă, acoperind golul ce apare de la maturarea soiurilor Perla de Csaba și Aromat de Iași, până la
Gelu (soi de struguri) () [Corola-website/Science/334655_a_335984]
-
ochi), încărcătura la tăiere fiind în medie de 40-50 ochi pe butuc, respectiv 15-20 ochi/m2 . Maturarea strugurilor este semitimpurie, soiul încadrându-se în epoca a II- a - a III-a de maturare. Poate completa cu succes conveierul varietal al strugurilor de masă, acoperind golul ce apare de la maturarea soiurilor Perla de Csaba și Aromat de Iași, până la soiul Chasselas doré, îmbogățind și gama coloristică a soiurilor existente, destinate consumului în stare proaspătă. Realizează producții mari de struguri 22 t/ha
Gelu (soi de struguri) () [Corola-website/Science/334655_a_335984]
-
conveierul varietal al strugurilor de masă, acoperind golul ce apare de la maturarea soiurilor Perla de Csaba și Aromat de Iași, până la soiul Chasselas doré, îmbogățind și gama coloristică a soiurilor existente, destinate consumului în stare proaspătă. Realizează producții mari de struguri 22 t/ha, din care 92% reprezintă procentul de producție marfă. Conținutul în zaharuri estede 160 g/L, cu aciditatea totală a mustului de 5,5g/L H2SO4. Masa medie a unui bob este mare de circa 4 g. Strugurii
Gelu (soi de struguri) () [Corola-website/Science/334655_a_335984]
-
struguri 22 t/ha, din care 92% reprezintă procentul de producție marfă. Conținutul în zaharuri estede 160 g/L, cu aciditatea totală a mustului de 5,5g/L H2SO4. Masa medie a unui bob este mare de circa 4 g. Strugurii sunt foarte aspectuoși, caracterizându-se prin durată lungă de conservare pe butuc. Se impune prin aspectul atrăgător al strugurilor, mărimea boabelor, gustul plăcut, semicrocant, durată lungă de conservare pe butuc (30-35 zile),rezistență la transport și la atacul putregaiului cenușiu
Gelu (soi de struguri) () [Corola-website/Science/334655_a_335984]
-
cu aciditatea totală a mustului de 5,5g/L H2SO4. Masa medie a unui bob este mare de circa 4 g. Strugurii sunt foarte aspectuoși, caracterizându-se prin durată lungă de conservare pe butuc. Se impune prin aspectul atrăgător al strugurilor, mărimea boabelor, gustul plăcut, semicrocant, durată lungă de conservare pe butuc (30-35 zile),rezistență la transport și la atacul putregaiului cenușiu al strugurilor.
Gelu (soi de struguri) () [Corola-website/Science/334655_a_335984]
-
foarte aspectuoși, caracterizându-se prin durată lungă de conservare pe butuc. Se impune prin aspectul atrăgător al strugurilor, mărimea boabelor, gustul plăcut, semicrocant, durată lungă de conservare pe butuc (30-35 zile),rezistență la transport și la atacul putregaiului cenușiu al strugurilor.
Gelu (soi de struguri) () [Corola-website/Science/334655_a_335984]
-
cu mobilă Secession. În 1910, palatul a fost cumpărat de către Isidor Ullman, moștenitorul unuia dintre cele mai bogate familii de evrei din Oradea. Palatul Fuchsl-Oradea Pe impozanta clădire se află și astăzi leitmotivul decorativ al viței de vie, ciorchini de struguri și viță de vie, ce decorează fațada și interiorul palatului, inclusiv ornamentele din fier. De altfel, Palatul Fuchsl are și o formă inedită, toată fațada fiind șerpuită. Palatul Ullman este construit în stilul Secessionului vienez, în 1913. Fațada este simetrică
Timișoara și Oradea: “Un alt stil Liberty” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105815_a_107107]