14,689 matches
-
de retrăit amintiri împreună. Datorită lor am descoperit calitatea haotică, mistică, duhovnicească a suferinței sublimată în felul acesta prin poezia lor, prin iubire și mai ales prin rugăciune. Ei au contribuit enorm la salvarea noastră și ne-au condus prin trăirile lor la transfigurarea suferinței. Am învățat să acceptăm suferința ca pe un dar divin și prin aceasta i-am dat un sens transcedental. Am înlocuit clipele de revoltă cu o trăire în duh, durerea a primit un sens înalt, sublim
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
enorm la salvarea noastră și ne-au condus prin trăirile lor la transfigurarea suferinței. Am învățat să acceptăm suferința ca pe un dar divin și prin aceasta i-am dat un sens transcedental. Am înlocuit clipele de revoltă cu o trăire în duh, durerea a primit un sens înalt, sublim, salvator.” Desigur că unele citate pot părea foarte lungi, mai ales pentru o lucrare în care contribuția personală ar trebui să fie substanțială. Am ales însă varianta de a reda în
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
că unele citate pot părea foarte lungi, mai ales pentru o lucrare în care contribuția personală ar trebui să fie substanțială. Am ales însă varianta de a reda în întregime unele pasaje, pentru frumusețea și delicatețea cuvântului scris și a trăirilor înalte și autentice pe care alte cuvinte ar fi greu să le exprime. „Nu este cuvânt să poată tălmăci cât de alinător era, într-un izolator infam, să-ți culci capul pe o metaforă de Radu Gyr, să te acoperi
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
încredințat la sfârșitul anilor ‘40 lectura manuscrisului cărții „Cărarea Împărăției”. „Condeiul cu care au fost scrise versurile a fost gândul și foaia pe care acestea s-au transcris a fost memoria. O idee, un sentiment, o emoție, o amintire, o trăire profundă se înveșmântau în cuvinte, în gând. Se organizau în vers, tot în gând și apoi versul se imprima prin repetare, în memorie. Acesta, odată însușit, un alt vers se alcătuia în același fel în gând și se alătura celuilalt
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
seninătate sufletească, care era un ajutor în lupta de a supraviețui, de a rezista la acele încercări și nu m-am gândit niciodată la trecerea timpului, calendarul era o noțiune scoasă din mentalul meu”. Iată cum preocuparea pentru frumos și trăirile înalte îi aduceau pe adevărații trăitori în atemporal și aspațial, adică în lumea în care numai Dumnezeu și sfinții Săi pot trăi, o lume spre care și noi jinduim, cu toate neputințele noastre, dar și cu multă nădejde în marea
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
te îmbărbăta, te înduioșa. Afară era o poezie normală, dar în închisoare te întărea. Cel care compunea abia aștepta să se întâlnească cu ceilalți pentru a le recita ceea ce compusese”. „Poezia era calea prin care puteai să trăiești frățietatea creștină. Trăirile exprimate frumos de altcineva, cu aceeași pătimire ca și tine, îți dădeau sentimentul că mai ai un frate care suferă ca și tine, că nu ești singur în lume.” Mulți deținuți găseau forme ingenioase de transcriere a versurilor lui Nichifor
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
complete numai cântecului, versului, împletirii unui strai și unui covor, ori smălțuirii unei oale și încrustării unui lemn. Ciudat duhovnic - această artă populară! Ea primește spovedania unui neam întreg, în tot ce spovedania cuprinde mai curat și mai adânc ca trăire internă.” Trebuie să spunem că la intrarea în închisoare, Radu Gyr era deja un poet consacrat, cu realizări remarcabile, făcând deja nu numai dovada talentului său inegalabil, ci și varietatea abordărilor care însoțesc cele două direcții clar manifestate de poet
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
neamului și pentru izbânda credinței noastre ortodoxe: Din fiecare rană ce ne doare, Din orice răstignire mai adâncă Am pus armuri pe piepturi viitoare Și-o spadă grea în mâini ce nu sunt încă. Gyr expune în poeziile sale apăsările, trăirile și încercările prin care trece personal, lanțurile, foamea, frigul, insomnia în „Voi n-ați fost cu noi în celule”, „Lanțuri”, „Nesomn”, „Întuneric”, „Foamea”, „Foamete”, „Frig”, „Halucinații”. În poezia „Frig” de exemplu, poetul descrie această suferință teribilă, frigul, care era atât
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
și omagii soțiilor, mamelor și fiicelor care au avut de suferit poate cel puțin la fel de mult ca și cei întemnițați. Drama este că în toate poeziile sale regăsim tragedia miilor de deținuți care au umplut temnițele comuniste și multitudinea de trăiri dramatice pe care fiecare le avea. Simțim astfel o enormă suferință la atâția oameni și atâtea familii, încât ne doare și pe noi adânc toată această suferință. Poate tocmai pentru atâta amară și profundă suferință pe care Dumnezeu a îngăduit
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
spune lumii c-ai dat rod din pământesca rană sfântă. Alături de poezia-rugăciune găsim la Gyr, între poeziile scrise în închisoare, și versuri legate de experiențele sale de pe front. Aceste versuri sunt extrem de sugestive pentru ceea ce s-a întâmplat acolo, pentru trăirile poetului, dar și pentru tăria sufletească și morală a unui om, după cum spuneam, nu foarte robust fizic, ba chiar și cu un handicap probabil chinuitor pe alocuri. Totuși, este remarcabilă forța versului lui Gyr, care devine imagine sugestivă, tablou care
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
unde, numai în al II-lea Război Mondial și-au găsit sfârșitul 2 milioane de români, dintre care aproape 650.000 numai pe frontul de Est, unde, de altfel, a fost trimis și Radu Gyr. Gyr, însă, și întâmplările și trăirile frontului le pune tot sub semnul crucii, chiar dacă nu regăsim în poezia de front duhovnicia din poezia sa carcerală. Însă, după cum spuneam, Gyr redă în numeroase poezii: „Noapte pe front”, „Tancurile”, „Pândă”, „Soldatul dușman” sau „Schija și holda”, abisul întunecat
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
trăitorului creștin și a luptătorului care se pregătea din tinerețe pentru un martiraj creștin, în slujba lui Dumnezeu și a neamului său”. Poeziile compuse de părintele Imbrescu au un profund caracter spiritual, cu o notă foarte clară de misticism, redând trăirea sa religioasă în universul concentraționar. „Plină de har duhovnicesc, poezia părintelui Imbrescu este o spovedanie și o rugă; o spovedanie cutremurată a unui suflet cinstit, conștient de nimicnicia condiției umane și o rugă fierbinte adresată lui Iisus Hristos pentru izbăvirea
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
conștient fiind și de neputințele oamenilor: Iisuse, războiește-Te să iei Cu Pacea Ta războiul dintre noi Și fă-i iertând, pe oameni... dumnezei ! Părintele Imbrescu se dovedește a fi un mistic fervent, titlurile mai multor poezii dovedind preocupările și trăirile sale. Astfel, cele două poezii citate anterior fac parte dintr-un ciclu numit „Trepte de har”, care cuprinde printre altele și poeziile: „Chirurgie mistică”, „Comunitate mistică”, „Evidență mistică”, „Protectoare mistică” (aici, evident, e invocată Prea Curata Maică a lui Hristos
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
mineralul vieții biologice ori animalul omului, căci nașterea păstrează mama -, devenea deci Universul nostru. Tot așa, Într’un viitor neimaginabil, și lumea noastră va deveni o enigmă pentru cea ce va urma unui nou salt calitativ, o enigmă cu toată trăirea noastră de acum, cu toate vorbele mele... Dar totuși ce-a fost Înainte de acel salt calitativ? Poate antitetica imagine În oglindă care opunea infinitei fierbințeli o infinită răceală; chiar dacă, cel puțin În lumea noastră, sub doar minus 273 de grade
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
motiv și cu aceleași mijloace. Tot așa și cu averea care, adunată Într’un loc, dacă nu sărăcește Împrejurimile - asta e totuși lege -, În cel mai bun caz sare În ochi. Chiar În aceia ai proprietarului care, poate sub imboldul trăirii lăuntrice neuitate din vremea naturaleței speciei, chiar dacă cu grijă acoperită, oferă o câtime din ea altuia, adică face un dar. În subconștient, el caută astfel să pună o proptea averii lui, spre a-i Împiedica fireasca năruire. Chiar dar deci
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
À propos: cu cât un mecanism e mai perfecționat/complicat, cu atât posibilitățile de defectare cresc... Nu degeaba avem și o „zi a inimii“, 30 septembrie. Dar, „păcatele“ din planul pur fizic al organului devin „virtuți“ În planul spiritual al trăirii umane: iubirea, de exemplu, căreia oricine În lumea asta Îi atribuie ca sediu inima, și care, de la simpla apropiere menită regenerării, nu vreau să spun reproducerii, devine complexa și hieratica iubire de aproape și, aș Îndrăzni să anticipez, de Natură
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
atare, procesele fiziologice sunt frânate, iar la scara piramidei reale chiar blocate. Iată de ce, până la desăvârșirea uscării acelui animăluț, nici pomeneală de vreo descompunere bacteriană, cum pățește orice bucată de carne uitată pe masă... Și ce e neuronul, sediul tuturor trăirilor psihice, ale lui Abd-al Latif și ale animăluțului rătăcit? Tot o celulă, posedând aceeași coenzimă cu structura pervertită. Noroc că substanța În discuție e deosebit de activă: odată ajunsă În alt loc, Îl copie pe acela, uitând pătimirile din piramidă. Dar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Și, totuși, ca unică specie activă conștient, omul a cunoscut În tot atâtea - șase - milenii, evoluția spre spiritualizare. Îmi pun Însă Întrebarea dacă evoluția omului e În privința modului lui de viață, la urma-urmei biologie pură, comună cu pisica, sau În privința trăirii lui, sufletești desigur. Altfel spus, dacă el merită sau nu să reprezinte noua eră. De ce? Șentru că, În ansamblul celor 12 ere se disting, ca și la zodiile propriuzise, trei segmente, care fiecare Începe cu teluricul spre a sfârși cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
revenirea mea în Brăila cea dragă. Pe măsură ce mă tot apropii, simt cum parcă-mi ard tălpile, îmi transpiră mâinile și încerc din răsputeri să-mi ascund emoția și clocotul interior. Cu siguranță este acel vector de rezonanță între sufletul și trăirea ta, pe de o parte, pe de altă parte, chemarea și identificarea rădăcinilor tale ca om. De fiecare dată când intrarea o facem dinspre Focșani, evoluția lăuntrică se multiplică și aceasta nu întâmplător, poarta de intrare în cartierul copilăriei și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
violet. Ieșeam la poartă, mă așezam pe bancă și acolo, în liniștea serii, savuram miresmele amestecate de stânjenei, salcâm și ciulini ce apăreau ad-hoc pe marginea șanțurilor. Cred că o astfel de notă florală mi-ar stimula în mod cert trăirile și simțurile, iar dacă ar fi să definesc, i-aș spune simplu „ploaie mov”. Casele sunt construite în marea lor majoritate cu dispoziția cardinală spre vest, dar a noastră este ușor atipică deoarece atunci când s-a turnat temelia, s-a
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
așa Căci tot ce-i românesc nu piere Și nici nu va pieri Românul știe să înfrunte ceasul greu El crede în dreptatea lui și-n Dumnezeu. De câte ori își aducea aminte bunica de vremurile acelea bune, emoțiile îi răvășeau puternic trăirile, erau mult prea multe amintiri ce nu mai puteau fi stăvilite. Bunica fusese o femeie distinsă, respectată în comunitatea cartierului, o femeie care dincolo de eleganța așezată a ținutei sale, vorbea frumos și avea o anume înțelepciune ce venea din lăuntrul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
vizuală și afectivă un exemplu de raportare la muncă, demnitate și perseverență. Cu Gigi, vecina mea, mai mică cu doi ani decât mine, dar cu mult mai năbădăioasă, e o cu totul altă poveste. Deși, pe undeva ni se intersectau trăirile, emoțiile afișate și vocabularul uzitat erau substanțial diferite, în sensul că Gigi folosea aceleași clișee lingvistice în relație cu toți copiii de pe stradă. Toți eram urâți, slabi, grași, zăpăciți ori prea cuminți. Pe mine mă teroriza cu o păpușă din
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
ne-au protejat, alintat, ajutat și care au plecat în mare respect și demnitate în lumea pulberilor stelare. Plecarea tatălui nostru m-a răscolit cumplit, am plâns, m-am zbătut, însă prin exemplul fratelui meu, am reușit să-mi redirecționez trăirile, patimile, nevoile și emoțiile. Uneori îi surprindeam discret momentele sale ușor vulnerabile, niciodată afișate, nicidecum romanțate. I-am surprins de câteva ori lacrimile și spasmele în somn, aceeași tăcere și liniște cum numai la tata văzusem. Adi a suferit mult
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
prioritare, însă acum lasă-i să se bucure de ce vor.”. Așa a și fost, așa s-au și derulat evenimentele, fiecare moment consumându-și scânteia pe măsura aprinderii sufletului nostru. Liceul și patima acestuia mi-au influențat în mod covârșitor trăirile, mi-au decantat emoțiile, dar în egală măsură mi-au direcționat alegerile și perspectivele profesionale. Am lucrat cu oameni minunați pe fiecare disciplină în parte și am avut șansa de a cunoaște „legende profesional-didactice” de la care am preluat în mare
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
gândit că acolo undeva, între pulberi de stele, Jike s-a întâlnit cu tata și stau acum să savureze plăcerea unei țigări, așa cum o făceau în urmă cu 30 de ani. Din toată configurația traseului nostru universitar, din tot zbuciumul, trăirile noastre și desigur frământările noastre interioare, un episod unic mi-a rămas cel mai aproape de suflet și-l leg fără putere de tăgadă de imaginea și profesionalismul fără echivoc al regretatului domn profesor doctor Băcăoanu Vasile. Poate pe undeva structura
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]