12,807 matches
-
Lipovăț . Vecinii satului Căpușneni sunt Locuitorii satului, au lucrat pe moșia schitului ca, clăcași până la 14 august 1864 când, s-a desființat claca și au fost împropietăriți. Împropietărirea s-a făcut în funcție de numărul de vite astfel; 4 boi și o vacă - cinci fălci patruzeci de prăjini (cca. 8,3 ha), 2 boi și o vacă - patru fălci (cca. 6 ha), o vacă - două falci și patruzeci prăjini (cca. 3,8 ha). În cultivarea pământului, se folosea sistemul asolamentului bienal, un an
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
până la 14 august 1864 când, s-a desființat claca și au fost împropietăriți. Împropietărirea s-a făcut în funcție de numărul de vite astfel; 4 boi și o vacă - cinci fălci patruzeci de prăjini (cca. 8,3 ha), 2 boi și o vacă - patru fălci (cca. 6 ha), o vacă - două falci și patruzeci prăjini (cca. 3,8 ha). În cultivarea pământului, se folosea sistemul asolamentului bienal, un an cultivat, al doilea lăsat pârloagă. Pe lângă agricultură, locuitorii se mai ocupau cu; rotăria, tâmplăria
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
desființat claca și au fost împropietăriți. Împropietărirea s-a făcut în funcție de numărul de vite astfel; 4 boi și o vacă - cinci fălci patruzeci de prăjini (cca. 8,3 ha), 2 boi și o vacă - patru fălci (cca. 6 ha), o vacă - două falci și patruzeci prăjini (cca. 3,8 ha). În cultivarea pământului, se folosea sistemul asolamentului bienal, un an cultivat, al doilea lăsat pârloagă. Pe lângă agricultură, locuitorii se mai ocupau cu; rotăria, tâmplăria, dogăria, facerea mangalului (necesar la fierărie), albinăritul
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
neprielnic altei culturi dar, care, ulterior a fost distrusă devenind pășune. Pe aceste locuri, ca dintotdeauna, oamenii se ocupă cu agricultura pe loturi mici de până la 5 ha. Cam toate cele 191 de familii (472 de suflete) dețin câte o vacă de lapte, iar un număr de 12 familii au 109 oi. Populația a îmbătrânit odată cu plecarea tineretului la oraș, iar de spor natural pozitiv nu se poate vorbi. La 2 km vest se află halta CFR Brăhășoaia dată în axploatare
Ștefan cel Mare, Vaslui () [Corola-website/Science/301916_a_303245]
-
fost fondată de o familie de nobili în secolul XVII. În anul 1811, de-a lungul pășunilor din Tupilați și-au făcut apariția nobilii boieri sub conducerea lui Iordache Dragoș Mihail. Acestora li s-a părut că aud răgete de vaci venind din munți. Astfel a luat naștere numele de Tupilați, care înseamnă "Muntele Vacii". Pe langă boieri, si țărani de rang mediu au întemeiat și ei centre comerciale. Comerțul cu sclavi și cu aur, precum și exportul de fildeș le-au
Tupilați, Vaslui () [Corola-website/Science/301918_a_303247]
-
a lungul pășunilor din Tupilați și-au făcut apariția nobilii boieri sub conducerea lui Iordache Dragoș Mihail. Acestora li s-a părut că aud răgete de vaci venind din munți. Astfel a luat naștere numele de Tupilați, care înseamnă "Muntele Vacii". Pe langă boieri, si țărani de rang mediu au întemeiat și ei centre comerciale. Comerțul cu sclavi și cu aur, precum și exportul de fildeș le-au adus acestora câștiguri frumoase. În anul 1823, țăranii de rang mediu în frunte cu
Tupilați, Vaslui () [Corola-website/Science/301918_a_303247]
-
exploatare comercială (și distructiva) se apropie de sfârșit, eforturile de refacere a pădurilor și de dezvoltare a exploatării durabile și ecologice urmând a dă roade într-un termen relativ îndepărtat. Se dezvoltă în schimb tot mai mult zootehnia, prin creșterea vacilor pentru lapte și a tăurașilor pentru carne, dar și turismul. Turismul în comuna Moldova-Sulița este în dezvoltare. Un punct turistic foarte important este Herghelia Lucina, unde se află și pensiunea cu același nume. La această se adaugă și trei rezervații
Comuna Moldova-Sulița, Suceava () [Corola-website/Science/301974_a_303303]
-
datorită numărului redus de elevi. O soluție pentru reînvigorarea satului o poate reprezenta asocierea proprietarilor de terenuri, inclusiv a terenurilor administrate de Primărie și specializarea sătenilor pe creșterea animalelor de lapte și carne folosind metode moderne de creștere și îngrijire (vaci de lapte, ovine, tineret ovin și bovin la îngrășat etc), cultivarea cu preponderență a plantelor de nutreț pentru furajarea corespunzătoare a animalelor și, în special a plantelor tehnice (sfeclă de zahăr, tutun, floarea- soarelui, cartofi, căpșuni etc), legume, cultura viței
Dâmburile, Cluj () [Corola-website/Science/300326_a_301655]
-
viața a familiei nobilului proprietar al domeniului pe care trăiau. Creșterea animalelor a fost dintotdeauna o ocupație de bază a locuitorilor din Mănăstireni. După cum iși amintesc localnicii mai în vârstă, gospodăriile familiale nu aveau, în general mai mult de doua vaci cu lapte. Sătenii creșteau vite pentru tracțiune, cai, oi uneori capre, tineret bovin petru vânzare în târg și pentru tăriere, precum și porci, păsări, albine ș.a. În perioada comunistă era interzisă tăierea vițeilor. Furajele pentru animale erau adunate cu grijă, chiar
Comuna Mănăstireni, Cluj () [Corola-website/Science/300338_a_301667]
-
concesionare teren pentru case, cabane etc.) O soluție pentru reînvigorarea satului poate fi asocierea proprietarilor de terenuri, inclusiv a terenurilor administrate de Primărie și specializarea sătenilor în creșterea animalelor de lapte și carne folosind metode moderne de creștere și îngrijire (vaci de lapte, ovine, tineret ovin și bovin la îngrășat etc.), cultivarea cu preponderenta a plantelor de nutreț pentru furajarea corespunzătoare a animalelor și, în special, a plantelor tehnice (sfecla de zahăr, tutun, floarea soarelui, cartofi, căpșuni etc), legume, cultura vitei
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
660 ani de atestare documentara a satului), pentru revigorarea satului o poate reprezenta asocierea proprietarilor de terenuri, inclusiv a terenurilor administrate de Primărie și specializarea sătenilor pe creșterea animalelor de lapte și carne folosind metode moderne de creștere și îngrijire (vaci de lapte, ovine, tineret ovin și bovin la îngrășat etc.), cultivarea cu preponderenta a plantelor de nutreț pentru furajarea corespunzătoare a animalelor și, în special, a plantelor tehnice (sfecla de zahăr, tutun, floarea- soarelui, cartofi, căpșuni etc.) cultivate cu prioritate
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
o brigadă zootehnica . CAP -ul din Aruncuta, la înființare { în martie 1961 } avea 24 atelaje { car ,grapa și plug } trase de boi și 10 atelaje trase de cai, respectiv 10 căruțe cu cîte 2 căi, la care se adaugă 350 vaci cu lapte și 100 capete tineret bovin, respectiv circa 350 ovine, 250 porci și 800 găini { baza materială era specifică secolului al - XVIII -lea }. Pentru că CAP -ul să aibă un start bun, acesta s-a înființat în primăvara anului 1961
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
distrusă de turmele de animale lăsate să pasca în voie . Sistemul de prelucrare a materiilor prime de origine animală a CAP -ului, în speță laptele, acesta parcurge un circuit integrat și eficient pentru acea perioadă, în sensul că laptele de vacă era prelucrat și transformat în smântână, CAP -ul avînd în dotare aparatură specifică ,iar cel de ovine era prelucrat în telemea direct de către ciobani .La stana din afara satului, aflată pe pășune, cei trei ciobani preparau telemea din laptele obținut, pe
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
mai este prelucrat în sat ci transportat la o fabrică specializată din Cluj, insă prețul obținut era prea mic și nu contrabalansa cheltuielile. Producția zilnică de lapte era cuprinsă între 650 - 700 litri, la un efectiv mediu de 280 - 300 vaci cu lapte, ceea ce înseamnă o producție zilnică de circa 2, 5 litri pe cap de vacă furajata } datorită furajării necorespunzătoare, unei mortalități ridicate generate și de indiferență colectiviștilor față de avutul comun. Deseori, în special primăvară, o parte din vacile cu
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
era prea mic și nu contrabalansa cheltuielile. Producția zilnică de lapte era cuprinsă între 650 - 700 litri, la un efectiv mediu de 280 - 300 vaci cu lapte, ceea ce înseamnă o producție zilnică de circa 2, 5 litri pe cap de vacă furajata } datorită furajării necorespunzătoare, unei mortalități ridicate generate și de indiferență colectiviștilor față de avutul comun. Deseori, în special primăvară, o parte din vacile cu lapte nu se mai puteau ridică la iesle din cauza lipsei de calciu, urmare unei furajări deficitare
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
300 vaci cu lapte, ceea ce înseamnă o producție zilnică de circa 2, 5 litri pe cap de vacă furajata } datorită furajării necorespunzătoare, unei mortalități ridicate generate și de indiferență colectiviștilor față de avutul comun. Deseori, în special primăvară, o parte din vacile cu lapte nu se mai puteau ridică la iesle din cauza lipsei de calciu, urmare unei furajări deficitare. Plata celor care lucrau în zootehnie era măsurată în zile muncă ce echivala cu o normă de producție, astfel ca un " colhoznic " realiza
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
producții record ", folosite de propagandă de partid, aveau la baza simple estimări ale funcționarilor de la Direcția Agricolă și comunicate conducerii județene a Partidului Comunist, care însă raporta mai departe ca fiind realizări efective. Producția medie zilnică de lapte / cap de vacă furajata era de circa 2,5 - 3 litri ,în condițiile în care costurile de productie erau acoperite doar cu o producție medie de 7 -8 litri / cap de vacă furajata . La grîu, combinele autopropulsate C - 12 și C - 14 realizate
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
ca fiind realizări efective. Producția medie zilnică de lapte / cap de vacă furajata era de circa 2,5 - 3 litri ,în condițiile în care costurile de productie erau acoperite doar cu o producție medie de 7 -8 litri / cap de vacă furajata . La grîu, combinele autopropulsate C - 12 și C - 14 realizate de Semănătoarea București avea pierderi la recoltare între 20 - 25 % astfel că producția reală era între 1.500 - 2500 kg / hectar, în condițiile în care producția minimă pentru recuperarea
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
continuat lucrările și în campania de primăvară a anului 1990, însă nu au reușit să culeagă decît parțial roadele, majoritatea culturilor fiind recoltate de săteni și duse în propiile hambare. În septembrie 1990, în cîte - vă zile cele 400 bovine { vaci cu lapte și tineret bovin } au fost " transferate " sătenilor, iar turmă de ovine în martie 1991. În patrimoniul colhoznicilor mai erau două tractoare cu remorca și un IFRON ce au fost vîndute la licitație, iar banii depuși la Bancă Agricolă
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
bifurcată aflată la vestul Palilulei, orientată spre sud), Călugăr ( continuarea spre extrema vestică a Văii Palilulei), Valea Ulmului - continuarea spre extrema estică, spre Jiu a Palilulei; Maturici - dealul pe care cresc plantele numite "maturici", care atunci când sunt mâncate de către animale (vaci, oi, capre, bivolițe) dau un gust amar laptelui.
Palilula, Dolj () [Corola-website/Science/300410_a_301739]
-
din ogradă beștelindu-l zgomotos pentru că ar fi „un nenorocit de exploatator capitalist care n-a studiat pe Marx și Engels și nu-l respectă pe Tătucul Stalin”!). Însă „tot nașul are naș”. La doljeni nu se mai văzuseră decât vaci albe. Un alt hâtru, Codiță, băgând de seamă că Oțăt are boi roșii, cumpărați de la vâlcenii care făceau comerț cu oțet de mere, a pretins că zeflemistul s-a făcut negustor de oțet și ori de câte ori îl întâlnea începea să strige
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
papornițele, iar nuielele de răchită pentru împletit coșuri, garduri și pătule. Lintița și nuferii au dispărut odată cu lacurile. Despre faună se poate vorbi tot așa, la trecut și la prezent. Până la colectivizare aproape fiecare familie avea vite mari și mici, vacă, boi, de multe ori și cai, carul și căruța fiind singurele mijloace de transport la îndemână, apoi capre, oi și desigur, porci. Bivolii și măgarii se creșteau mai puțin. Acum au mai rămas porcii, câinii și pisicile, restul rărindu-se
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
și-i jefuiau pe drumeții întârziați.Se pare că stăteau ascunși mai ales în pădurea Băileștilor. Oamenii mai bogați nu plecau la drum fără revolver sau pușcă. Se zice că tâlharii respectivi au tăiat o bucată de carne dintr-o vacă vie, ca să o mănânce. În septembrie 1944 armata sovietică a trecut și prin Covei, de unde a căpătat pâine, brânză și ouă pentru 1000 de oameni, după cum atestă o chitanță scrisă cu creionul, atât rusește cât și românește, semnată de lt. maj
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
oameni să fie înfricosați de aceștia. Ființe mitologice, demonii pot fi uciși de către cei instruiți, asemeni lui Sango și tribului său de exterminatori de demoni. Chiar și oamenii sau personajele umanoide prezintă companioni supranaturali - o pisică cu coadă dublă, o vacă cu trei ochi sau un raton care se poate metamorfoza. Decorul creat este unul deosebit de frumos, Japonia Feudală fiind recreată în ilustrările pădurilor de bambus, satelor tradiționale și al castelelor; muzica evocă de asemenea timpul antic. Elementele narative conțin o
InuYasha () [Corola-website/Science/298706_a_300035]
-
În perimetrul acestei localități s-a pus în evidență prezența unui masiv de sare gemă și a unor izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici. Înainte de 1989 Apahida era un puternic centru zootehnic , fiind specializat pe creșterea vacilor de lapte , creștere si ingrașare taurine , creștere ovine si porcine , crescătorie păsari etc. , societațile cele mai reprezentative fiind IAS Apahida {devenit Agrap SA Apahida } , Ferma Victoria - producătorul celebrului salam "Victoria " {devenită dupa 1989 " Regia de stat Victoria " }, Ferma Avicola , Asociatia
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]