131,726 matches
-
Iulie 3, 1996, Teatrul "Toma Caragiu", Ploiești INVAZIA (Onorabila familie), Mai 5, 1996, Teatrul "Radu Stanca", Sibiu ULTIMA DRAGOSTE A LUI DON JUAN, Martie 10, 1998, Centrul Cultural Francez, Iași TARAI, MIREASA LUI IISUS, Aprilie 14, 1997, Radio Actualități, București ALEGERI ANTICIPATE, Octombrie 7, 1998, Teatrul "Ciprian", Buzău POVESTE DE DRAGOSTE ÎN CIRCUIT (Șarpele monetar), inedit NĂSCUT GATA ÎNSURAT (Vulturul zboară prea sus), inedit IDOLUL DE TURTĂ DULCE (Sisif cel mic), inedit TRIBUNALUL DIVORȚURILOR IMPOSIBILE, inedit POVESTE DE DRAGOSTE DIN STRADA
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
ales la 31 octombrie în funcția de președinte al Sovietului Suprem al autoproclamatei RSS Găgăuze. Ca vicepreședinte a fost ales Piotr Buzadji. Deși Sovietul Suprem al Republicii Moldova a declarat imediat aceste proclamații nule, în ambele republici separatiste s-au desfășurat alegeri. La 1 decembrie 1991, este ales "președinte" al autoproclamatei "Republici Găgăuze", iar între anii 1991 și 1995 a stat în fruntea așa-zisulului "Soviet Suprem" al "Republicii Găgăuze". În paralel, Igor Smirnov a fost ales președinte al Republicii Nistrene în aceeași
Stepan Topal () [Corola-website/Science/302603_a_303932]
-
Ulterior, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o lege și mai largă, care conferă un statut special autonom Găgăuziei la 23 decembrie 1994. După ce autonomia Găgăuziei a fost acceptată de Parlamentul Moldovei, la 25 mai 1995, a avut loc primul tur al alegerilor pentru funcția de Guvernator al Găgăuziei, concomitent cu alegerile în Adunarea Populară a autonomiei. Nici unul din cei 4 candidați pentru funcția de guvernator (Gheorghe Tabunșcic, Mihail Kendighelean, Dumitru Croitor și Stepan Topal) nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru
Stepan Topal () [Corola-website/Science/302603_a_303932]
-
largă, care conferă un statut special autonom Găgăuziei la 23 decembrie 1994. După ce autonomia Găgăuziei a fost acceptată de Parlamentul Moldovei, la 25 mai 1995, a avut loc primul tur al alegerilor pentru funcția de Guvernator al Găgăuziei, concomitent cu alegerile în Adunarea Populară a autonomiei. Nici unul din cei 4 candidați pentru funcția de guvernator (Gheorghe Tabunșcic, Mihail Kendighelean, Dumitru Croitor și Stepan Topal) nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi ales din primul tur. Ca urmare, la
Stepan Topal () [Corola-website/Science/302603_a_303932]
-
ales Gheorghe Tabunșcic (inaugurarea în funcție a avut loc la 19 iunie 1995). Stepan Topal nu a reușit nici măcar calificarea în al doilea tur de scrutin. În perioada 1999-2002, Stepan Topal a fost consilier principal al bașcanului Dumitru Croitor. La alegerile parlamentare din 25 februarie 2001, Stepan Topal candidează pentru funcția de deputat de Comrat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Blocului electoral "Edinstvo", dar acest cartel nu trece de pragul electoral. În anul 2002, este unul din fondatorii mișcării social-politice "Za Gagauziu
Stepan Topal () [Corola-website/Science/302603_a_303932]
-
în Parlamentul Republicii Moldova din partea Blocului electoral "Edinstvo", dar acest cartel nu trece de pragul electoral. În anul 2002, este unul din fondatorii mișcării social-politice "Za Gagauziu!" (Pentru Găgăuzia), cu scopul de a se opune Partidului Comunist. Candidează din nou la alegerile anticipate pentru funcția de Guvernator al autonomiei din 6 octombrie 2002, dar alegerile sunt invalidate datorită faptului că au participat doar 41,43% de alegători. Pentru alegerile din 20 octombrie 2002, Stepan Topal este exclus din competiție de către Comisia electorală
Stepan Topal () [Corola-website/Science/302603_a_303932]
-
pragul electoral. În anul 2002, este unul din fondatorii mișcării social-politice "Za Gagauziu!" (Pentru Găgăuzia), cu scopul de a se opune Partidului Comunist. Candidează din nou la alegerile anticipate pentru funcția de Guvernator al autonomiei din 6 octombrie 2002, dar alegerile sunt invalidate datorită faptului că au participat doar 41,43% de alegători. Pentru alegerile din 20 octombrie 2002, Stepan Topal este exclus din competiție de către Comisia electorală locală, care invocă încălcări în listele de subscripție ale candidatului. În sondajele de
Stepan Topal () [Corola-website/Science/302603_a_303932]
-
Găgăuzia), cu scopul de a se opune Partidului Comunist. Candidează din nou la alegerile anticipate pentru funcția de Guvernator al autonomiei din 6 octombrie 2002, dar alegerile sunt invalidate datorită faptului că au participat doar 41,43% de alegători. Pentru alegerile din 20 octombrie 2002, Stepan Topal este exclus din competiție de către Comisia electorală locală, care invocă încălcări în listele de subscripție ale candidatului. În sondajele de opinie efectuate în regiunea găgăuză pentru alegerile din 2002, Stepan Topal era creditat cu
Stepan Topal () [Corola-website/Science/302603_a_303932]
-
participat doar 41,43% de alegători. Pentru alegerile din 20 octombrie 2002, Stepan Topal este exclus din competiție de către Comisia electorală locală, care invocă încălcări în listele de subscripție ale candidatului. În sondajele de opinie efectuate în regiunea găgăuză pentru alegerile din 2002, Stepan Topal era creditat cu șanse mari de a intra în al doilea tur de scrutin, datorită utilizării unei retorici "național-patriotice". El era prezentat drept arhitect al autonomiei găgăuze care se opunea planurilor comuniștilor și al candidatului acestora
Stepan Topal () [Corola-website/Science/302603_a_303932]
-
ale cedărilor teritoriale pe care au fost obligați finlandezii să le facă la încheierea Războiul de Iarnă (1939-1940), ca și lipsa de voința sau încapacitatea Aliaților în a-i sprijini pe finlandezi în acest război, au fost principalele motivații ale alegerii alianței cu Germania nazistă. Problema este forte puțin controversată în Finlanda, și cei mai mulți finlandezi consideră și în ziua de astăzi că țara nu ar fi supraviețuit acestui ultim conflict fără ajutorul german. Dacă în deceniile al șaptelea și al optulea
Războiul de Continuare () [Corola-website/Science/302583_a_303912]
-
a fost Kanuns, această lege acoperă domenii cum ar fi dreptul penal, proprietatea funciară și impozitele. Această lege a adunat toate hotărârile judecătorești care au fost emise de către cei nouă sultani otomani care l-au precedat. După eliminarea suprapunerilor și alegerea între declarațiile contradictorii, el a emis un singur cod legal, care are grijă să nu încalce legile de bază ale Islamului. Când Legile Kanuns au atins forma lor finală, codul de legi a devenit cunoscut ca Kanun-i Osmani, sau "legile
Soliman I () [Corola-website/Science/302595_a_303924]
-
În 2016 a fost decorat cu Ordinul Republicii, pentru merite deosebite în activitate. Cunoaște limbile rusă și franceză. Este căsătorit cu Alexandra Untilă și are doi copii. În 2001 se implică în viața politică, acumulând o experiență necesară în campania alegerilor parlamentare anticipate. Tot în același an este ales Președinte al Partidului Ordinii și Dreptății Sociale din Moldova. În urma fuzionării PNL și PODSM, devine la 22 septembrie 2001 Președintele Consiliului Național al Uniunii Social-Liberale Forța Moldovei. Pledează în continuare pentru unirea
Veaceslav Untilă () [Corola-website/Science/302606_a_303935]
-
interimar. În acest fel, susțin consilierii din fracțiunea Alianța „Moldova Noastră”, consilierii neafiliați și unii consilieri din alte fracțiuni, Vasile Ursu „a acaparat puterea prin șantaj și constrângere”. La 10 și 24 iulie 2005, s-au desfășurat o serie de alegeri pentru ocuparea postului de primar, dar au fost invalidate din cauza scăzutei prezențe la urne de sub 30%. Vasile Ursu a candidat ca independent la alegerile din 27 noiembrie și 11 decembrie 2005, fiind susținut de PCRM pentru postul vacant de primar
Vasile Ursu () [Corola-website/Science/302602_a_303931]
-
prin șantaj și constrângere”. La 10 și 24 iulie 2005, s-au desfășurat o serie de alegeri pentru ocuparea postului de primar, dar au fost invalidate din cauza scăzutei prezențe la urne de sub 30%. Vasile Ursu a candidat ca independent la alegerile din 27 noiembrie și 11 decembrie 2005, fiind susținut de PCRM pentru postul vacant de primar general al municipiului Chișinău, dar deși a obținut 46.66% din voturi, respectiv 52.91%, alegerea sa a fost invalidată din cauza scăzutei prezențe la
Vasile Ursu () [Corola-website/Science/302602_a_303931]
-
30%. Vasile Ursu a candidat ca independent la alegerile din 27 noiembrie și 11 decembrie 2005, fiind susținut de PCRM pentru postul vacant de primar general al municipiului Chișinău, dar deși a obținut 46.66% din voturi, respectiv 52.91%, alegerea sa a fost invalidată din cauza scăzutei prezențe la urne (22.62% dintre alegătorilor prezentându-se la vot). În această situație, a fost luată decizia de a stabili un moratoriu privind organizarea de noi alegeri, conducerea capitalei fiind asigurată de primarul
Vasile Ursu () [Corola-website/Science/302602_a_303931]
-
66% din voturi, respectiv 52.91%, alegerea sa a fost invalidată din cauza scăzutei prezențe la urne (22.62% dintre alegătorilor prezentându-se la vot). În această situație, a fost luată decizia de a stabili un moratoriu privind organizarea de noi alegeri, conducerea capitalei fiind asigurată de primarul interimar până la începutul anului 2007. La data de 23 ianuarie 2007, președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a semnat decretele de revocare a lui Miron Gagauz din funcția de ministru al transporturilor și gospodăriei drumurilor, conform
Vasile Ursu () [Corola-website/Science/302602_a_303931]
-
prioritate va fi repararea drumurilor. "Desigur, drumurile sunt cele mai importante pentru mine. Parafrazând cântecul lui Dan Spătaru aș spune - Drumurile noastre toate, se vor repara vreodată". Numirea lui Vasile Ursu ca ministru a survenit cu doar patru luni înaintea alegerilor locale generale din luna mai, alegeri la care primarul interimar al Chișinăului își anunțase decizia de a nu candida. Vasile Ursu și-a înaintat demisia din funcția de primar general al municipiului Chișinău începând din data de 25 ianuarie 2007
Vasile Ursu () [Corola-website/Science/302602_a_303931]
-
drumurile sunt cele mai importante pentru mine. Parafrazând cântecul lui Dan Spătaru aș spune - Drumurile noastre toate, se vor repara vreodată". Numirea lui Vasile Ursu ca ministru a survenit cu doar patru luni înaintea alegerilor locale generale din luna mai, alegeri la care primarul interimar al Chișinăului își anunțase decizia de a nu candida. Vasile Ursu și-a înaintat demisia din funcția de primar general al municipiului Chișinău începând din data de 25 ianuarie 2007 și l-a împuternicit pe viceprimarul
Vasile Ursu () [Corola-website/Science/302602_a_303931]
-
Stat" al lui von Papen sau la altceva. De altfel, din punct de vedere politic, Schmitt nu era apropiat de von Papen. În 1932 s-a declașat o situație de criză politică în Prusia, unul din statele componente ale Germaniei. Alegerile din 24 aprilie 1932 pentru parlament duseseră la alegerea a 162 deputați ai partidului național socialist, 57 de deputați comuniști și 204 de deputați ai diferitor partide de centru-stânga, totalul fiind de 423 de deputați. Partidele de centru-stânga care guvernaseră
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
altfel, din punct de vedere politic, Schmitt nu era apropiat de von Papen. În 1932 s-a declașat o situație de criză politică în Prusia, unul din statele componente ale Germaniei. Alegerile din 24 aprilie 1932 pentru parlament duseseră la alegerea a 162 deputați ai partidului național socialist, 57 de deputați comuniști și 204 de deputați ai diferitor partide de centru-stânga, totalul fiind de 423 de deputați. Partidele de centru-stânga care guvernaseră în coaliție până atunci nu puteau obține majoritate de
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
soluția de a-l aduce la putere pe Hitler, considerând această soluție mai corectă din punct de vedere constituțional. Schleicher a demisionat la 28 ianuarie 1933. Schmitt era perfect conștient de consecințele acestei decizii a președintelui. Cu ani în urmă alegerea lui Hindenburg ca președinte al Germaniei fusese prezentată ca o soluție de salvare a republicii; aducerea lui Hitler la putere pe baza unui argument de constituționalitate și pentru a salva constituția era pentru Schmitt culmea absurdului. În jurnalul său, Schmitt
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
secund al lui Victor Iliu în filmul "Moara cu noroc". Experiența sa de arhitect, actor și scenograf au cântărit desigur decisiv la rezultatul final. Prin acest film, Liviu Ciulei se definește a fi "un regizor care crede în puterea imaginii". Alegerea decorurilor este semnificativă ca expresivitate, integrându-se firesc în structurile naturale care definesc locuri unde are loc acțiunea, punctând-o. Nimic nu apare întâmplător în decorul acțiunii filmului: stivele de coșciuge, grămezile de scaune, vrafurile de bocanci, nenumăratele obiecte din
Pădurea spânzuraților (film) () [Corola-website/Science/302637_a_303966]
-
În 2002-2003 a fost redactor-șef al aceleiași emisiuni. Între 2003-2005 a fost coordonator de proiecte la Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului din Republica Moldova. Din mai 2005 Dorin Chirtoacă este vicepreședinte al Partidului Liberal. A participat din partea Partidului Liberal la alegerile locale din 10 iulie 2005 pentru funcția de primar general al municipiului Chișinău, acumulând 7,13% (11.091 de voturi), clasându-se pe locul trei. Alegerile au fost considerate nevalabile deoarece la ele au participat mai puțin de 1/3
Dorin Chirtoacă () [Corola-website/Science/302631_a_303960]
-
2005 Dorin Chirtoacă este vicepreședinte al Partidului Liberal. A participat din partea Partidului Liberal la alegerile locale din 10 iulie 2005 pentru funcția de primar general al municipiului Chișinău, acumulând 7,13% (11.091 de voturi), clasându-se pe locul trei. Alegerile au fost considerate nevalabile deoarece la ele au participat mai puțin de 1/3 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale. La scrutinul următor din 27 noiembrie 2005, Dorin Chirtoacă a obținut 25,14% (32.098 de voturi) și s-
Dorin Chirtoacă () [Corola-website/Science/302631_a_303960]
-
în listele electorale. La scrutinul următor din 27 noiembrie 2005, Dorin Chirtoacă a obținut 25,14% (32.098 de voturi) și s-a plasat pe locul 2. Participarea electoratului la votare (22,42%) a fost sub limita de validare a alegerilor. La alegerile repetate din 11 decembrie 2005, Chirtoacă acumulează 35,62% (45.299 de voturi), fiind al doilea rezultat după Vasile Ursu (candidat independent) 52,91%. Participarea la scrutin a fost de 22,62%, ceea ce din nou a fost insuficient
Dorin Chirtoacă () [Corola-website/Science/302631_a_303960]