13,572 matches
-
clopotniță model zvoniță, cu un clopot pe care se află următoarea inscripție: ""Acest clopot s-a făcut de către Sf. Mănăstire Vorona cu cheltuiala sa, 1841"". În partea de vest a incintei se află turnul clopotniță, cu două etaje și cu acoperiș în formă de mitră arhierească. Intrarea în sansamblu se face printr-un gang aflat în stânga clopotniței. În stânga și în dreapta clopotniței sunt clădiri pentru chilii cu cerdacuri susținute de stâlpi din lemn în partea sudică și de coloane din zid în
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
din piatră de râu, primele trei rânduri de bârne fiind din lemn de stejar, probabil cele originare, restul fiind din lemn de brad. Probabil la 1896, a fost suprapus turnul-clopotniță, confecționat dintr-o structură de lemn și îmbrăcat în scânduri, acoperișul acestuia având o bază octogonală.
Biserica de lemn din Țiptelnic () [Corola-website/Science/313829_a_315158]
-
Pruncul”, „Iisus Hristos Învățător” și „Arhanghelul Mihail”. Lipsit de enoriași vechiul lăcaș nu mai este astăzi în cult. Potrivit străvechiului obicei, alături de biserică, în partea sud-estică, se află turnul-clopotniță de lemn, de formă pătrată. Este dispus pe două nivele, cu acoperișul în șiță, cu pante repezi.
Biserica de lemn din Pănet () [Corola-website/Science/313828_a_315157]
-
dumnezeiască mănăstire..., rezultă în consecință că inițial a fost o mănăstire și abia ulterior a devenit biserică de mir a cartierului Arioneștii Noi. De plan triconc, cu trei abside (poligonale la exterior, circulare în interior), pronaos rectangular, pridvor deschis și acoperiș originar din șindrilă. Primordial monumentul a fost pictat în frescă. În 1888 fresca inițială a fost acoperită de pictura în ulei executată de Gheorghe Tattarescu ; tâmpla fiind pictată cam în același timp de C. Lecca (1810-1887) și de Mișu Popp
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
papilor și patriarhilor: Silvestru de la Roma, Mitrofan de la Țarigrad, Eftimie de la Antiohia, Macarie de la Ierusalim. Pictura pereților este executată pe un sistem de panouri, cu baghete profilate, ades întâlnit în Mureș. În 1958 biserica a fost restaurată, reașezându-se peste acoperișul cu pante mari, învelitoarea caldă de șiță, prin ale cărei muchii se citește forma pereților. S-a avut grijă și de clopotnița, pe două nivele, aflată alături. De atunci însă a fost construită o nouă biserică de zid, iar foarte
Biserica de lemn din Băița () [Corola-website/Science/313845_a_315174]
-
pietre în vârful căreia se află un punct de triangulație al Ordnance Survey. În vârful turnului observatorului s-a construit un adăpost de urgență pentru cei surprinși de furtună și, deși baza turnului este puțin mai jos decât vârful muntelui, acoperișul adăpostului este cu câțiva metri deasupra punctului de triangulație. Lângă observator se află un monument în memoria morților din cel de-al doilea război mondial. La 17 mai 2006, Trustul John Muir, care deține în proprietate mare parte din munte
Ben Nevis () [Corola-website/Science/313858_a_315187]
-
cunoaște data la care a fost construită dar se estimează că această biserică a fost edificată în secolul XVIII. Biserica a fost demolată. Planul bisericii era dreptunghiular, absida altarului decroșată, cu 5 fețe. Naosul și pronaosul erau acoperite de același acoperiș în timp ce absida altarului avea un acoperiș separat. Ca elemente de decor, se amintesc brâul ce înconjoară biserica precum și „aripile” de la îmbinările grinzilor. Biserica avea pictură frumoasă. Turn foarte scund, înghițit de restul acoperișului, Coiful turnului avea 8 fețe.
Biserica de lemn din Lunca () [Corola-website/Science/313892_a_315221]
-
construită dar se estimează că această biserică a fost edificată în secolul XVIII. Biserica a fost demolată. Planul bisericii era dreptunghiular, absida altarului decroșată, cu 5 fețe. Naosul și pronaosul erau acoperite de același acoperiș în timp ce absida altarului avea un acoperiș separat. Ca elemente de decor, se amintesc brâul ce înconjoară biserica precum și „aripile” de la îmbinările grinzilor. Biserica avea pictură frumoasă. Turn foarte scund, înghițit de restul acoperișului, Coiful turnului avea 8 fețe.
Biserica de lemn din Lunca () [Corola-website/Science/313892_a_315221]
-
Naosul și pronaosul erau acoperite de același acoperiș în timp ce absida altarului avea un acoperiș separat. Ca elemente de decor, se amintesc brâul ce înconjoară biserica precum și „aripile” de la îmbinările grinzilor. Biserica avea pictură frumoasă. Turn foarte scund, înghițit de restul acoperișului, Coiful turnului avea 8 fețe.
Biserica de lemn din Lunca () [Corola-website/Science/313892_a_315221]
-
vânătoare și cules. Satele, numite "kotan", (constituite cam din 20 de case), erau de-a lungul râurilor sau a potecilor folosite de animalele sălbatice, având astfel suficiente surse de mâncare și apă. Casele erau rectagulare, cu bârne de lemn, cu acoperiș din paie/stuf, cu pereți din iarbă de pampas ("Miscanthus sinensis") sau bambus. Acoperișul avea o deschizătură pe unde ieșea fumul. Pentru dormit, foloseau saltele umplute cu iarbă și blănuri de animale. Sistemul de descendență era biliniar: bărbații își arătau
Ainu (populație) () [Corola-website/Science/313894_a_315223]
-
a lungul râurilor sau a potecilor folosite de animalele sălbatice, având astfel suficiente surse de mâncare și apă. Casele erau rectagulare, cu bârne de lemn, cu acoperiș din paie/stuf, cu pereți din iarbă de pampas ("Miscanthus sinensis") sau bambus. Acoperișul avea o deschizătură pe unde ieșea fumul. Pentru dormit, foloseau saltele umplute cu iarbă și blănuri de animale. Sistemul de descendență era biliniar: bărbații își arătau grupul patriliniar prin blazoane ("itokpa") care simbolizau diferite animale, iar femeile își dădeau din
Ainu (populație) () [Corola-website/Science/313894_a_315223]
-
de elevi, în frunte cu Vasile Mahu, directorul Liceului Vasile Lupu, au fost împușcați pentru acest act de curaj . La începutul lui 1945 Nichifor Manoil, Vasile Pungă, Gheorghe Pungă și Vladimir Arhip din satul Ocnița, Edineț, au înălțat tricolorul pe acoperișul cantonului din localitate, fiind toți patru condamnați la moarte și executați . La 28 iunie (ziua ocupării Basarabiei) 1966 în orășelul Alexăndreni, de lângă Bălți, Gheorghe Muruziuc a atârnat pe coșul fabricii de zahăr tricolorul românesc. Drapelul a fost confecționat de Muruziuc
Drapelul Republicii Moldova () [Corola-website/Science/313920_a_315249]
-
este construită din lemn de stejar (iconostasul) și brad (pereții); pereții navei (formați din bârne de brad late de circa 30 de cm) sunt autentici, singurele părți care au fost refăcute cu ocazia mutării din Sava, în anul 2009, fiind acoperișul și turnul clopotniței. Biserica, aflată atunci în Sava, a fost repictată de zugravul Dionisie Iuga din Nicula, și resfințită la data de 14 august 1879 de către episcopul de Gherla, Ioan Sabo.
Biserica de lemn din Sava () [Corola-website/Science/313989_a_315318]
-
se termină cu capiteluri corintice lucrate măiestrit. Între naos și pronaos se află două arce dublouri mari. Deasupra ușii de la intrare se află un balcon spațios. Biserica are 131 ferestre rotunde de mărimi diferite prin care pătrunde lumina în interior. Acoperișul bisericii este alcătuit dintr-un turn central străjuit de o cruce de 6 metri înălțime și 4 metri lățime (brațele), patru turnuri mai mici în jur și două turnuri ale clopotniței, de o parte și alta a intrării principale în
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți () [Corola-website/Science/314826_a_316155]
-
pictură. Din patrimoniul originar au mai rămas doar ușile împărătești. Biserica a fost acoperită inițial cu șindrilă, dar prin contribuția credincioșilor, între anii 1956-1958 a fost acoperită cu tablă. În anul 1968 s-a construit un pridvor de cărămidă, cu acoperiș din tablă, fiind introdus și curentul electric. De atunci s-au mai realizat câteva reparații, subzidiri, s-a construit gardul care împrejmuiește terenul pe care se află biserica, podețul și treptele drumului spre biserică, dar și o magazie de lemn
Biserica de lemn din Filea de Jos () [Corola-website/Science/314892_a_316221]
-
În peisajele cu valoare documentara, atât din punct de vedere vizual, cât și biologic, apar binecunoscutele clișee etichetate drept made în epoca postcomunistă, adică rămășițe de uzine și furnale ce se desenează pe fundalul unor blocuri de 4-5 etaje, cu acoperișul plin de antene. Sau inevitabilele blocaje în trafic, figurate realist de către pictor: mașini bară la bară, mărci străine, asfalt cu probleme etc. Din tablouri aproape că lipsesc oamenii, dar absența le este justificată de către spațiile în care ei “locuiesc” : grădină
Nicolae Comănescu () [Corola-website/Science/314922_a_316251]
-
ajunge peste tot și poate el este componentă de bază a Bucureștiului. Proveniență lui este dublă. Provine din marea Câmpie a Bărăganului, dovadă a eroziunii pământului și deșertificării. Dar provine și din tranșeele șantierelor care pustiesc măruntaiele capitalei. Blocurile, străzile, acoperișurile sale nu mai sunt privite printr-o peliculă sepia care să îi confere o prețiozitate falsă. Nicolae Comănescu reușește să redea identitatea unui București canicular prin care bate Simun-ul la Nord de Sahara. Un București pe care nu îl
Nicolae Comănescu () [Corola-website/Science/314922_a_316251]
-
sepia care să îi confere o prețiozitate falsă. Nicolae Comănescu reușește să redea identitatea unui București canicular prin care bate Simun-ul la Nord de Sahara. Un București pe care nu îl poți vedea decât cu praf în ochi de pe acoperișul blocului tău. Au dispărut mirajele marelui oraș, crescute în acest Las Vegas din puștiul Sudului, luminat de cazinouri noaptea. În urma a rămas o metropola care îți scrânșneste printre dinți. Nicolae Comănescu nu șterge praful, text de Ștefan Tiron, Galeria 26
Nicolae Comănescu () [Corola-website/Science/314922_a_316251]
-
legislația în materie, proprietarul are obligația de a efectua cheltuielile referitoare la întreținerea și repararea locuinței închiriate, ca de exemplu: - întreținerea în bune condiții a elementelor structurii de rezistenta a clădirii, elementelor de construcție exterioară a clădirii, cum ar fi: acoperiș, fațadă, curțile și grădinile, precum și spatii comune din interiorul clădirii, cum ar fi: casa scării, casa ascensorului și altele asemenea; - întreținerea în bune condiții a instalațiilor comune proprii clădirii, respectiv ascensor, hidrofor, instalații de alimentare cu apa, de canalizare, instalații
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
de denumirea ori de folosința sa, și care are una sau mai multe încăperi ce pot servi la adăpostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalații, echipamente și altele asemenea, iar elementele structurale de bază ale acesteia sunt pereții și acoperișul, indiferent de materialele din care sunt construite. Încăperea reprezintă spațiul din interiorul unei clădiri. ... ------------ Alin. (5) al art. 249 a fost modificat de pct. 218 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
conturul exterior al acesteia, pentru determinarea impozitului pe clădiri nu se ia în calcul suprafața utilă și, implicit, nu se aplică coeficientul de transformare. ... (6) În sensul prezentelor norme metodologice, termenii și noțiunile de mai sus au următoarele înțelesuri: ... a) acoperiș - partea de deasupra care acoperă și protejează o clădire de intemperii, indiferent de materialul din care este realizat; planșeul este asimilat acoperișului în cazul în care deasupra acestuia nu mai sunt alte încăperi/incinte; ... b) balcon - platforma cu balustrada pe
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
de transformare. ... (6) În sensul prezentelor norme metodologice, termenii și noțiunile de mai sus au următoarele înțelesuri: ... a) acoperiș - partea de deasupra care acoperă și protejează o clădire de intemperii, indiferent de materialul din care este realizat; planșeul este asimilat acoperișului în cazul în care deasupra acestuia nu mai sunt alte încăperi/incinte; ... b) balcon - platforma cu balustrada pe peretele exterior al unei clădiri, comunicând cu interiorul prin una sau mai multe uși; ... c) clădire finalizată - construcție care îndeplinește, cumulativ, următoarele
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
clădire finalizată - construcție care îndeplinește, cumulativ, următoarele condiții: ... 1. servește la adăpostirea de oameni, de animale, de obiecte, de produse, de materiale, de instalații și de altele asemenea; 2. are elementele structurale de baza ale unei clădiri, respectiv: pereți și acoperiș; 3. are expirat termenul de valabilitate prevăzut în autorizația de construire și nu s-a solicitat prelungirea valabilității acesteia ori clădirea a fost realizata fără autorizație de construire; pentru stabilirea impozitului pe clădiri, se ia în calcul numai suprafața construită
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
cărămidă arsa sau nearsă, din piatra, din lemn, din vălătuci, din sticla, din mase plastice sau din orice alte materiale, care limitează, separa sau izolează încăperile/incintele unei clădiri între ele sau de exterior și care susține planșeele, etajele și acoperișul; ... h) suprafața secțiunii unui nivel - suprafața unui nivel, rezultată pe baza măsurătorilor pe conturul exterior al pereților, inclusiv suprafața balcoanelor și a loggiilor; în cazul clădirilor care nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior al pereților, suprafața secțiunii unui
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
autorizația de construire și pentru care nu s-a solicitat prelungirea valabilității autorizației, în condițiile legii, la data expirării acestui termen și numai pentru suprafața construită desfășurată care are elementele structurale de bază ale unei clădiri, în speță pereți și acoperiș. Procesul-verbal de recepție se întocmește la data expirării termenului prevăzut în autorizația de construire, consemnându-se stadiul lucrărilor, precum și suprafața construită desfășurată în raport cu care se stabilește impozitul pe clădiri. ... ------------ Alin. (8) al art. 254 a fost introdus de pct. 83
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]