14,112 matches
-
construit prima piramidă (în trepte) la Saqqara/Sakkarah, până la el regii fiind îngropați în mastabe, uriașe ridicături făcute din cărămizi de lut. La început monumentul era doar o mastaba clasică, peste o cameră funerară subterană, ce ajungea până la 28 m adâncime, accesibilă printr-un puț. Intrarea în această cameră a fost sigilată cu o lespede de granit cântărind trei tone. Sub îndrumarea marelui vizir Imhotep, construcția a fost extinsă și înălțată în mai multe etape, de parcă arhitectul antic ar fi încercat
Imhotep () [Corola-website/Science/298534_a_299863]
-
capătul sudic al golfului James este de cca. 1.500 km , în timp ce pe direcție est-vest, de la peninsula Ungava (Québec) până la coasta opusă aparținând de Nunavut, distanța maximă este de 830 km. Volumul golfului este de cca. 200.000 km iar adâncimea medie de 128 m. Lungimea totală a coastelor atinge 12268 km, din acest punct de vedere golful Hudson fiind cel mai mare din lume (ca și suprafață, golful Bengal este mai mare). Apa golfului Hudson este mai puțin sărată decât
Golful Hudson () [Corola-website/Science/307006_a_308335]
-
Carolina) s-a dat după numele împărătesei Karoline Auguste von Bayern (1792-1873), soția împăratului Franz I (1768-1835), care a vizitat în anul 1817 și orașul Turda. Înaintea alunecărilor de teren, ocupa o suprafață de 0,07 ha și avea o adâncime de 32,5 m. Descrierea lacului după Ion Al.Maxim (1937): Lacul are maluri instabile, se surpă și alunecă continuu. Aflorimente de sare gemă se găsesc pe malurile de nord și de vest. Cabine pe malul estic. Adâncimea maximă: 45
Lacurile Durgău () [Corola-website/Science/307301_a_308630]
-
avea o adâncime de 32,5 m. Descrierea lacului după Ion Al.Maxim (1937): Lacul are maluri instabile, se surpă și alunecă continuu. Aflorimente de sare gemă se găsesc pe malurile de nord și de vest. Cabine pe malul estic. Adâncimea maximă: 45 m (după Jenö Viski, 1911), 32,5 m (Ion Al. Maxim, 1937). Ritm mare de împotmolire. Originea lacului: ocnă veche, de forma ogivală, prăbușită. Johann Fichtel (1780) notează următoarele pentru "Obere Grube": adâncimea celor 2 puțuri este de
Lacurile Durgău () [Corola-website/Science/307301_a_308630]
-
vest. Cabine pe malul estic. Adâncimea maximă: 45 m (după Jenö Viski, 1911), 32,5 m (Ion Al. Maxim, 1937). Ritm mare de împotmolire. Originea lacului: ocnă veche, de forma ogivală, prăbușită. Johann Fichtel (1780) notează următoarele pentru "Obere Grube": adâncimea celor 2 puțuri este de 22,8 m, adâncimea totală a ocnei (inclusiv puțurile) 125,4 m, perimetrul bazal 228 m. Reprezintă cea mai mare ocnă de pe versantul vestic al masivului de sare de la Durgău. Într-un istoric al ocnelor
Lacurile Durgău () [Corola-website/Science/307301_a_308630]
-
după Jenö Viski, 1911), 32,5 m (Ion Al. Maxim, 1937). Ritm mare de împotmolire. Originea lacului: ocnă veche, de forma ogivală, prăbușită. Johann Fichtel (1780) notează următoarele pentru "Obere Grube": adâncimea celor 2 puțuri este de 22,8 m, adâncimea totală a ocnei (inclusiv puțurile) 125,4 m, perimetrul bazal 228 m. Reprezintă cea mai mare ocnă de pe versantul vestic al masivului de sare de la Durgău. Într-un istoric al ocnelor de la Turda, găsit la Administrația Salinelor, este notat că
Lacurile Durgău () [Corola-website/Science/307301_a_308630]
-
numită Carolina. Partea minei Carolina dinspre nord-vest a fost prea aproape, respectiv a fost chiar pe marginea masivului de sare, din care cauză s-a surpat și de atunci se surpă mereu, pământul scurgându-se în mina care avea o adâncime maximă de 94 stânjeni (cca 178 m). Straturile de pământ se surpă mereu în caverna minei, și în acest mod crește și se lărgește permanent craterul.” În partea de jos a craterului, la gura puțului fostei mine Carolina, în pâlnia
Lacurile Durgău () [Corola-website/Science/307301_a_308630]
-
este descrisă și de către Jenö Viski în anul 1911. Pe pereții craterului se vedeau în 1911 aflorimente de sare. Formarea lacului propriu-zis a avut loc între 1911-1937. Lacul 2 („Lacul Durgău”), lac sărat format prin prăbușirea ocnei „Nagydörgö” („Durgăul Mare”). Adâncimi: 6 m (Jenö Viski, 1911), 5,25 m (I.A.Maxim, 1937), 3,8 m (1978). Origine: una sau două vechi ocne alăturate, de dimensiuni mari. Balázs Orbán (1889): în carnetul numitului Szaniszló Zsigmond este notat la 6 iunie 1683
Lacurile Durgău () [Corola-website/Science/307301_a_308630]
-
aproape fără apă. Bazinul nou s-a produs prin prăbușirea unei alte vechi ocne, situată în vecinătatea ocnei prăbușite din est. Noul lac era în 1937 pe cale de concentrare, apele luând contact direct cu pereții de sare ai ocnei vestice. Adâncimea maximă după Jenö Viski (1911): 6 m (vechiul Lac Dulce, de la est). Pe harta lui F. Posepny din anul 1867 Lacul Dulce apare cu forma dinaintea anului 1926. Lângă Lacul Dulce, spre vest, era indicată o ocnă părăsită, circulară, cu
Lacurile Durgău () [Corola-website/Science/307301_a_308630]
-
harta lui F. Posepny din anul 1867 Lacul Dulce apare cu forma dinaintea anului 1926. Lângă Lacul Dulce, spre vest, era indicată o ocnă părăsită, circulară, cu numele de "Kleine Grube" ("Ocna Mică"). Lacul Dulce avea în anul 2001 o adâncime medie de 2 m. În zona sa centrală a fost pusă în evidență existența a două puțuri cu adâncimi de 46 m. Lacul 4 („Lacul Ocnei”), lac sărat format prin prăbușirea unei vechi ocne de sare în formă de clopot
Lacurile Durgău () [Corola-website/Science/307301_a_308630]
-
vest, era indicată o ocnă părăsită, circulară, cu numele de "Kleine Grube" ("Ocna Mică"). Lacul Dulce avea în anul 2001 o adâncime medie de 2 m. În zona sa centrală a fost pusă în evidență existența a două puțuri cu adâncimi de 46 m. Lacul 4 („Lacul Ocnei”), lac sărat format prin prăbușirea unei vechi ocne de sare în formă de clopot, cu adâncime mare. Malul vestic ocupat în 1937 de cabine. Afloriment de sare gemă în partea de sud-est a
Lacurile Durgău () [Corola-website/Science/307301_a_308630]
-
de 2 m. În zona sa centrală a fost pusă în evidență existența a două puțuri cu adâncimi de 46 m. Lacul 4 („Lacul Ocnei”), lac sărat format prin prăbușirea unei vechi ocne de sare în formă de clopot, cu adâncime mare. Malul vestic ocupat în 1937 de cabine. Afloriment de sare gemă în partea de sud-est a lacului. Adâncimi: 36 m (S.Fischer, 1887), 40 m (Jenö Viski, 1911), 33,75 m (I.A. Maxim, 1937). Salinitate la suprafața apei
Lacurile Durgău () [Corola-website/Science/307301_a_308630]
-
46 m. Lacul 4 („Lacul Ocnei”), lac sărat format prin prăbușirea unei vechi ocne de sare în formă de clopot, cu adâncime mare. Malul vestic ocupat în 1937 de cabine. Afloriment de sare gemă în partea de sud-est a lacului. Adâncimi: 36 m (S.Fischer, 1887), 40 m (Jenö Viski, 1911), 33,75 m (I.A. Maxim, 1937). Salinitate la suprafața apei: 60 g/l(‰) în luna iulie. Lacul 5 („Lacul Rotund”), lac sărat format prin prăbușirea unei vechi ocne de
Lacurile Durgău () [Corola-website/Science/307301_a_308630]
-
m (S.Fischer, 1887), 40 m (Jenö Viski, 1911), 33,75 m (I.A. Maxim, 1937). Salinitate la suprafața apei: 60 g/l(‰) în luna iulie. Lacul 5 („Lacul Rotund”), lac sărat format prin prăbușirea unei vechi ocne de sare. Adâncimi: 20 m (S.Fischer, 1887), 18 m (Jenö Viski, 1911), 14,8 m (I.A. Maxim, 1937). Vechea ocnă, în formă de clopot, a fost probabil mai puțin adâncă decât mina învecinată de sub lacul 4 (Lacul Ocnei). Reprezintă cea mai
Lacurile Durgău () [Corola-website/Science/307301_a_308630]
-
clopot, a fost probabil mai puțin adâncă decât mina învecinată de sub lacul 4 (Lacul Ocnei). Reprezintă cea mai estică ocnă din zona Durgău. Lacul 6 („Lacul Sulfuros”), lac sărat format, de asemenea, prin prăbușirea unei foarte vechi ocne de sare. Adâncimi: 47 m (Jenö Viski, 1911), 46 m (I.A. Maxim, 1937). Vechea ocnă, în formă de clopot, este probabil cea mai veche ocnă de la Durgău. Harta Iosefină din anii 1769-1773 (sectio 110) arată că în zona Durgău existau 5 ocne
Lacurile Durgău () [Corola-website/Science/307301_a_308630]
-
din lemn. Alături s-a adăugat și pridvorul din lemn care completează spațiul casnic și preia unele din activitățile desfășurate în casă, pentru perioada de vară fierbinte. De asemenea multe gospodării se completează cu fântâni proprii, unele chiar la mare adâncime. Gospodăriile situate în Transilvania secolelor XII-XVI, având în vedere preluarea apărării marginilor Regatului Ungariei de desele năvăliri turcești și tătărești, încep să dezvolte un caracter militar, prin popularea cu soldați ai imperiului, transformându-se în mici cetăți întărite, construite din
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
șerpuitoare, până la s. Ordășei neramificată; în aval de orașul Orhei se întâlnesc insule de dimensiuni destul de mari amplasate la fiecare 1-5 km, fiind înmlăștinite, acoperite cu stuh și rogoz. De la izvor până la orașul Bălți lățimea râului este de 3-6 m, adâncimea de 0,1-0,5 m, în aval de oraș crește brusc de la 20-60 m până la 200 m la 0,5 km în aval de s. Isacova, iar în aval de or. Orhei și până la gură râul curge printr-o singură
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
aval de oraș crește brusc de la 20-60 m până la 200 m la 0,5 km în aval de s. Isacova, iar în aval de or. Orhei și până la gură râul curge printr-o singură albie cu lățimea de 15-70 m. Adâncimile sunt repartizate neuniform: la repezișuri - 0,5 m, în locuri mai adânci - 1,0-2,5 m, lângă satul Ștefănești - 3,5 m. În cursul superior, până la satul Putinești și într-un șir de locuri din cursul inferior al râului, albia
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
a făcut sculptură monumentală: „Vulcan și Mercur” de pe fațada Băncii Naționale din București, relieful „Știința” de pe frontul palatului Universității Alexandru Ioan-Cuza din Iași. A lăsat și o serie de portrete și compoziții care se caracterizează prin finețea modelajului și prin adâncimea analizei psihologice: „Ionescu-Gion”, „Poetul E. Voinescu”, „Bust de fetiță”, „Copil dormind”, „Femeie odihnindu-se”, „Speriatul”, bustul pictorului Eugeniu Voinescu. Alte scupturi: „Flora”, (1881), „Frica de apă”, „Copilul care face bine” și „Prima lecție” (la Florența), „Portretul lui M.J.” (basorelief), „Fetița
Ștefan Ionescu-Valbudea () [Corola-website/Science/308584_a_309913]
-
denumit Canalul Bîstroe. Este înghețat din luna decembrie până în luna martie. Este unul dintre cele mai mari limane din Ucraina, având o suprafață de 215 km². Limanul are o lungime de 35 km, iar lățimea maximă este de 11 km. Adâncimea medie a lacului este de aproximativ 2.5 m, cea maximă fiind de 3.3 m. În limanul Sasîk se varsă râurile Cogâlnic și Sărata, schimbul de apă având loc și prin canalul Bîstroe. Salinitatea apei variază într-un interval
Limanul Sasic () [Corola-website/Science/308582_a_309911]
-
și Alexandru Argatu. Pe lângă hramul "Sfinții Părinții Ioachim și Ana", biserica are și hramul "Înălțarea Domnului". Bisericii "Sfinții Părinți" din satul sucevean Boroaia i s-a pus temelia în anul 1924. I s-a realizat o fundație de 4 metri adâncime, însă lucrările au stagnat timp de 22 ani, din cauza folosirii materialelor de construcții în alte scopuri și de către alte persoane. În anul 1946, arhiepiscopul și mitropolitul Moldovei, Irineu Mihălcescu, l-a transferat în interes de serviciu pe preotul Ioan Argatu
Biserica Sfinților Părinți din Boroaia () [Corola-website/Science/308711_a_310040]
-
ani (1960-1967), în ciuda faptului că la realizarea ei au lucrat cinci pictori. Realizată din stejar masiv, a fost realizată integral de artistul Ioan Cristea. Începând cu anul 1980 biserica a început să resimtă mișcările de teren, datorate exploatării miniere de adâncime. Au apărut lungi crăpături pe pereții bisericii. Singura soluție de stopare a efectelor mișcărilor era consolidarea, la care preotul Florea a trecut imediat. Mai întâi s-a consolidat întregul teren prin injectarea de ciment prin crăpăturile existente, apoi consolidarea bisericii
Biserica Ortodoxă Ghelar () [Corola-website/Science/308765_a_310094]
-
preotul paroh Vlad Vasile și alte oficialități, biserica intră în programul guvernamental de restaurare și se investesc peste 20 miliarde de lei vechi. Restaurarea face ca întreaga structură de rezistență să fie consolidată, făcându-se injecții de beton de mare adâncime în tot dealul pe care este zidită biserica. După restaurare biserica este zugravită pe exterior și sunt pictați heruvimi pe pereții turlelor. Astfel, biserica arată la fel ca în visele părintelui Florea. Scările de la intrarea în biserică cât și întreaga
Biserica Ortodoxă Ghelar () [Corola-website/Science/308765_a_310094]
-
plate (probabil un fel de argilă) și din particule rotunjite. De asemenea, spre deosebire de alte locuri de pe Marte, aici nu sunt dune și forme de relief. Gheață este prezentă la câțiva centimetri sub suprafața în mijlocul poligoanelor, iar în jurul marginilor are o adâncime de cel putin 20 de centimetri. Cand gheață este expusă atmosferei marțiene, ea sublimează încet. S-au observat căderi de zăpadă din nori cirrus. Norii s-au format în atmosferă la o altitudine la care temperatura este de aproximativ -65
Phoenix Mars Lander () [Corola-website/Science/308747_a_310076]
-
aproximativ 1,6 miliarde $. Deși au fost necesari nu mai puțin de trei ani pentru realizarea fundației, clădirea propriu-zisă a fost înălțată în mai puțin de trei ani. 230 de piloni din beton, înfipți în nisip la 40 de metri adâncime, fixează fundația formată din roci masive și beton. Forma construcției imită o ambarcațiune tipic arabă, cu vele, numită "„Dhow”". Dacă exteriorul Burj Al Arab-ului este expresia unei arhitecturi ultramoderne, interiorul, proiectat de designerul Khuan Chew, este o combinație luxoasă
Burj al-Arab () [Corola-website/Science/308009_a_309338]