12,818 matches
-
obicei pe un set de asumpții în mare parte amorale. Problemele sunt considerate a fi „practice”: opțiunile sunt analizate doar în funcție de posibilele consecințe, iar acestea din urm] sunt evaluate doar în funcție de impactul lor asupra interesului național. Dac] apar cumva și considerații etice, ele sunt prezentate într-o form] simplificat] și crud] care servește la manipularea opiniei publice care, în mod interesant, tinde s] resping] amoralismul elitelor care iau decizii. În acest articol vom analiza teoria care se afl] la baza celor mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mod normal, s] ignore interesele altor indivizi și statelor li se cere s] ia în considerare interesele altor state (sau, măi degrab], interesele locuitorilor altor state). Este neplauzibil totuși, s] presupunem c] statele trebuie s] fie perfect imparțiale, acordând aceeași considerație intereselor locuitorilor altor state, ca și propriilor cet]țeni. Pe scurt spus, nici favorizarea absolut], nici imparțialitatea perfect] nu sunt adecvate. R]mane o problem] nerezolvat] a teoriei morale determinarea condițiilor și a gradului în care un stat are dreptul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
familiale, iar în alte cazuri rasismului. O investigație mai profund] a acestor analogii ar putea contribui la rezolvarea problemei determin]rii cadrului și a limitelor preferinței naționale justificate.) Cei mai mulți oameni cred c] justificarea unui r]zboi depinde nu numai de considerația asupra consecințelor prezente sau viitoare, ci și de probleme de principiu. Din acest punct de vedere, justețea unui act poate fi, cel putin parțial, o funcție inerent] a naturii actului, indiferent de consecințele pe care acesta le are (vezi capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] este cazul intențiilor implicate în practică descuraj]rii (Kavka, 1987, capitolele 1 și 2). Aceast] din urm] perspectiv] pare s] fie sprijinit] de morală simțului comun. Dac] o obiecție moral] adus] descuraj]rii nu se bazeaz] în întregime pe considerații asupra consecințelor, aceasta nu înseamn] c] descurajarea implic] persoane cu intenții imorale (care, în cazul nostru, nu sunt intențiile noastre, de vreme ce noi, ca cet]țeni obișnuiți, nu putem controla folosirea armelor nucleare și deci nu avem nici o intenție legat] de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
conteaz] (și chiar dac] credem acest lucru), atunci aceste realit]ți ale descuraj]rii formeaz] un argument moral solid împotriva ei. Unii cred c] argumentul împotriva descuraj]rii absolute este absolut și c] nu poate fi dep]sit de diverse considerații. Aceste persoane își susțin poziția prin apelul la principiul creștin tradițional conform c]ruia r]ul nu este permis chiar dac] s]vârșirea lui ar avea consecințe pozitive - de exemplu, în scopul prevenirii s]vârșirii unui r]u mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s]vârșirea lui ar avea consecințe pozitive - de exemplu, în scopul prevenirii s]vârșirii unui r]u mai mare de c]tre alții. Totuși, cei mai mulți dintre noi cred c] obiecția adus] descuraj]rii poate fi, în principiu, dep]sit] de considerații asupra consecințelor (sau legat de o alt] datorie, cum ar fi datoria unui stat de a-și proteja cet]tenii). Argumentul împotriva descuraj]rii ar putea fi dep]sit în cazul în care consecințele prev]zute ale renunț]rii la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la problema justific]rii descuraj]rii pe baza consecințelor prev]zute ale acesteia. Deși perspectiva tradițional] susține c] orice argument moral împotriva descuraj]rii poate fi învins de valoarea copleșitoare a acesteia în prevenirea unei catastrofe, se pare c], dimpotriv], considerațiile asupra consecințelor prev]zute alc]tuiesc un nou argument împotriva descuraj]rii. Argumentul poate fi rezumat dup] cum urmeaz]. S] presupunem c] avem de ales între dou] linii de politic] ale SUA și aliaților ei - și anume, descurajarea și ap
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rărea convențional]. Decurge de aici c] descurajarea implic] un risc mai mare al rezultatului celui mai dezastruos. Se pare c] susțin]torului descuraj]rii îi revine deci sarcina de a demonstra c] acest fapt poate fi dep]sit de alte considerații. Unii susțin]tori ai descuraj]rii au încercat s] fac] acest lucru argumentând c] ap]rărea convențional] implic] un risc mai mare. Ideea este c] probabilitatea unei dominații în cazul unei politici de ap]rare convenționale este considerabil mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nici m]car s] își susțin] pozițiile într-un mod relevant pentru aceast] problem]. Friedan ar putea încerca s] nege ceea ce spune Bush, negând c] avortul este imoral, dar, conform subiectivismului simplu, ea nu reușește decât s] schimbe subiectul. Aceste considerații și altele asem]n]toare arăt] c] subiectivismul simplu este o teorie inconsistent]. În fața unor asemenea dificult]ți, multi filosofi au ales s] resping] întreaga idee de subiectivism etic. Alții, totuși, au ales o alt] abordare. Ei spun c] problema
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
emotivismului. Ce poate s] spun] un emotivist despre motive? Amintiți-v] c], pentru emotivist, judecată moral] este în primul rând un mijloc verbal prin care încearc] s] influențeze atitudinile și comportamentul oamenilor. În mod firesc, rezult] c] motivele sunt orice considerații care vor avea efectul dorit, care vor influența atitudinile și comportamentul în modul dorit. S] presupunem c] încerc s] v] conving s] respingeți p]rerea lui Betty Friedan cu privire la avort. Știind c] sunteți antisemit, spun: „Friedan, la urma urmei, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
problema, a fost sugerat] de c]tre gânditori că John Dewey și W.D. Falk. Ei au susținut c], în timp ce judec]țile morale exprim] sentimente, nu orice sentimente sunt bune. Procesul de „a chibzui” la diferite fapte, argumente și alte considerații privitoare la o anumit] problem] moral] poate schimba modul de a simți al unei persoane. Sentimente vechi pot reînvia, se pot modifica sau pot disp]rea; și pot ap]rea sentimente noi. Sau poate avea efectul de a consolida sentimentele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
afla în armonie cu rațiunea pe cât de mult posibil. Acea persoan] ar ține seama atât de natură și de consecințele avortului, cât și de orice motiv posibil în favoarea sau în defavoarea acestuia, într-un mod atotcuprinz]tor, și orice astfel de considerație ar putea avea orice efect asupra atitudinilor lor. Rațiunea, în acest caz, nu mai poate face nimic. Orice dezacorduri între astfel de oameni ar fi de nerezolvat sau, cel putin, nu ar putea fi soluționate pe c]i raționale. Bineînțeles
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
-o mult s] viziteze o rud] bolnav] și c] acest lucru i-ar face acelei rude mult bine. Condamn]m un prieten pentru c] nu acționeaz] că un prieten. Cand întreb]m de ce ar trebui s] fim mișcați de aceste considerații sau le test]m pentru a vedea dac] sunt compatibile cu alte credințe sau angajamente pe care le avem, ne lans]m în teoretizare moral]. Totuși, rezultatul acestei teoretiz]ri nu prea conduce la crearea unei teorii morale pe deplin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt compatibile cu alte credințe sau angajamente pe care le avem, ne lans]m în teoretizare moral]. Totuși, rezultatul acestei teoretiz]ri nu prea conduce la crearea unei teorii morale pe deplin dezvoltate. De obicei, suntem împinși spre teoretizare de considerații pragmatice mai mult decât de c]utarea dezinteresat] a adev]rului. Suntem opriți de la această de încheierea conversației - unuia dintre noi i se d] dreptate sau suntem de acord cu dezacordul. Teoretizarea moral] apare de obicei acolo unde exist] o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a uni echilibrul reflexiv cu un angajament fâț] de adev]ruri morale obiective. Dar aceasta nu ar face decât s] ridice întrebarea cum pot fi indentificate adev]rurile morale obiective. Soluția lui Rawls este de a introduce (în mod tacit) considerații suplimentare pentru a evalua judec]ți reflexive și perspective morale. Aceasta ar transfera misiunea justific]rii de la echilibrul reflexiv c]tre aceste teste de validitate. Întrebarea care apare este ce anume susține aceste teste de validitate; iar]și ne afl
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a deciziei din punct de vedere moral oferit de Kohlberg și de alții reprezint] într-adev]r natură să în mod adecvat. Mai mult, concepția potrivit c]reia femeile nu acționeaz] din principiu, faptul c] sunt intuitive și mai influențate de considerații „personale”, a fost atât de des utilizat] în contexte în care femeile au fost v]zute că deficitare, încât este normal s] fii b]nuitor cu privire la orice distincție între femei și b]rbați care pare s] depind] de aceast] diferenț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și de autori au fost scoși din circulație pentru aproape 50 de ani, după ce au fost definiți ca fiind mistici, fasciști, anticomuniști, autoritariști, naționaliști etc." (Bădescu, 1996:307). Toate acestea și multe altele trebuie avute așadar în vedere când facem considerații asupra schimbărilor sau transformărilor postcomuniste. 1.3. Schimbarea socială: transformări în România postcomunistă Anii ulteriori revoluțiilor ce au dus la căderea comunismului au îmbrăcat deseori pentru majoritatea țărilor est-europene haina haosului, a disperării, a lipsei de moralitate și a absenței
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
prin denominație, întregul sens: Școala venețiană, Școala de la Tîrgoviște, Școala ieșeană de pictură: cam genul ăsta de școală, dacă e să fac o primă circumscriere, una cu totul aleatorie, cum se vede. Dar pregătind astfel tonul sub care vor sta considerațiile. Unul lejer. Dacă nu chiar facil. Prin voluptuosul lor diletantism, deja asumat. Ba, mai mult, unul insolent, atîta vreme cît diletantul nu e diletant autentic, dacă nu produce și-un dram de insolență. Dar, ca să nu mă autoflagelez cu atîta
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
stat și informații comerciale confidențiale -, trebuie puse la dispoziție publicului interesat de către autoritatea competența pentru protecția mediului, la sediul acesteia și la cel al primăriei locale, pe durata funcționarii instalației. ... (2) Împreună cu publicarea deciziei trebuie să fie afișate motivele și considerațiile pe care se bazează decizia, inclusiv informația privind procesul de participare a publicului. ... (3) Publicarea unei decizii trebuie însoțită de informații practice privind accesul publicului la conținutul procedurilor administrative și juridice relevante. ... Articolul 53 Datele referitoare la emisiile provenite de la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153635_a_154964]
-
și simbolic, o altă categorie mentală (cu toate că trimiterea pentru exemplificare se face numai la imagini concrete − figurarea regilor Franței pe portalele principale ale catedralelor, ca o "actualizare" a regilor din Iudeea antică). Simbolicul se manifestă numai dacă "obiectul luat în considerație [în cazul de față, imaginea, n.n.] este raportat la un sistem de valori subiacent, istoric sau ideatic" (Le Goff 6). În consecință, și o imagine artistică (nu numai o reprezentare mentală) are această relație de semnificare cu sistemele de valori
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
o origine comună, dar nu neapărat cea "târzie" să o imite pe cea "timpurie". Schema narativă comună și chiar limbajul foarte asemănător pot proveni din același prototip mitic, în acest caz veritabilul "nod" al tradiției, rădăcină adâncă și prolifică.13 Considerațiile despre imaginea medievală pleacă în schimb de la o contribuție particulară, respectiv teoria mistică a lui Johhanes Eckhart referitoare la "privirea transimaginară", a cărei virtute contemplativă constă în faptul că poate reda (face vizibile) în cadrul practicii spirituale raporturile dintre uman și
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
poate, de asemenea, să fie în ton cu ceea ce tradiția impune, admirându-i monumentele de la mai mare sau mai mică distanță. Se află însă, în schițele acestui demers, și o constrângere esențială: nu poate fi evitată "ontologia originară", luarea în considerație a "ființei" filosofiei; dar nu poate fi ocolită nici originaritatea sa "filotică". Fiindcă tocmai prin acestea două originaritatea ontologică și cea filotică ale filosofiei -, readuse la "conținutul" care a motivat ivirea filosofiei, pot fi reconstruite liniile unui nou topos pentru
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a categoriilor intelectului are ca temei tipurile de judecăți. Toate acestea, desigur, nu fac inutile observațiile privind prezența elementelor non-judicative în proiectul filosofic al lui Kant. Dimpotrivă, prin indicarea și interpretarea lor într-un mod care presupune, esențial, luarea în considerație a sensurilor judicativ-constitutive pe care le poartă, putem evalua șansele dislocării dictaturii judicativului și, în urmare, ale posibilității de a modela gândirea și rostirea filosofică într-un orizont al logos-ului întreg, neredus la aspectul său formal. A treia ipostază
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ci doar își "pune în evidență" puterea de a lumina însăilări de gând în orizont non-judicativ. Prezența sa activă în analitica existențială nu constituie o probă radicală în favoarea ideii separației dintre această analitică și analitica judicativă; dimpotrivă, tocmai luarea în considerație a acestui act-de-principiu ne îngăduie să observăm implicările constitutive ale judicativului în construcția filosofică heideggeriană. Proiectul heideggerian, luat in extenso, are drept sens ultim, proclamat de însuși filosoful german, depășirea metafizicii. Dacă cele două modele de discurs analitica și dialectica
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
continuând reducția; va trebui revenit însă la ea în curând. 4.5. Timporizarea verbului și timpului, în scopul consolidării sensului de transcendent introdus de aspectul alethic al judecății Primul element al aspectului alethic al judicativului, "este" (verbul), constituie însuși temeiul considerațiilor asupra timpului relativ la problema judicativului; semn că el este cu totul semnificativ pentru raportul timpului cu judicativul, cu judecata, cu cele două aspecte ale judicativului ipostaziate în judecată. Aristotel preciza, cu putere, că verbul este luat de fiecare dată după
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]