13,065 matches
-
hipertensiv trebuie să urmărească multiple aspecte: istoricul propriu zis al HTA, privind vârsta de debut sau la descoperire, variațiile spontane sau sub tratament ale valorilor TA, tulburările funcționale atribuite HTA; istoric familial de HTA; condiții individuale specifice în care a debutat și a evoluat HTA, precum aportul excesiv de sare, consumul de alcool, cafea, stresul profesional și psihosocial, obiceiurile 60 alimentare și aportul de grăsimi saturate, excesul ponderal, tipul și ritmul activității profesionale, sedentarism; prezența unor simptome sugestive de afectare a organelor
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
compresia venelor gambei pentru venele proximale sau compresia venelor piciorului pentru venele gambei; compresia manuală a rețelei venoase; compresia cu palma a gambei; flexia dorsală activă a piciorului și relaxarea; manevra Valsalva - preferabilă pentru a demonstra incompetența safenofemurală. Examinarea a debutat în partea superioară a membrului inferior, utilizându-se o vedere transversală pentru a verifica vena safenă mare și vena femurală comună, ambele situându-se medial de artera femurală comună, folosind semnul Mickey Mouse. În condițiile în care joncțiunea safenofemurală nu
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
variantă. Postmodernismul nu este o replică la norma modernității, nici măcar o revoltă față de reflexele condiționate de percepțiile raționalității, ci respingerea oricărei norme, a normei însăși, în toate planurile, desigur reușitele fiind în plan estetic, începând cu Nietzsche. Postmodernismul literar a debutat ca frondă față de tradiție, față de clasic, sfârșind în nihilismul textualist, în jocul gratuit de semnificații fragmentare, de tip puzzle, sensul fiind reconstruibil aleatoriu de fiecare cititor interesat (Marino, 1969). Postmodernismul în sens mai larg are reflexe în mișcări sociale rebele
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Minulescu (Romanțe pentru mai târziu, 1908), Traian Demetrescu, Emil Isac, Nicolae Davidescu. - A treia etapă (1914-1920): apogeul simbolismului românesc atins prin creația bacoviană (Plumb, 1916) coincide cu declinul curentului, concurat de mișcări avangardiste, de modernism, tradiționalism (simptomatic, poeți care au debutat sub auspiciile simbolismului sau orientat spre alte orizonturi estetice: Tristan Tzara, Tudor Arghezi, Ion Pillat). 3.1.4. Modernismul Denotând, în sens general, tendința de înnoire specifică spiritului uman, conceptul de modernism definește în literatură o mișcare largă care cuprinde
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Cenaclul Junimea, al studenților din Facultatea de Filologie din București, din anii ‘70-’80 coordonat de criticul Ovid S. Crohmălniceanu, Cenaclul Universitas (1983- 1990) al studenților din Centrul Universitar București, condus de Mircea Martin, Grupul de la Brașov (Cenaclul 19) ș.a.], debutând în antologii emblematice, precum: Aer cu diamante (1982), Cinci (1982) sau Desant ’83. - Cei mai cunoscuți scriitori postmoderniști români sunt: Mircea Nedelciu, Mircea Cărtărescu, Matei Vișniec, Simona Popescu, Gheorghe Crăciun, Traian T. Coșovei, Sorin Preda, Florin Iaru, Ion Stratan, Mariana
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
teoretică. Se ducea la Iași pentru Monica și pentru el. Nu și simțea nicio aptitudine pentru drept și avocatură. Era hotărât să scrie, nu să învețe. De ani de zile acumulase un material bogat pe care nul folosise. Voia să debuteze în literatură cu un roman al cărui personaj principal să fie copilăria. Poem și roman mereu suprapuse. Contopire de viață și basm. Să aibă lectorul mereu impresia miracolului posibil, ca în epocile evanghelice, deși acțiunea să fie situată în realitatea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
care se focalizează textul citat, este caracterizat direct și indirect. Caracterizarea directă, de exemplu, se realizează din perspectiva naratorului omniscient: Nu și simțea nicio aptitudine pentru drept și avocatură. Caracterizarea indirectă se concretizează prin acțiunile și opțiunile eroului (Voia să debuteze în literatură cu un roman al cărui personaj principal să fie copilăria./ Era decis să și facă universitatea la Iași./[...] înscriinduse la Facultatea de Drept), prin ideile formulate - cu privire la literatură, la psihologia copilului și a omului matur etc. -, prin limbajul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ființe reprezintă proprietatea sa caracteristică, desăvârșirea acțiunii de care este capabil agentul, fie prin natură, fie prin convenție, fie în virtutea unui scop urmărit dinainte...". (Robin, 1996, p. 227) Prin această formulare, Léon Robin trimite la evoluția conceptului de areté, care debutează prin a desemna o calitate înnăscută, moștenită pe calea sângelui, deci în mod natural (physis), concepție specifică aristocrației, pentru a desemna ulterior o calitate care poate fi dobândită prin paideia, devenită techné. Referitor la această evoluție, Werner Jaeger scria: "Scopul
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
de două modele diferite, cum aminteam, idealul educațional pe de o parte, de regăsit în documente normative ale educației formale și de dorințele oamenilor obișnuiți pe de altă parte, codificate în modelele fabricate și promovate de mass-media. Și dacă luminismul debutează prin promovarea idealului dobândirii autonomiei raționale prin intermediul școlii, ideal dominant, copleșitor (a se vedea Kant, Ce este luminarea), postmodernitatea deconstruiește idealul educației formale și îl deplasează către margini (împreună cu școala ca spațiu consacrat acesteia) pentru a aduce în centru marginile
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
CAVITĂȚI PLEURALE MULTIPLE ȘI MULTIPLE FISTULE BRONȘICE. SINDROM POSTTUBERCULOS Prezentăm cazul pacientului K.I. în vârstă de 57 de ani, cunoscut cu istoric de tuberculoză din 1988, pentru care a urmat tratament tuberculostatic și cu vindecare ulterioară clinică și radiologică. Simptomele debutează insidios din luna martie 2012, cu durere la nivelul hemitoracelui drept, tuse cu expectorație mucopurulentă, dispnee la efort, febră 38,2°C, frisoane, cefalee, pierderea poftei de mâncare, cu pierderea în greutate (20 kg). Pacientul a fost internat la Clinica
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
într-adevăr o parte a sensului ascuns, ele alcătuind o parte a simbolicului. Dar această simbolizare cu semnificație externă nu ar fi capabilă să fondeze ea singură nici măcar cultura cea mai primitivă. Istoria demonstrează că viața culturală a tuturor popoarelor debutează prin crearea unei serii de mituri. Ele sînt sursa comună a religiei, a artei, filosofiei și științei. Vorbind despre divinități și despre legăturile lor cu oamenii, miturile sînt expresa simțului religios al celor din vechime. În ceea ce privești arta, chiar dacă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
a științelor despre viață, ale căror doctrine evoluționiste depun toate eforturile ca să facă viața să iasă din materia inertă, ceea ce nici măcar un Dumnezeu real, dacă ar putea exista, nu ar fi putut face. B) RELIGIE ȘI FILOSOFIE Declinul culturilor mitice debutează cu pierderea viziunii supraconștiente și instituie îndoiala dogmele impuse prin decret, la rîndul lor încărcate pînă la refuz de o îndoială pe termen mai mult sau mai puțin lung. Noi viziuni spirituale, noi epoci dominate de spirit și de lupta
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
existenței unei misterioase forțe organizatoare. Imaginea mitică (Dumnezeu) personifică intenția misterioasă: fizica face din ea un concept abstract (forța). Dar imaginația și abstractizarea, imaginea și conceptul, nu sînt decît antropomorfizări ale misterului manifest. Ca să se constituie ca știință, fizica a debutat deci fără să-și dea seama prin proiectarea intenționalității psihice în lumea exterioară, așa cum făcea la modul primitiv și animismul. Pentru a îngloba legi, lumea și viața în cercetarea ei, va fi oare știința nevoită să descrie același cerc evolutiv
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
autoare de piese de teatru și traducătoare. Soție a medicului și publicistului Melchior Hârsu, Rozalia Măgură va semna Lia Măgură, Lia Măgură Hârsu, Lizzi Hârsu și Lia Hârsu. A funcționat, din 1911, ca institutoare de limba română în învățământul primar. Debutează cu proză în ultimii ani ai secolului al XIX-lea la „Familia” lui Iosif Vulcan, continuând să trimită colaborări și la „Dimineața”, „Dimineața copiilor”, „Helios”, „Adevărul”, „Literatorul”, „Noi pagini literare”, „Viața literară”, „Revista copiilor și a tinerimii”, „Noua revistă română
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]
-
profesor de gimnaziu la Apața (județul Brașov), la Școala Normală din Brașov, redactor (din 1990) și redactor-șef (din 1998) la revista „Interval”, și cadru didactic la Universitatea „Transilvania” din Brașov (șef de catedră, din 2000, la Facultatea de Litere). Debutează publicistic în 1984, în revista „Dialog”, iar editorial în volumul colectiv Pauză de respirație (1991; Premiul Asociației Scriitorilor din Brașov), alături de Simona Popescu, Caius Dobrescu și Marius Oprea. Primul volum individual este Cursa de 24 de ore, apărut în 1994
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285777_a_287106]
-
iar după bacalaureat și după stagiul militar, devine student (în 1975) al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Participă la cenaclul Echinox și se integrează grupului de tineri scriitori din jurul revistei studențești cu același nume, în paginile căreia debutează cu eseul Caragiale în patru timpi (1977). Se atașează îndeosebi de profesorii Mircea Zaciu, Ion Vlad, Ion Vartic, Doina Curticăpeanu. După licență, este repartizat, în 1979, ca profesor în comuna Mușata (județul Vaslui). Redactează revista manuscris „Mușețelul”. Din toamna lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286853_a_288182]
-
întâi redactor, apoi secretar general de redacție (1994-1997) și realizator. Colaborează cu cronici literare, eseuri, proză și publicistică la „Echinox”, „Tribuna”, „Steaua”, „Vatra”, „ Familia”, „Viața românească”, „Apostrof”, „Contrapunct”, „Euphorion”, „Observator cultural” și la Radio Cluj. Călătorește în Marea Britanie și Elveția. Debutează editorial cu volumul În exercițiul ficțiunii. Eseu despre Școala de la Târgoviște (1992; Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România, Premiul pentru debut al Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca și Premiul pentru eseu la Salonul Național al Cărții, Cluj-Napoca). În 1993
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286853_a_288182]
-
Mihai Eminescu” din Ipotești. Cu puțin timp înainte de decembrie 1989, aflat într-o călătorie de studii la Oxford, citise la postul de radio Europa Liberă o scrisoare de demascare a crimelor împotriva umanității și a culturii sub regimul Ceaușescu. A debutat în presă în 1947, în „Națiunea”, cu un articol despre Sensul morții la Poe. Editorial a debutat abia în 1979, cu Norii, pentru care a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor. I se vor mai acorda Premiul Uniunii Scriitorilor, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
Oxford, citise la postul de radio Europa Liberă o scrisoare de demascare a crimelor împotriva umanității și a culturii sub regimul Ceaușescu. A debutat în presă în 1947, în „Națiunea”, cu un articol despre Sensul morții la Poe. Editorial a debutat abia în 1979, cu Norii, pentru care a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor. I se vor mai acorda Premiul Uniunii Scriitorilor, în 1993, pentru traducerea volumului Povestiri orientale de Marguerite Yourcenar, și Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române pentru volumul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
instructor al Consiliului Culturii și Educației Socialiste (1972-1973) și, în continuare, ca șef de secție (1973-1976) și redactor-șef al Editurii Eminescu (din 1976), redactor la Editura Fundației Culturale Române. Culegerea de studii și eseuri Creație și viață, cu care debutează A. în 1978, circumscrie în bună măsură aria de preocupări a istoricului și criticului literar, aplecat asupra literaturii române moderne, și ilustrează câteva teme și strategii ce vor fi continuate și amplificate în lucrările ulterioare. Se detașează, prin masivitate și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285373_a_286702]
-
Timpul asasinilor, 1997) și mai nou de cărțile cuprinzând amintirile lui Irimie Străuț, (O moarte care dovedește ceva, 2001 și Ultima graniță a terorii, 2003) și pe cele ale lui Portik Imre (Portik Imré, Hora morții, 2003). Nicolae Labiș a debutat, pe când avea cincisprezece ani, în 1950, deci în plină epocă de frământări, de convulsiuni istorice și nu numai, iar restul vieții lui atât de scurte nu mai numără decât șase ani, până în 1956, când dogmatismul proletar, cu întregul lui cortegiu
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
adevărat.” (42, p. 52 ) Ce preambul mai bun putea autorul să facă unei prietenii devenite legendă, unei relații în care tot ceea ce a însemnat Mihai Eminescu pentru lume s-a redus pentru Ion Creangă la „Marele Prieten”. Relația celor doi debutează strict formal, mai bine zis profesional. Numit de T. Maiorescu la 1 iulie 1875 revizor școlar pentru județele Iași și Vaslui, M. Eminescu organizează, în primele zile ale lunii august, consfătuirile cadrelor didactice, având pe ordinea de zi metodica predării
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
școlar, M. Eminescu îl cunoaște mai îndeaproape, între cei doi legându-se o strânsă prietenie. Frecventează împreună Junimea, unde I. Creangă începe să citească din creațiile proprii (și unde devine, în curând, punct de reper prin anecdotele și pildele sale). Debutează în Convorbiri literare cu Soacra cu trei nurori. 1876. M. Eminescu recomandă Ministerului Instrucțiunii manualele lui I. Creangă, care se vor introduce „în mod obligatoriu” în școli. 26 mai. Raport elogios al poetului privind lucrarea Povățuitoriu la cetire prin scriere
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
în acel timp numai de către medicul oftalmolog). Începutul anilor ’90 aduce cu sine intervențiile chirurgicale oftalmologice sub microscopul operator. Prof. Dr. Monica Pop preia postul de director al Spitalului de Clinic Oftalmologie în luna aprilie a anului 1993 și astfel debutează o serie de schimbări remarcabile în istoria acestei instituții. La numire, Dr. Monica Pop era medic primar oftalmolog și asistent universitar; în prezent este Profesor Universitar. Conduce spitalul cu ambiție și talent administrativ, reușind în câțiva ani să îl ridice
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Mihaela (24.IV.1951, Dej), poetă. Este fiica Zenobiei Minulescu (n. Junc), pictoriță, și a lui Constantin Minulescu, jurist. A absolvit Facultatea de Psihologie a Universității din București (1974), devenind cadru universitar; și-a luat doctoratul în psihologie în 1982. Debutează în 1969, cu un ciclu de poeme, la „Luceafărul”. Colaborează cu poezii și traduceri la „România literară”, „Contemporanul”, „Amfiteatru” „Luceafărul”, „Viața românească”. Versurile din primele volume, Profet spre ziuă (1972) și Luptele soldatului (1980), au un aspect ermetic, cu ambiguități
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288162_a_289491]