14,797 matches
-
străini, fum de rușine vecinilor noștri,... oameni străini nouă, nu cu legea (religia), ci cu neamul, cu limba și cu năravurile cele rele. Iată o deosebire clară între lege și rasă; între confesiune și naționalitate! Apoi urmează zicînd: Întorcându - se Dumnezeu cu milă la această săracă de țară, adusu-și-au aminte de noi, Matei Basarab, și ne-au adus din țări străine, de unde eram goniți de străini și pribegi de răul lor și ne alease la domnia țării și ne
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
această dușmănie sunt înnăscute din vechime rasei izraelite, din timpul formațiunii poporului, mulți ajung a acuza "monoteismul" ca cauză principală a acestui rău psicologic, alții iar conchid că, tocmai din cauza predispozițiilor caracterului evreiesc, Baal (Saturn) a trebuit să devie unicul Dumnezeu al evreilor. Dar e cestie complicată, care nu ne-ar înainta în materie socială și economică. Despre mijlocire și negoț în genere avem o altă opinie decât aceea a "Cumpenei". E prea adevărat, cum zice J. B. Say că "le
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Avem o pozițiune geografică și topografică din cele mai avantagioase: suntem din toate părțile înconjurați de români; avem țara cea mai bogată; avem un popor inteligent, impresionabil, apt la toate, sobru, vârtos, omogen cum nu mai este altul în lume. Dumnezeul românilor este cel mai puternic pentru că este cel mai drept. Nu e vorba de ce crede d. Brătianu. E prea adevărat că suntem înconjurați din toate părțile de români și încă de acei cari trăiesc sub guverne vitrege, unele dușmane chiar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de ani nu puteai încredința oricărui țăran toată averea, fără înscris, prin simplă dare de mână, și daca erai în pericol a pierde un ban roșu măcar? Astăzi nu poți încredința unui ministru ceea ce puteai încredința odinioară unui țăran. Iar Dumnezeul romînilor? A fugit din bisericile pustii și din inimele ciumate și în locu-i a intrat dracul negrei specule, al luxului și al desfrâului, al precupețirii sudorii și sângelui național. [19 noiembrie 1881] {EminescuOpXII 410} ["TOATĂ PRESA AUSTRO-UNGARĂ... Toată presa austro-ungară
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
aveau nimic? Dar au plătit poate primul vărsământ și au jucat asupra diferenței, pe prime până la liberarea integrală a acției sau, și mai rău, au căpătat un număr de acții gratis pentru iscălitura pusă sub documentul primitiv al fondațiunii. Dând Dumnezeu s-avem și noi bursă în țară, vom avea ocazia de-a descoperi manoperile încîlcite ale agiotajului și a le descrie așa încît oricine să le priceapă. Așadar, cum am zis, subtilitatea materiei e o greutate. Pe puține coloane trebuie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
-o eretică. Istoria medicinii recunoaște faptul că această școală va sta la baza progresului medical pe care-l cunoaște medicina arabă după anii 850-900 (se spune că Însuși profetul Mahomed, politeist și conducător de caravane la Început, a avut revelația Dumnezeului Unic, după ce a ascultat În deșert predica unui preot nestorian, atât de convingători și devotați În tot ceea ce făceau erau nestorienii). Nosocomiile, ca nuclee ale așezămintelor spitalicești de mai târziu, practicau Îndeosebi tratamente mistice (principalul tratament fiind alungarea demonilor prin
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
artă la religie etc., sunt tot atâtea mărturii ale implicării cetățeanului Buta În viața culturală și spirituală a cetății. Majoritatea acestor perle scriitoricești se vor regăsi În două cărți publicate În 2008 și 2010 sub titlul „Reflecții colocviale” și respectiv „Dumnezeul unei lumi mărunte” În care Își demonstrează talentul său În arta scrisului. În același spirit se Înscrie și ultima sa carte „Personalități În dialog” (2013) În care, prin arta interviului, propune contemporanilor zece modele autentice de trăire și făptuire În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
mecanismelor specifice, neuroendocrine și metabolice, de o manieră concertată și adaptată agentului stressor. Capacitatea de adaptare este suficient de bine structurată și puternic susținută de sindromul general de adaptare confirmată și de Înțelepciunea populară prin expresia „să nu-i dea Dumnezeu omului cât poate duce”. Dincolo de modul de manifestare oarecum diferit de la individ la individ, sindromul general de adaptare se supune legității generale de adaptare a omului și ființelor viețuitoare la exigențele mediului și rigorile existenței. Reacția organismului este permanentă la
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
secrete promovarea expresionismului abstract (vezi ABSTRACT EXPRESSIONISM) sau a turneelor prin lume ale unor jazz-meni de valoare precum Dizzie Gillespie în perioada Războiului Rece, nu ar fi de mirare ca, în mod indirect, KGB-ul ateu (dar nu fără niciun Dumnezeu) să fi sprijinit mișcări evlavioase de orientare similară mai sus numitei Catholic Worker. Anarhiștii, atât cei de dreapta cât și cei de stânga, se revendică din atitudinile lui Henry David Thoreau (vezi CIVIL DISOBEDIENCE). Dacă mișcările anti-statiste s-au bucurat
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
certându‑l, i‑a zis : — Nu te temi tu de Dumnezeu, de vreme ce ești În aceeași osândă ? Noi, după dreptate primim ce ni se cuvine după faptele noastre, dar Acesta nici un rău n‑a făcut (Luca 23, 39‑41). De aceea Dumnezeu Îngăduie ca unii oameni nevinovați să sufere, ca să fie spre folosul celor răzvrătiți, chiar dacă cei care suferă sunt cu adevărat iubiți de Dumnezeu. Cred că În Rai, Dumnezeu le va spune : «Iată, acest lăcaș este pentru tine, sau Îți poți
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
celor desăvârșiți față de El și pentru slăvirea numelui Său sfânt prin sfinții Săi. Tot 34 Suferința și creșterea spirituală Dumnezeu le dăruia și puterea de a răbda toate cu mulțu‑ mire. „Odată, evlaviosul părinte Artemie de la Grigoriu 31 se plângea : — Dumnezeul meu, de ce sufăr atât de mult ? Apoi Într‑o vedenie L‑a văzut pe Hristos, care i‑a arătat mâinile și coasta Sa, spunând : — Vezi câte am Îndurat ? Și tu, pentru dragostea față de Mine, nu poți fi răbdător ?”32 Părinții
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Teologul, cărora le repugnă atât de mult compătimirea La originile bolii 39 și ajutorarea celor necăjiți, Încât Îi insultă și‑i batjocoresc pe aceștia din urmă, Îndrăznind chiar, cu nesimțire duhov‑ nicească, să zică : „De la Dumnezeu au ei nenorocirea, de la Dumnezeu avem noi prosperitatea. Cine sunt eu ca să desfac hotărârea lui Dumnezeu și să mă arăt mai bun ca El ? Să sufere, să fie nenorociți, să trăiască În nefericire ! Așa a hotărât Dumnezeu !”37. Începând șirul argumentației de care am amintit
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
53 II.4. Dumnezeu caută prin toate numai folosul omului Referindu‑se la taina iubirii nesfârșite a lui Dumnezeu, Părintele Stăniloae menționa : „Iubirea lui Dumnezeu țâș‑ nește de pretutindeni, din toate lucrurile și Împrejurările, arătându‑se În toate felurile”53. Dumnezeul nostru, Care este prin excelență iubire, caută prin toate numai folosul omului, Îl iubește pe acesta mai mult decât se iubește el Însuși pe sine și depășește În daruri gândurile omului. „Ai un Stăpân mai afectuos decât un părinte - spune
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de iubire, de Dumnezeu. Fiecărui creș‑ tin ce răspunde prompt iubirii Lui, Hristos Îi modelează chipul după chipul Său, căci aceasta este lucrarea iubirii, de a preface pe cel ce iubește În chipul celui iubit. Astfel, „dacă iubești pe Dumnezeu, dumnezeu vei fi ; dacă‑l iubești pe diavolul, diavol vei fi ; iar de iubești trupul, trup vei fi. Înseamnă deci că lucrul cel dintâi al dumnezeieștii iubiri este a uni pe cel ce iubește cu cel iubit”63. Iubirea produce În
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În tre‑ cutul său Biserica creștină din Apus, Fericitul Augustin, care afirmă : „Nimic nu‑i atât de dur și de inflexibil care să nu fie biruit de focul iubirii”65. Când inima i se deschide 58 Suferința și creșterea spirituală Dumnezeului‑Iubire, și‑L primește pe Acesta să troneze În ea, nimic nu o mai bucură și o Împlinește pe deplin, bucuria aceasta a prezenței lui Dumnezeu Întrecând orice altă bucurie sau plăcere omenească, căci, așa cum spunea Fericitul Augustin, „iubirea lui
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Hristos Cel Răstignit, Înviat și Înălțat la ceruri, fiind Arhiereu veșnic, continuă, plin de dragoste și milă, să sufere Împreună cu omul suferind, până la sfârșitul veacurilor, după cum glăsuiesc gurile sfinte ale Părinților Bisericii. Aceasta este una din marele taine ale creștinismului. Dumnezeul Întregii mile este cu noi, chiar și În valea umbrei morții. „În timp ce suferința te tulbură - sfătuiește un scriitor bisericesc - prezența Mântuitorului Care rămâne alături de tine În suferință Îți aduce mângâiere interioară ... Suferințele lui Hristos abundă În noi, pentru că, trimise sau
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cap. 3), unde citim că regele Nabucodonosor (634‑562 Î. Hr.) i‑a aruncat În cuptorul cel de foc pe cei trei tineri Șadrac, Meșac și Abed‑Nego care nu s‑au lăsat Îndu‑ plecați să‑și renege credința În Dumnezeul Cel Viu și Adevărat și să venereze idolul din aur la semnalul dat de trâmbițe și 72 Suferința și creșterea spirituală de celelalte instrumente muzicale. Când au fost Întrebați dacă Într‑adevăr nu slujesc dumnezeului lui și chipului de aur
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
să‑și renege credința În Dumnezeul Cel Viu și Adevărat și să venereze idolul din aur la semnalul dat de trâmbițe și 72 Suferința și creșterea spirituală de celelalte instrumente muzicale. Când au fost Întrebați dacă Într‑adevăr nu slujesc dumnezeului lui și chipului de aur pe care el l‑a așezat, aceștia au răspuns regelui urmă‑ toarele cuvinte : „O, Nabucodonosor, noi n‑avem nevoie ca la aceasta să‑ți dăm un răspuns ! Dacă, Într‑adevăr, Dumnezeul nostru Căruia Îi slujim
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Într‑adevăr nu slujesc dumnezeului lui și chipului de aur pe care el l‑a așezat, aceștia au răspuns regelui urmă‑ toarele cuvinte : „O, Nabucodonosor, noi n‑avem nevoie ca la aceasta să‑ți dăm un răspuns ! Dacă, Într‑adevăr, Dumnezeul nostru Căruia Îi slujim poate să ne scape, El ne va scăpa din cuptorul cel cu foc arzător și din mâna ta, o, rege ! Și chiar dacă nu ne va scăpa, știut să fie de tine, o, rege, că noi nu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Îi slujim poate să ne scape, El ne va scăpa din cuptorul cel cu foc arzător și din mâna ta, o, rege ! Și chiar dacă nu ne va scăpa, știut să fie de tine, o, rege, că noi nu vom sluji dumnezeilor tăi și Înaintea chipului de aur pe care tu l‑ai așezat nu vom cădea la pământ !”. (Daniel 3, 16‑18). Acestea zicând ei, regele a dat poruncă să fie arun‑ cați În cuptorul cel de foc care a fost
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cuptorul suferințelor vieții. „Dacă tu vei trece prin ape, Eu sunt cu tine și În valuri tu nu vei fi Înecat. Dacă vei trece prin foc, nu vei fi ars și flăcările nu te vor mistui. Că Eu sunt Domnul Dumnezeul tău ...” (Isaia 43, 2‑3). Așa cum notează unii comentatori 79 ai textului biblic de mai sus Compasiunea lui Dumnezeu față de omul suferind 73 (Daniel 3, 24‑25), este o mângâiere să observăm că numai trei : Șadrac, Meșac și Abed‑Nego
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
este singur, părăsit sau izolat. El Înaintează spre bucuriile veșni‑ cei Împărății cu și În Hristos, aflând În El pe Cineva care poate să‑l Înțeleagă, să‑i aline sufletul și să‑l ajute. Mântuitorul se oferă omului ca un Dumnezeu compătimitor, ajutător, „blând și smerit cu inima” (Matei 11, 29), iar tămă‑ duirea i‑o propune nu i‑o impune, căci ea se sprijină pe doleanța omului de a fi vindecat. „Cuvântul S‑a făcut trup și S‑a sălășluit
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
din dragoste curată, deși s‑ar părea că poartă greutatea oboselii, el se odihnește prin osteneală și primește de la Dumnezeu multă mângâiere pentru sufletul său nobil. Prin cercetarea celui bolnav și neputincios, se Învrednicește să‑l cerceteze și pe el Dumnezeu cu darul și cu mila Sa cea bogată. Pentru monahii pustiului era o pricină de mare binecuvântare să Îngrijească un bătrân până la trecerea lui din această viață ; cu atât mai mare era binecuvântarea când Îngrijea cineva pe duhovnicul și pe
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
episcopale, mănăstiri sau parohii, Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 91 mai funcționau cămine pentru bătrâni, cantine pentru săraci, orfelinate etc. Cei care‑i Îngrijeau pe semenii lor considerau că, În ceea ce privește valoarea și Însemnătatea omului, după Dumnezeu, orice om este ca un dumnezeu ; slujeau pe cei bolnavi cu dragoste creștină, Îi Îmbărbătau În răbdare 99, le insuflau nădejdi de mai bine, le mângâiau sufletele, reme‑ morau sensul bolii și scopul principal al vieții pământești caduce - aceasta mai ales bolnavilor aflați Într‑o stare
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
o părăsesc fără Îngrijorare, frământare sau neliniște, prioritare În sufletul lor fiind cele netrecătoare, esențiale, dumnezeiești care le aduc bucuria Întâlnirii și a unirii cu Dumnezeu. Sfinții mucenici nu prețuiau atât viața aceasta, cât pe cea viitoare, doreau Întâlnirea cu Dumnezeul‑Iubire ai Cărui ucenici erau. Precum Înșiși mărturiseau, orice patrie le era patria lor și orice patrie le era totuși străină, căci patria lor adevărată era cea cerească. Așa se explică curajul lor În fața morții, ei mergând cu picioare vesele
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]