12,731 matches
-
lucrat ca editor în domeniul SF. Una dintre povestirile sale fusese deja publicată de Frederik Pohl în numărul din septembrie 1966 al revistei "If", dar următoarele patru au apărut abia în 1970, trei dintre ele în seria de antologii "Orbit" editată de Damon Knight. Dozois a declarat că s-a orientat spre lectura SF în parte pentru a scăpa de provincialismul din orașul natal. În 2004 a fost rănit grav într-un accident de taxi în timp ce se întorcea de la un meci
Gardner Dozois () [Corola-website/Science/324231_a_325560]
-
editor al seriei de antologii "The Year's Best Science Fiction", publicată anual începând cu 1984. În trei decenii, cititorii de la "Locus" au votat-o de aproape 20 de ori cea mai bună antologie a anului. Împreună cu Jack Dann a editat o serie de antologii tematice, fiecare cu un titul sugestiv: "Cats", "Dinosaurs", "Seaserpents" sau "Hackers". Dozois și-a exprimat constant interesul pentru SF-ul de aventuri și space opera, pe care le denumește „inima SF-ului”. Până în 1995 ele au
Gardner Dozois () [Corola-website/Science/324231_a_325560]
-
pentru SF-ul de aventuri și space opera, pe care le denumește „inima SF-ului”. Până în 1995 ele au făcut parte din seria de antologii "Magic Tales" și, până în 2007 ("Wizards") au fost publicate de editura Ace. Dozois a mai editat volumele 6-10 ale seriei "Best Science Fiction Stories of the Year", ale cărei prime cinci volume fuseseră editate de Lester del Rey. Seria respectivă a luat sfârșit în 1981.
Gardner Dozois () [Corola-website/Science/324231_a_325560]
-
au făcut parte din seria de antologii "Magic Tales" și, până în 2007 ("Wizards") au fost publicate de editura Ace. Dozois a mai editat volumele 6-10 ale seriei "Best Science Fiction Stories of the Year", ale cărei prime cinci volume fuseseră editate de Lester del Rey. Seria respectivă a luat sfârșit în 1981.
Gardner Dozois () [Corola-website/Science/324231_a_325560]
-
lui Dimitrie Xenopol și a Mariei Vasiliu, soră a istoricului Alexandru D. Xenopol și a diplomatului Nicolae Xenopol. A urmat studii la Sorbona și la Collège de France din Paris. Susține emanciparea femeii și se alătură mișcărilor feministe ale epocii. Editează sau conduce reviste precum „Dochia" (1896-1898), „Românca" (1905-1906), „Viitorul româncelor" (1912-1916) și „Revista scriitoarei" (1926-1928), în coloanele cărora își susține cauza și încurajează literatura feminină.
Adela Xenopol () [Corola-website/Science/324242_a_325571]
-
Doyle și a șasea povestire din volumul "Ultima reverență" (respectiv a șaptea în edițiile americane ale acestui volum). Ea a fost publicată în revista Strand Magazine din decembrie 1910, cu ilustrații de Gilbert Holiday, apoi în volumul ""Ultima reverență"" (în ) editat în anul 1917 de John Murray din Anglia. Doyle a clasificat "" pe locul 9 în lista celor 12 povestiri favorite cu Sherlock Holmes. În martie 1897, Sherlock Holmes, epuizat de afacerile sale precedente, pleacă să se odihnească într-o casă
Copita dracului () [Corola-website/Science/324255_a_325584]
-
reeditările mai noi ale volumului, ea este penultima povestire. Ea a fost publicată la 5 martie 1927 în revista "Liberty" și în aprilie 1927 în revista "Strand Magazine" (ilustrată de Frank Wiles), apoi în volumul ""Arhiva lui Sherlock Holmes"" (în ) editat în 1927 de John Murray din Anglia. Din punct de vedere cronologic, aceasta este ultima din cele 56 de povestiri cu Sherlock Holmes scrise de Arthur Conan Doyle. Antrenorul John Mason de la grajdul de cai de curse Shoscombe Old Place
Aventuri pe domeniul Shoscombe () [Corola-website/Science/324304_a_325633]
-
cincea în edițiile americane ale acestui volum). Ea a fost publicată în hebdomadarul american Collier's Weekly din 22 noiembrie 1913 și în revista Strand Magazine din noiembrie-decembrie 1913, cu ilustrații de Walter Paget, apoi în volumul ""Ultima reverență"" (în ) editat în anul 1917 de John Murray din Anglia. Doctorul Watson primește vizita doamnei Hudson, care îl informează de starea de sănătate a lui Sherlock Holmes, care de trei zile pare că se află pe moarte și nu a mâncat și
Detectivul muribund () [Corola-website/Science/324315_a_325644]
-
al revistei "Imagination", povestirea apare doar în ediția britanică a "Cronicilor marțiene", "The Silver Locusts", în ediția apărută în 1974 la The Heritage Press, în ediția ilustrată apărută în septembrie 1979 la Bantam Books, în "A 40-a ediție aniversară" editată de Doubleday Dell Publishing Group și în ediția din 2001 "Book-of-the-Month Club". Face parte și din culegerea de povestiri "Omul ilustrat". O expediție misionară bănuiește că pe Marte vor întâlni păcate necunoscute. În loc de asta, ei sunt puși în fața unor creaturi
Cronicile marțiene () [Corola-website/Science/324303_a_325632]
-
anii celui de Al Doilea Război Mondial cuprind câteva sute de discuri de ebonită cu muzică românească sau străină din genurile ușor și popular. Există două astfel de serii: Seria E A reunește discurile de ebonită cu diametru de 25 cm editate de Electrecord în anii cincizeci și șaizeci, după încheierea primei serii postbelice. Indicativul A (care avea să fie urmat de B, C, D, E și F) atestă faptul că seria a fost prima din rândul celor sistematizate. Ultimele apariții ale
Catalogul Electrecord () [Corola-website/Science/326573_a_327902]
-
C, D, E și F) atestă faptul că seria a fost prima din rândul celor sistematizate. Ultimele apariții ale seriei datează din 1965, iar reeditările au continuat până în 1967. Seria E B reunește discurile de ebonită cu diametru de 30 cm editate de Electrecord în anii cincizeci și șaizeci, în paralel cu Seria E‗A după prima serie postbelică. Indicativul B (care avea să fie urmat de C, D, E și F) atestă faptul că seria a fost a doua din rândul
Catalogul Electrecord () [Corola-website/Science/326573_a_327902]
-
după prima serie postbelică. Indicativul B (care avea să fie urmat de C, D, E și F) atestă faptul că seria a fost a doua din rândul celor sistematizate. Seria E C reunește discurile de vinil cu diametru de 17 cm editate de Electrecord în anii cincizeci, șaizeci și șaptezeci, după încheierea seriei E A. Indicativul C (care avea să fie urmat de D, E și F) atestă faptul că seria a fost a treia din rândul celor sistematizate. Seria E D reunește discurile
Catalogul Electrecord () [Corola-website/Science/326573_a_327902]
-
șaptezeci, după încheierea seriei E A. Indicativul C (care avea să fie urmat de D, E și F) atestă faptul că seria a fost a treia din rândul celor sistematizate. Seria E D reunește discurile de vinil cu diametru de 25 cm editate de Electrecord în anii cincizeci și șaizeci. Indicativul D (care avea să fie urmat de E și F) atestă faptul că seria a fost a patra din rândul celor sistematizate. Seria E E reunește discurile de vinil cu diametru de 30
Catalogul Electrecord () [Corola-website/Science/326573_a_327902]
-
Electrecord în anii cincizeci și șaizeci. Indicativul D (care avea să fie urmat de E și F) atestă faptul că seria a fost a patra din rândul celor sistematizate. Seria E E reunește discurile de vinil cu diametru de 30 cm editate de Electrecord în anii cincizeci, șaizeci, șaptezeci, optzeci și nouăzeci. Numerele de catalog din această serie au formatul ExE + număr, unde „x” poate fi înlocuit de literele: C (muzică cultă/„clasică”), D (muzică de divertisment), L (înregistrări licențiate în străinătate
Catalogul Electrecord () [Corola-website/Science/326573_a_327902]
-
extraordinară: scheletul gigantic al unei ființe dispărute de mii de ani... Scrisă fără îndoială la întoarcerea din călătoria făcută în America în 1870. Textul nu a fost publicat în timpul vieții autorului, ci doar postum, Michel Verne introducându-l în antologia editată de Louis-Jules Hetzel în 1910, Ieri și mâine. Ca și în alte ocazii, Michel a modificat puțin stilul tatălui său. Textul original al lui Jules Verne a apărut în 1985 în Buletinul Socieății Jules Verne 76.
Escrocheria () [Corola-website/Science/326642_a_327971]
-
Dialogue. Volume de autor mai importante: "Filosofii cerului. O introducere critică în filosofia medievală", Editura Universității de Vest, Timișoara, 2005; Filosofia că act de rescriere. Studii de istoriografie filosofica," Editură Eikon, Cluj-Napoca, 2014. De asemenea, a colaborat la volume colective, editate în Romțnia și în străinătate: , (editor), "Sfanțul Gerard de Cenad, viața și opera. Studii," Editură Universității de Vest Timișoara, 2016, 302p; ", Claudiu Călin (editors)," Saint Gerard of Cenad. Tradition and Innovation, "Trivent Publishing, Budapest, 2015, 188 p;" Claudiu Mesaroș, Alexandru
Claudiu Mesaroș () [Corola-website/Science/326641_a_327970]
-
de 7 Iulie 2009. În prezent, Garneau s-a mutat din districtul Brooklyn, New York, într-o zonă liniștită din nordul statului cu același nume pentru a se dedica compunerii celui de-al treilea album al său, cel care va fi editat independent și va intra în procesul de producție în Septembrie 2012. Garneau s-a născut în Boston (Massachusetts) iar în perioada copilăriei, părinții lui s-au mutat la Paris iar mai târziu la New Jersey înainte de a se instala definitiv
Chris Garneau () [Corola-website/Science/326665_a_327994]
-
Electrecord acompaniindu-i pe Marcel Budală, Fărâmiță Lambru, Gabi Luncă sau Ion Onoriu. Moare la data de 4 septembrie 1982, în București. Înregistrările lui Constantin Mirea au fost realizate la Societatea Română de Radiodifuziune. Câteva din înregistrările efectuate au fost editate pe două discuri de ebonită și pe un CD Electrecord. Alte două înregistrări au fost editate pe un CD colectiv la Editura Casa Radio.
Constantin Mirea () [Corola-website/Science/326777_a_328106]
-
de 4 septembrie 1982, în București. Înregistrările lui Constantin Mirea au fost realizate la Societatea Română de Radiodifuziune. Câteva din înregistrările efectuate au fost editate pe două discuri de ebonită și pe un CD Electrecord. Alte două înregistrări au fost editate pe un CD colectiv la Editura Casa Radio.
Constantin Mirea () [Corola-website/Science/326777_a_328106]
-
mai înălțător”. Tot în 1914, împreună cu Perpessicius obține Premiul Hillel pentru traducerea poemului „"de rerum natura"” de Titus Lucretius Carus. În evoluția literară a lui Constantin T. Stoika, un rol decisiv l-a avut revista literară „Poezia” pe care a editat-o în perioada 1914 - 1915 cu sprijinul unor prieteni. Această revistă i-a oferit oportunitatea să se manifeste ca publicist, redactor, traducător, poet și critic literar. Constantin a reușit să editeze doar două numere (în cinci fascicule) într-un mic
Constantin T. Stoika () [Corola-website/Science/326799_a_328128]
-
l-a avut revista literară „Poezia” pe care a editat-o în perioada 1914 - 1915 cu sprijinul unor prieteni. Această revistă i-a oferit oportunitatea să se manifeste ca publicist, redactor, traducător, poet și critic literar. Constantin a reușit să editeze doar două numere (în cinci fascicule) într-un mic spațiu unde locuia în strada Amzei nr.11. Aici era declarat oficial sediul redacției revistei „Poezia” și tot aici a pregătit pentru tipar poezii, nuvele, fragmente din piese de teatru, povestiri
Constantin T. Stoika () [Corola-website/Science/326799_a_328128]
-
de la Cernica, care l-a încurajat să scrie. In 1994 este adus la Brăila (unde rămâne mai mult timp) de la Spitalul Victor Babeș din București. Suferise o infecție generalizată (septicemie), datorată unei agresiuni cumplite la ambele gambe, de către un “individ“. Editează aici prima apariție de după 1989 a "Imnului Acatist la Rugul Aprins". Între 1994 si 1996 redactează în faza de execuție un amplu proiect pentru construirea în mai multe etape a unui "Centru de documentare, studiu și inițiere isihastă" pe un
George Văsii () [Corola-website/Science/326811_a_328140]
-
opta în edițiile americane ale acestui volum). Povestirea este numită și "„Un epilog al lui Sherlock Holmes”" (în ). Ea a fost publicată în revista Strand Magazine din septembrie 1917, cu ilustrații de Alfred Gilbert, apoi în volumul ""Ultima reverență"" (în ) editat în anul 1917 de John Murray din Anglia. Povestirea este narată la persoana a III-a și nu de dr. Watson, cum se obișnuise, fiind vorba de o poveste de spionaj, mai degrabă decât de o anchetă polițistă. La 2
Ultima reverență (povestire) () [Corola-website/Science/325509_a_326838]
-
Friedermann", scrise de Thomas Mann, a apărut în 1898, la editura . Editorul, a recunoscut talentul tânărului autor si l-a încurajat, printr-o scrisoare din 29 mai 1897, să scrie un roman: „M-aș bucura să-mi dați posibilitatea să editez o lucrare mai amplă de proză de-a dumneavoastră, poate chiar un roman, chiar dacă acesta nu ar fi foarte lung”. Romanul a fost scris între octombrie 1896 - iulie 1900 și trimis la 13 august 1900 editorului Samuel Fischer. Acesta l-
Casa Buddenbrook () [Corola-website/Science/325516_a_326845]
-
o revistă trimestriala nereglementată a fanilor lui Sherlock Holmes, începând din 1946. Din cauza faptului că BSI a refuzat până în 1991 accesul femeilor, în anii '60 ai secolului al XX-lea a fost înființată asociația Adventuresses of Sherlock Holmes (ASH). Ea editează o revistă intitulată "The Serpentine Muse". Membrii ASH, ca și cei ai BSI, sunt acceptați prin invitare. În ultimii ani, ambele cluburi au avut tendința de a invita aceiași membri. Ca urmare, ASH funcționează acum că o anexă a organizației
Ștrengarii de pe Baker Street () [Corola-website/Science/325541_a_326870]