KorAP: Find »[drukola/base=emoțional & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...485 486 487 ...519 >

12,957 matches

Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272

2.3. Caracteristici ale mediului psihologic (climatul emoțional)tc "3.2.3. Caracteristici ale mediului psihologic (climatul emoțional)" Caracteristicile fizice ale mediului (cuantificabile și perceptibile) în care se derulează activitățile de învățare (aranjament spațial, luminozitate, zgomot etc.) au un impact emoțional asupra fiecărui cursant în parte, cu importante consecințe cognitive și comportamentale. Un mediu care determină răspunsuri emoționale pozitive conduce nu numai la o stimulare a învățării, dar și la un puternic atașament emoțional față de spațiul respectiv, stimulând bucuria de a

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
emoțional)" Caracteristicile fizice ale mediului (cuantificabile și perceptibile) în care se derulează activitățile de învățare (aranjament spațial, luminozitate, zgomot etc.) au un impact emoțional asupra fiecărui cursant în parte, cu importante consecințe cognitive și comportamentale. Un mediu care determină răspunsuri emoționale pozitive conduce nu numai la o stimulare a învățării, dar și la un puternic atașament emoțional față de spațiul respectiv, stimulând bucuria de a reveni și de a învăța în acel loc, dar șisentimente pozitive legate de reflecția asupra experienței de

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
spațial, luminozitate, zgomot etc.) au un impact emoțional asupra fiecărui cursant în parte, cu importante consecințe cognitive și comportamentale. Un mediu care determină răspunsuri emoționale pozitive conduce nu numai la o stimulare a învățării, dar și la un puternic atașament emoțional față de spațiul respectiv, stimulând bucuria de a reveni și de a învăța în acel loc, dar șisentimente pozitive legate de reflecția asupra experienței de învățare trăite (Graetz, 2006). Pappas (apud Hiemstra, 1991) includea într-o definiție foarte cuprinzătoare a mediului

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
fizice (lumina, aranjamentul mobilierului, zgomotul, decorul etc.), rolul tradiției și experiențele afective trăite de cursant (cum anticipează și cum răspunde acesta la cadrul/contextul în care se realizează activitățile de învățare). Alți autori însă restrâng sfera mediului psihologic/a climatului emoțional, incluzând aici atmosfera suportivă, prietenească, informală, deschisă și stimulatoare, stabilită chiar de laprima întâlnire cu participanții (Galbraith, apud Hiemstra, 1991). Knowles (1980, p. 67) folosește un termen echivalent pentru a descrie acele condiții care facilitează creșterea și dezvoltarea adulților - mediu

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
virtual" Impactul tehnologiei informatice (în special computerul și echipamentele de suport) asupra mediului de învățare al adultului nu este unul de neglijat, putând fi precizate cel puțin două direcții de acțiune: asupra persoanei adulte - prin consecințele de natură psihologică și emoțională generate de utilizarea calculatorului - și asupra conținutului ce va fi oferit în procesul de învățare. Utilizarea tehnologiei în educație promovează o învățare activă și oferă instrumentele de individualizare a învățării. De asemenea, se pare că lucrul cu computerul în activitățile

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
permită organizarea spațiului și modificarea acestuia în funcție de activitățile gândite; - politicile și procedurile de lucru cotidiene în spațiul de învățare; - personalul pregătit pentru a lucra cu calculatorul, dar și cu adulții cuprinși în programele de formare, date fiind componentele psihologice și emoționale implicate în procesul de predare-învățare. Adulții se implică într-un proces de învățare în urma experimentării unor evenimente de viață și perioade de tranziție (căsătorie, divorț, ocuparea unui loc de muncă, promovare etc.) pentru care au nevoie de noi abilități și

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
care au nevoie de noi abilități și deprinderi. Combinarea acestor tranziții cu mediul de învățare mai puțin familiar necesită și din partea educatorilor abilități specifice de facilitare a proceselor de predare-învățare. Utilizarea computerului, ce presupune deprinderi de învățare diferite, generează răspunsuri emoționale variate, de cele mai multe ori cu încărcătură negativă, legate fie de experiența anterioară a persoanei, fie doar de „poveștile” altora. Într-o astfel de situație, adultul aduce cu sine: experiențe trecute mai mult sau mai puțin plăcute, emoții, percepții, motivații, o

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
ce afectează femeia este pierderea capacității reproductive, cauzată de sistarea de către ovare a producției de estrogen și progesteron. Alături de suita consecințelor neurovegetative (bufeuri, transpirații nocturne, dureri de cap, aritmii, hipertensiune etc.), apar și efecte psihologice (iritabilitate, stări anxioase, depresie, labilitate emoțională, o ușoară alterare a memoriei etc.). Ulterior, se adaugă și simptome adiționale: uscăciunea vaginală (ce cauzează disconfort în timpul actului sexual), osteoporoză, incontinență urinară sau urinare frecventă, creșterea în greutate (cu o rată anuală de 700 de grame, dacă nu se

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
sprijinindu-i să conștientizeze aspectele psihologice care obstrucționează eficiența grupului. În mod metaforic, relația facilitator-cursant (grup) este mai degrabă una de „a fi de aceeași parte”, decât „față în față”, presupunând mai degrabă un parteneriat, o relaționare la nivel psihologic, emoțional, cu deschidere, încredere și onestitate. Dacă până acum am văzut care ar fi noile conotații ale unei predări eficiente, să vedem și ce activități de învățare realizează, respectiv ce tip de învățare abordează cursanții adulți, pentru a putea desprinde ulterior

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
în care grupul este supus unor tensiuni de natură interpersonală sau profesională, membrii săi găsesc abordarea cea mai potrivităpentru depășirea acestor situații. 7. Membrii echipei au capacitatea de a utiliza conflictele existente în grup în mod constructiv. Conflictele determină implicarea emoțională a oamenilor în diverse problematici și de aceea reprezintă o importantă resursă a grupului. Un bun management al conflictului trebuie să utilizeze energiile descărcate în cadrul acestuia, în sensul reformării aspectelor mai puțin funcționale ale grupului, respectiv în sensul identificării soluțiilor

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
sine și o stimă de sine realiste (consilierii nu trebuie să inducă clienților lor speranțe și așteptări exagerate); - abilitarea clienților de a adopta decizii referitoare la propria carieră, în mod liber și în cunoștință de cauză; - acordarea de sprijin, inclusiv emoțional, șomerilor, ajutându-i să nu se simtă vinovați, frustrați și ireversibil nefericiți și stimulându-i să-și focalizeze atenția pe găsirea de soluții și alternative; - ajutorul acordat persoanelor cu nevoi speciale, aflate într-o situație de risc ridicat (persoanele cu

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
Concepții despre învățare și modalitățile de realizare a învățării 126 3.2. Contextul desfășurării învățării (Ramona Paloș) 129 3.2.1. Considerații generale 129 3.2.2. Caracteristici ale mediului fizic 131 3.2.3. Caracteristici ale mediului psihologic (climatul emoțional) 133 3.2.4. Caracteristici ale mediului virtual 135 3.2.5. Caracteristici ale mediului social și cultural 136 3.2.6. Bariere în învățarea la vârsta adultă 137 3.3. Caracteristici bio-psiho-comportamentale ale vârstelor adulte (Anca Munteanu) 140 3

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
învățare pot stimula cel mai bine învățarea autodeterminată a individului sau, cu alte cuvinte, la cum putem învăța cum să învățăm, aceasta, desigur, presupunând ca individul să fi achiziționat competențele instrumentale de bază (citit, scris, numerație, computeriale), cele sociale și emoționale și să le fi articulat cu experiența practică. Aceste noiprovocări presupun ca instituțiile educaționale să devină ele însele organizații care învață, care se supun unui proces de „autoreflecție” și își reconsideră și restructurează oferta curriculară, demarând un proces mai amplu

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
a vorbi, scrie, asculta, negocia și media; - analitice: abilitatea de a opera într-un sistem logic formal, de a crea modele și de a manifesta imaginație socială, de a aborda situații, probleme; - personale: de a manifesta, de exemplu, echilibru afectiv, emoțional. În plus, se consideră că aceste competențe-cheie trebuie să fie transferabile, deci aplicabile în situații și contexte diverse, și multifuncționale, în sensul că pot fi folosite pentru a atinge mai multe obiective, pot rezolva diferite tipuri de probleme și pot

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
devin active. De aceea, învățarea este biografică și foarte individualizată, fiecare decodificând și asimilând un mesaj într-un mod și un ritm diferite; - circulară: procesele de învățare nu se produc liniar, ci sunt interdependente, interconectate, această circularitate neputând fi controlată; - emoțională: învățarea este un proces puternic nuanțat afectiv, cuplat cu sentimente de plăcere sau aversiune - vorbim despre „logica afectivă” a învățării. Emoțiile sunt „motorul” proceselor cognitive, controlează atenția senzorială,influențează memoria, „organizează” gândirea, alegând conținuturile de procesat; - cu relevanță situațională: nu

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
și o activitate individual(ă) și/sau de grup. Didactica instruirii este înlocuită cu cea a construcției cognitive. Conținuturile învățării sunt constructe a căror importanță și relevanță sunt apreciate de cel ce învață. 8. Autodirijarea este un proces cognitiv și emoțional Autodirijarea sugerează că persoana (sinele) are totul sub control, accentuând componenta cognitivă, rațională a autocontrolului. În realitate, gândirea, învățarea și comportamentul oamenilor au o importantă componentă emoțională. Emoțiile ne orientează și ne focalizează atenția. În funcție de dispoziția în care ne aflăm

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
sunt apreciate de cel ce învață. 8. Autodirijarea este un proces cognitiv și emoțional Autodirijarea sugerează că persoana (sinele) are totul sub control, accentuând componenta cognitivă, rațională a autocontrolului. În realitate, gândirea, învățarea și comportamentul oamenilor au o importantă componentă emoțională. Emoțiile ne orientează și ne focalizează atenția. În funcție de dispoziția în care ne aflăm, percepem, într-un fel sau altul, realitatea și ne comportăm ca atare. Emoțiile ne dirijează amintirile, ne influențează stilul de gândire, ne susțin energetic activitățile, ne direcționează

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
la nivel de „clasă” - și una care se referă la ceea ce se întâmplă în afara „clasei”, la nivel de comunitate, respectiv societate. Demersul nostru pune accent pe prima dimensiune, abordând patru componente ale mediului de învățare: ambianța fizică, condițiile psihologice sau emoționale, influențele determinate de încorporarea tehnologiei informatice în mediul de învățare (prezentă prin echipamentele folosite în cadrul activităților) și influențele sociale și culturale date de diversitatea participanților implicați, toate acestea modelând procesul de învățare la vârsta adultă și conferindu-i specificitate. Nu

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
contextului/mediului învățării și impactul exercitat de acestea asupra procesului, am optat pentru definiția propusă de Hiemstra (1991), tratând subiectul în funcție de cele trei dimensiuni identificate. Astfel, autorul considera că mediul de învățare face referire la ambianța fizică, condițiile psihologice sau emoționale și influențele sociale sau culturale care afectează creșterea și dezvoltarea adultului implicat în inițiative educaționale. 3.2.2. Caracteristici ale mediului fizictc "3.2.2. Caracteristici ale mediului fizic" Mediul fizic are în componența sa două dimensiuni esențiale, și anume

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
posibilitatea îmbunătățirii învățării la vârsta adultă, prin crearea unui mediu facilitator al interacțiunilor educator - cursant și cursant - cursant, dar și prin instalarea unui sentiment de confort și siguranță necesar derulării activităților educaționale. 3.2.3. Caracteristici ale mediului psihologic (climatul emoțional)tc "3.2.3. Caracteristici ale mediului psihologic (climatul emoțional)" Caracteristicile fizice ale mediului (cuantificabile și perceptibile) în care se derulează activitățile de învățare (aranjament spațial, luminozitate, zgomot etc.) au un impact emoțional asupra fiecărui cursant în parte, cu importante

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
facilitator al interacțiunilor educator - cursant și cursant - cursant, dar și prin instalarea unui sentiment de confort și siguranță necesar derulării activităților educaționale. 3.2.3. Caracteristici ale mediului psihologic (climatul emoțional)tc "3.2.3. Caracteristici ale mediului psihologic (climatul emoțional)" Caracteristicile fizice ale mediului (cuantificabile și perceptibile) în care se derulează activitățile de învățare (aranjament spațial, luminozitate, zgomot etc.) au un impact emoțional asupra fiecărui cursant în parte, cu importante consecințe cognitive și comportamentale. Un mediu care determină răspunsuri emoționale

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
2.3. Caracteristici ale mediului psihologic (climatul emoțional)tc "3.2.3. Caracteristici ale mediului psihologic (climatul emoțional)" Caracteristicile fizice ale mediului (cuantificabile și perceptibile) în care se derulează activitățile de învățare (aranjament spațial, luminozitate, zgomot etc.) au un impact emoțional asupra fiecărui cursant în parte, cu importante consecințe cognitive și comportamentale. Un mediu care determină răspunsuri emoționale pozitive conduce nu numai la o stimulare a învățării, dar și la un puternic atașament emoțional față de spațiul respectiv, stimulând bucuria de a

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
emoțional)" Caracteristicile fizice ale mediului (cuantificabile și perceptibile) în care se derulează activitățile de învățare (aranjament spațial, luminozitate, zgomot etc.) au un impact emoțional asupra fiecărui cursant în parte, cu importante consecințe cognitive și comportamentale. Un mediu care determină răspunsuri emoționale pozitive conduce nu numai la o stimulare a învățării, dar și la un puternic atașament emoțional față de spațiul respectiv, stimulând bucuria de a reveni și de a învăța în acel loc, dar șisentimente pozitive legate de reflecția asupra experienței de

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
spațial, luminozitate, zgomot etc.) au un impact emoțional asupra fiecărui cursant în parte, cu importante consecințe cognitive și comportamentale. Un mediu care determină răspunsuri emoționale pozitive conduce nu numai la o stimulare a învățării, dar și la un puternic atașament emoțional față de spațiul respectiv, stimulând bucuria de a reveni și de a învăța în acel loc, dar șisentimente pozitive legate de reflecția asupra experienței de învățare trăite (Graetz, 2006). Pappas (apud Hiemstra, 1991) includea într-o definiție foarte cuprinzătoare a mediului

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
fizice (lumina, aranjamentul mobilierului, zgomotul, decorul etc.), rolul tradiției și experiențele afective trăite de cursant (cum anticipează și cum răspunde acesta la cadrul/contextul în care se realizează activitățile de învățare). Alți autori însă restrâng sfera mediului psihologic/a climatului emoțional, incluzând aici atmosfera suportivă, prietenească, informală, deschisă și stimulatoare, stabilită chiar de laprima întâlnire cu participanții (Galbraith, apud Hiemstra, 1991). Knowles (1980, p. 67) folosește un termen echivalent pentru a descrie acele condiții care facilitează creșterea și dezvoltarea adulților - mediu

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]