14,807 matches
-
lui fiziologice contribuie cu energia elastică și chimică necesară în alergarea de viteză. -pe suprafața sintetică, atletul trebuie să țâșnească ca o “riglă metalică” și nu ca un baton de plastilină; în noua concepție de “riglă metalică”, articulația gleznei, a genunchiului, șoldului și a umărului să se găsească în aceeași linie în axul de contact cu solul. -pentru ca împingerea în sol să fie eficientă, atletul este obligat să deschidă mai mult gamba spre înainte pentru a amplifica agățarea solului printr-
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de contact cu solul. -pentru ca împingerea în sol să fie eficientă, atletul este obligat să deschidă mai mult gamba spre înainte pentru a amplifica agățarea solului printr-o mișcare dinainte - înapoi pe direcția de deplasare. Deschiderea gamba înainte, ridicarea genunchiului la orizontală, flexia labei pe gambă determină realizarea unui timp de cuplare scurt, excentric / concentric al contracției. F. Urtebise, 1994, consideră că această mișcare pentru înaintare care este rezultanta împingerii, nu mai poate fi numită împingere, ci “întindere”. În acest
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de pendulare, (pas anterior, pas posterior) în timpul alergării de accelerare. Studiul a fost realizat cu 6 atleți de nivel mediu care au sprintat pe o platformă cu senzori. Mai exact, aceștia au cercetat dinamica momentului de forță a articulației șoldului, genunchiului și gleznei în Nm, (tabelul Nr. 18, capitolul IV) și a puterii musculare în timpul acestor faze înW (tabelul Nr.19, capitolul IV). În diagramele nr. 1, 2, 3, (vezi anexele) (după aceiași autori) sunt prezentate valorile vitezei unghiulare (rad.s1
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
faze înW (tabelul Nr.19, capitolul IV). În diagramele nr. 1, 2, 3, (vezi anexele) (după aceiași autori) sunt prezentate valorile vitezei unghiulare (rad.s1 ), a momentelor de vârf ale acelorași articulații (Nm) și puterii musculare (W) pentru șold (H), genunchi (K) și gleznă (A) a fiecărui sprinter (liniile punctate), împreună cu o medie omogenă a grupului de sprinteri (linia continuă îngroșată). - momentul de vârf al șoldului,- momentul de vârf al genunchiului,--- momentul de vârf al gleznei (N.m) Anexa 1,2
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
acelorași articulații (Nm) și puterii musculare (W) pentru șold (H), genunchi (K) și gleznă (A) a fiecărui sprinter (liniile punctate), împreună cu o medie omogenă a grupului de sprinteri (linia continuă îngroșată). - momentul de vârf al șoldului,- momentul de vârf al genunchiului,--- momentul de vârf al gleznei (N.m) Anexa 1,2,3, Cele 3 diagrame prezentate în paginile următoare prezintă cum lucrează flexorii și extensorii celor 3 articulații în 3 faze: după faza de mijloc a balansului până la pășire, la pășire
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
faze: după faza de mijloc a balansului până la pășire, la pășire, în pasul posterior în timpul alergării accelerate din faza de tranziție a accelerației. Vom prezenta pe rând aspectele esențiale ale acestor faze: după faza de mijloc a balansului până la pășire. Genunchiul înainte de pășire este flexat (de la balans până la pășire) și îi corespunde o putere negativă de - 2097±295 W, prin acțiunea extensoare a flexorilor (diagrama Nr.2, KP1). Glezna - în aceeași fază, puterea mecanică a ei este neglijabilă, (diagrama Nr. 3
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
HP3, diagrama 1). În acest timp, forța de reacție a solului își schimbă sensul, conducând la extensia puternică a șoldului și puterea atinge valoarea maximă de 3242±1086 W (tabelul Nr.19 și HP4, diagrama 1), când extensorii lucrează concentric. Genunchiul - la pășire, viteza unghiulară este minimă și corespunde unei puteri neglijabile. După faza mijlocie a pășirii, genunchiul se extinde până la ridicarea vârfului de pe sol, când se manifestă o putere pozitivă, concentrică a mușchilor extensori de 1544±512 W, (tabelul Nr.
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
puternică a șoldului și puterea atinge valoarea maximă de 3242±1086 W (tabelul Nr.19 și HP4, diagrama 1), când extensorii lucrează concentric. Genunchiul - la pășire, viteza unghiulară este minimă și corespunde unei puteri neglijabile. După faza mijlocie a pășirii, genunchiul se extinde până la ridicarea vârfului de pe sol, când se manifestă o putere pozitivă, concentrică a mușchilor extensori de 1544±512 W, (tabelul Nr. 19, KP2, diagrama 2). Glezna - la începutul fazei de sprijin se află în flexie plantară prin acțiunea
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
generarea vitezei de accelerare, se materializează în antrenamentul actual, prin exerciții ca: sărituri ca mingea executate din gleznă, schipurile înalte. Pasul posterior Flexorii șoldului lucrează concentric, generând o putere mare pozitivă de +1699±215 W (tabelul Nr. 18, HP6-diagrama1). Extensorii genunchiului lucrează excentric generând o putere de -859±256 W (tabelul Nr.19, KP3, diagrama 2). Puterea generată de gleznă este neglijabilă. Concluzia finală a studiului este că extensia concentrică a șoldului din pasul anterior și prima fază de sprijin (HP2-HP4
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
putere de -859±256 W (tabelul Nr.19, KP3, diagrama 2). Puterea generată de gleznă este neglijabilă. Concluzia finală a studiului este că extensia concentrică a șoldului din pasul anterior și prima fază de sprijin (HP2-HP4 diagramal), extensia concentrică a genunchiului după faza de mijloc a sprijinului (KP2-digrama2) și flexia concentrică plantară din ultima fază a sprijinului (AP2 - diagrama 3), servesc pentru a genera viteza de sprint în faza de mijloc a accelerării ( de tranziție). R. Jacobs și Van Schenau, 1992
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
cercetări în viitor, pentru analiza cinematică a fiecărui pas din faza de accelerare până la menținerea vitezei maxime. C.H. Delecluse, 1997, în studiul său, demonstrează că după 10m de alergare (într-un sprint la o viteză maximă ) rolul mușchilor extensori ai genunchiului, de a menține sus centrul de greutate al corpului, este esențial. În acest studiu, el susține că, de la pășirea pe sol a piciorului până la faza mijlocie a sprijinului, este indicat un rol similar al genunchiului prin generarea unei puteri mecanice
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
maximă ) rolul mușchilor extensori ai genunchiului, de a menține sus centrul de greutate al corpului, este esențial. În acest studiu, el susține că, de la pășirea pe sol a piciorului până la faza mijlocie a sprijinului, este indicat un rol similar al genunchiului prin generarea unei puteri mecanice minime. Numai după ce, centrul de greutate s-a mutat anterior, pe sprijinul membrului inferior, se generează o putere extensoare pozitivă de 1544±512 W. Generând astfel puterea, corpul este împins înainte, nu în sus. Această
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
1992 de R. Jacobs și Van Schenau, (-2180 W) și constată că rolul flexorilor plantari în generarea vitezei orizontale, e important în ambele faze, atât în faza de start cât și în accelerarea de tranziție. Puterile musculare ale șoldului și genunchiului în timpul balansului au fost similare în mărime cu cele raportate de V.Vardaxis și T.B.Hoshizaki, 1989, în alergarea cu viteză maximă. Nu se știe încă cu exactitate dacă mișcările articulare asociate cu faza de mijloc a accelerării, sunt similare
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
știe încă cu exactitate dacă mișcările articulare asociate cu faza de mijloc a accelerării, sunt similare cu acelea asociate cu ambele faze: startul și viteza maximă; comparațiile acestea sunt limitate deoarece nu s-au găsit date referitoare la puterea șoldului, genunchiului și gleznei, din faza de sprijin din alergarea cu viteză maximă. Aceste descoperiri se adună la masa de cunoștințe privind biomecanica sprintului, asigurând o certitudine în acțiunea membrului inferior, în generarea vitezei din timpul tranziției dintre start, accelerarea și obținerea
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
implicați și în următoarea fază. M.J.L. Alexander, 1989, citat de M. Dowson et al, 1998, a studiat sprinteri de elită și a găsit corelații semnificative între timpii la sprint pe 100 m și vârful de forță a contracției concentrice a genunchiului în extensie. El a sugerat că, teoretic, performanța la sprint este rezultatul direct al produsului forței medii și timpului de contact aplicat de atlet împotriva solului, în timpul fazei de propulsare a pasului anterior. Forța conducătoare generată în timpul fazei de aterizare
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
al produsului forței medii și timpului de contact aplicat de atlet împotriva solului, în timpul fazei de propulsare a pasului anterior. Forța conducătoare generată în timpul fazei de aterizare este legată de puterea în flexie și în extensie a șoldului, de extensia genunchiului și flexiunea plantară. De aceea, s-ar părea că atleții care au o putere mai mare în aceste grupe de mușchi, vor scoate la alergare de viteză timpi mai buni, dacă timpul de contact rămâne același. B. Nielson et al
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
al., 1980, au studiat efectele a trei moduri de antrenament pe grupe de fete, cu vârste cuprinse între 7-19 ani. Fetele au fost împărțite în grupe după înălțime. Grupele antrenate au fost pregătite astfel: forța izometrică- 24 extensii maximale ale genunchilor pe antrenament, antrenament de alergare-100 de pași în 10 starturi pe ședință de antrenament, săritură vertical-80 sărituri pe ședință. Numai grupa antrenată izometric a demonstrat o creștere semnificativă a forței izometrice de extensie voluntară a genunchiului comparativ cu grupele de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
24 extensii maximale ale genunchilor pe antrenament, antrenament de alergare-100 de pași în 10 starturi pe ședință de antrenament, săritură vertical-80 sărituri pe ședință. Numai grupa antrenată izometric a demonstrat o creștere semnificativă a forței izometrice de extensie voluntară a genunchiului comparativ cu grupele de control și numai grupa antrenată cu sărituri și-a îmbunătățit performanțele la săritura pe verticală. M. Dowson, 1998, a realizat un studiu cu participarea unui grup de 8 atleți care au alergat pe distanța 0-15 m
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
Dowson, 1998, a realizat un studiu cu participarea unui grup de 8 atleți care au alergat pe distanța 0-15 m, 0-30 de m, 0-35 de m fiind înregistrați electronic cu celule fotoelectrice S-a măsurat puterea izokinetice a articulațiilor gleznă, genunchi, șold, prin comparație cu alți 8 sportivi în activitate dar care nu erau atleți. Cei 16 sportivi au alergat distanța de 15 m trecând fiecare prin fața a 4 celule fotoelectrice, plecarea fiind cu start de jos. Apoi au alergat distanța
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
fotoelectrice așezată la distanța de 30 de m iar a doua celulă la 35 de m. Un Cybex de forță a fost folosit ca instrument de testare valid și de încredere pentru fiecare grupă musculară: flexorii și extensorii șoldului, ai genunchiului, flexorii și dorsoflexorii plantei de la glezna piciorului dominant. Toate acțiunile au fost testate la viteze mici, medii și mari. Fiecare subiect a fost măsurat pe un scaun adaptabil, trunchiul fiind imobilizat prin curele. La fiecare test de velocitate, subiectul a
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
trei încercări de încălzire submaximale urmate de alte trei încercări maximale. Din acest studiu, a rezultat faptul că timpul pe distanța 30¬35 dem (tabelul Nr. 20) nu este puternic influențat de flexorul concentric al gleznei și extensorul concentric al genunchiului. În tabelul de mai jos, Nr. 22 prezentăm rezultatele studiului. Cea mai mare forță a fost obținută de atleți în acțiunea excentrică a genunchiului realizată la viteza cea mai mare (p< 0,05). Cea mai mare corelație a fost găsită
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
tabelul Nr. 20) nu este puternic influențat de flexorul concentric al gleznei și extensorul concentric al genunchiului. În tabelul de mai jos, Nr. 22 prezentăm rezultatele studiului. Cea mai mare forță a fost obținută de atleți în acțiunea excentrică a genunchiului realizată la viteza cea mai mare (p< 0,05). Cea mai mare corelație a fost găsită între limita flexorului și extensorului genunchiului în acțiune concentrică și timpul obținut pe distanta de alergare de 30-35 de m. Limita extensorului concentric al
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
Nr. 22 prezentăm rezultatele studiului. Cea mai mare forță a fost obținută de atleți în acțiunea excentrică a genunchiului realizată la viteza cea mai mare (p< 0,05). Cea mai mare corelație a fost găsită între limita flexorului și extensorului genunchiului în acțiune concentrică și timpul obținut pe distanta de alergare de 30-35 de m. Limita extensorului concentric al genunchiului (4,19 rad/s) a fost găsită ca fiind cea mai bună în corelația cu lungimea membrului, masa corpului și timpul
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
realizată la viteza cea mai mare (p< 0,05). Cea mai mare corelație a fost găsită între limita flexorului și extensorului genunchiului în acțiune concentrică și timpul obținut pe distanta de alergare de 30-35 de m. Limita extensorului concentric al genunchiului (4,19 rad/s) a fost găsită ca fiind cea mai bună în corelația cu lungimea membrului, masa corpului și timpul alergării (r2 =0,771 și S=0,09.). Concluziile acestui studiu sunt următoarele : -relația dintre puterea izocinetică și accelerație
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
decât cea dintre aceeași putere și performanța alergării de viteză; -din tabelul Nr. 20 reiese faptul că timpul atleților pe distanța de 0-15 m cunoaște evoluția cea mai mare, comparativ cu ceilalți sportivi; autorul explică acest fapt prin influența extensorului genunchiului; -limita puterii mecanice în mușchii extensori ai genunchiului măsurată la 4,19 rad/s a dat cea mai bună indicație pentru acțiunile membrului inferior și vitezele testate pentru performanța accelerației pe distanțele testate. În aceeași ordine de idei, R.V. Gulch
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]