15,241 matches
-
detașarea cetățenilor față de formele politice neadaptate evoluției sociale 218. Astfel, dezbaterea publică pare să nu mai aibă loc în instanțe politice convenționale (adunări, partide), pentru a se ancora în alte locuri (cluburi, sindicate, regiuni etc.) În general, discuțiile în jurul depolitizării insistă mai mult asupra aspectelor socioculturale decât a celor instituționale 219. Transformările lumii economice au schimbat natura preocupărilor politice. Acestea din urmă privesc problemele noi, mai concrete, mai mult materiale și tehnice (locuința, sănătatea, salarizarea, pensia) decât metafizice (laicitatea, depolitizarea...), iar
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
element central al domeniului și al jocului instituțiilor"260. Conform așteptărilor, animația socioculturală urbană trebuia să prelungească intenția modernizatoare a administrației consultative. Ea trebuia să apeleze la forțele vii. Dar, mai mult decât reforma instituțională, mediile creștine apropiate Educației populare insistau asupra necesității de a educa poporul. Animația urbană trebuia să intensifice relațiile între indivizi și grupuri, în cadrul proiectului de stimulare a conștiinței civice. Dezvoltarea socială și dezvoltarea culturală trebuiau să se întâlnească armonios în promovarea individului și colectivității. Animația socioculturală
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
acestei contrac-tualizări era reforma administrației de stat mai curând prin oportunitatea pe care o oferea protagoniștilor de a se sustrage cadrului normativ al dezvoltării urbane fixat prin documente de amenajare decât prin promovarea descentralizării responsabilităților. Anumiți comentatori nu ezitau să insiste asupra acestei trăsături. Ei făceau din aceste politici contractuale nici mai mult, nici mai puțin decât un alibi pentru puterea centrală, dornică să se extindă asupra ansamblului teritoriului și să uite de scăpările descentralizării 293. În viziunea primilor implicați, aleșii
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
este cu atât mai vizibilă cu cât ele se consideră la rândul lor respinse de populațiile "gentrificate", care ignoră temerile pe care ele le resimt pentru securitatea lor și constrângerile de a se deplasa la care sunt supuse. Jacques Donzelot insistă astfel pe faptul că numai în măsura în care acești periurbani vor putea spera să acceadă la serviciile urbane de care dispun gentrificații vor accepta o coborâre a barierelor ce-i țin la distanță de locurile sensibile. Trebuie să avem în vedere, de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
77). 3 Vezi denunțarea de către Alexandre Gady a mitului orașului-magherniță. Totuși demolările haussmaniene nu au legătură cu o oarecare hartă a insalubrității și a mizeriei, a unui Paris astfel descris de către admiratorii prefectului. [...] Sub acest mit aflăm o reconstrucție istorică: insistând asupra caracterului necesar al demolărilor din cauza insalubrității și a stării de deteriorare, se creează impresia că acestea au avut caracter selectiv și că ceea ce era esențial a fost conservat" (Alexandre Gady, art. citat, 1996, p. 646). 4 Vezi Émile Zola
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Claude Sorbets (coord.), Gouverner les villes moyennes, Bordeaux, Pédone, 1989. 322 Christian Le Bart, "Sur l'intervention économique des communes", în Politix, nr. 7-8, octombrie 1989, p. 106. 323 Afirmație care antrenează o amuzantă muncă de negare din partea dircomilor care insistă să convingă de disjuncția netă dintre comunicarea instituțională a orașului și aceea a primarului. A se vedea Robert Tixier-Guichard, Daniel Chaise, Les dircoms. À quoi sert la communication?, Enquête, Paris, Seuil, 1993. Capitolul 9 din această lucrare prezintă reacțiile "profesioniștilor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
o populație mai tânără, una îmbătrânită conține contingente cu pregătire superioară mai puțin numeroase, în procesul muncii predominând persoanele educate cu mai mulți ani în urmă, deci având în medie un nivel școlar mai scăzut și competențe deja depășite. Nu insist pe acest aspect economic; observ doar că tezele respective nu s-au verificat în practică. Nu există vreo corelație negativă statistică între nivelul productivității muncii și gradul de îmbătrânire demografică a populațiilor lumii. Nici inovațiile tehnologice sau descoperirile științifice nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
de pe cap, uitaseră să-și ia jobenul. Această scenă era așa de ridicolă, încât ar fi meritat să o desenez” (Veress, 1928-1929, 380-381). Comunitatea sătească rusească (mir-ul) și spiritul de sociabilitate Dorind să sublinieze unicitatea comunității sătești slave, Haxthausen insistă asupra diferitelor sensuri cu care este investit cuvântul care o desemnează în limbajul popular (sensuri diferite de cele atribuite de „buna societate” rusă, care din necunoaștere o confundă cu germanul gemeinde sau cu francezul commune, cu care nu are totuși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
rus, fie că le este cunoscut, fie că nu, brat (frate)” (Haxthausen, 1853, vol. III, 140). Această concepție pare a fi persistat până în epoca modernă. Nu demult populația republicilor sovietice îl desemna pe Stalin prin apelativul afectuos „tătucul”. Fără a insista prea mult asupra acestui aspect, Haxthausen consideră conștiința înrudirii tuturor rușilor ca fiind bazată pe înrudirea lor de sânge: „În Rusia, Țarul (...) reprezintă în același timp unitatea, șeful și tatăl poporului său; el nu are nici îndatorire, nici funcție, ci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
două sensuri: de a semnifica un adevărat mod de viață - înțelesurile comune; de a semnifica artele și învățarea - adică procesele de descoperire și de efort creativ. Anumiți cercetători rezervă cuvântul cultură doar pentru unul sau altul din aceste înțelesuri. Eu insist asupra ambelor și asupra semnificației conjugării lor. Întrebările pe care le-am adresat privind cultura noastră sunt întrebări despre scopurile noastre generale și comune și, de asemenea, despre înțelesurile adânci și personale. Cultura este o prezență obișnuită în orice societate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
formele prin care ideile, informațiile și atitudinile sunt transmise și primite. Înțelegem prin educare procesul de transmitere și receptare” (1966, 17). Să remarcăm deci menționarea instituțiilor, aspect fundamental când vorbim de comunicare culturală; de asemenea, Williams precizează: nu vom mai insista asupra formulei sunt transmise și receptate, acest ultim termen putând însemna atât acceptare, cât și respingere. Procesul de transmitere a ideilor, cunoștințelor, experienței are loc pe baza unor modele comunicaționale. La un moment dat, societatea își dă seama că aceste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Roger Silverstone în prefața la ediția din 2003 a lucrării lui Williams, prin ideea de flux neîntrerupt, de instituționalizare particulară a culturii, ca și prin conceptul mobile privatisation, Williams rămâne un autor de primă mărime în cercetările asupra televiziunii. Am insistat asupra viziunii despre comunicare a lui Raymond Williams pentru că, cel puțin pentru prima etapă de afirmare și dezvoltare a studiilor culturale britanice, este de departe cel mai semnificativ. Contribuția majoră a lucrărilor de început ale lui Williams este aceea că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și el tutore timp de câțiva ani în activitatea educativă cu adulții. Predă, după aceea, literatură la Universitatea din Cambridge, după care se mută la Birmingham. Se stinge din viață în 1989. 2 În lucrarea sa Keywords (1983), Raymond Williams insistă asupra termenului comun și asupra înțelesurilor sale. Întrucât multe dintre informațiile furnizate pot ajuta la înțelegerea considerațiilor de față privind comunicarea, vom relata mai pe larg prezentarea autorului englez. În engleză, precizează Williams, common are o arie largă de înțelesuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
să datăm sensul peiorativ al termenului common, care, după mărturisirea autorului, atunci când a apărut era foarte firav. Este semnificativ că membrii armatei Parlamentului în războiul civil din secolul al XVII-lea au refuzat să fie numiți common soldiers și au insistat asupra denumirii private soldiers. Interesant acest lucru, deși aceeași armată lupta pentru the commons (pentru Parlamentul de atunci). Opțiunea lor este interesantă pentru că au vrut să precizeze că ei erau oameni care își aparțineau; deci, cum remarcă Williams, erau private
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
în mod incurabil fidel sie însuși. Cum el nu ridică niciodată glasul, nici nu asprește tonul, moralistul este însuși tipul omului bine crescut și dovedește asta scriind puțină Există oare semn mai bun de respect pentru cititor decât laconismul? Să insiști, să explici, să demonstrezi - tot atâtea semne de vulgaritate. Cine aspiră la eleganță, departe de a se teme de ste ri litate, trebuie, dimpotrivă, s-o cultive, să saboteze cuvin tele în numele Cuvântului, să știrbească tăcerea cât mai puțin cu
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
de Sauvigny a dat la Comedia Franceză o piesă intitulată Zeflemistul. Rousseau ne spusese că nu merge la spectacole și că evită cu grijă să se arate în public; însă, cum părea că ține mult la Domnul de Sauvigny, am insistat să vină cu noi la premiera acestei piese, iar el a acceptat, pentru că împrumutaserăm o lojă cu grilaj de lângă scenă, a cărei scară și al cărei coridor de intrare nu erau cele ale publicului. Am rămas înțeleși că îl voi
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
lojă cu grilaj. I-am răspuns pe același ton că mă gătisem pentru el. De altfel, această toaletă a capului consta din a fi coa fată ca o femeie tânără: aveam flori în păr; în rest, eram îmbrăcată foarte simplu. Insist asupra acestui mic amănunt, căruia urmarea acestei relatări îi va da importanță. Am sosit la teatru cu mai bine de jumătate de oră înainte de începerea spectacolului. Intrând în lojă, primul meu gest a fost să cobor grilajul; Rousseau, pe loc
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
acest grilaj coborât îmi va displăcea. Eu am declarat că dimpotrivă, adăugând că de altfel acesta era un lucru convenit. A răspuns că se va așeza în spatele meu, că îl voi ascunde perfect și asta era tot ce dorea. Am insistat cu cea mai mare bună-credință din lume, dar Rousseau ținea tare de grilaj și mă împiedica să-l cobor. Cât au durat aceste dezbateri, rămăseserăm în picioare; loja noastră, în primul rând, lângă orchestră, dădea spre parter. M-am temut
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
își păstrase până aici minele lubrice și tonul trufaș al unei târfe regești. În ziua în care Doamna Roland urma să apară la tribunal, Clavières m-a însărcinat cu un comision pentru ea. Eu încercam să-l refuz; Clavières a insistat, ară tându-mi că o întrevedere între ea și el într-un asemenea moment putea să le dăuneze amândurora. Am cedat; am pândit momentul când urma să iasă din camera ei și m-am alăturat ei în timp ce trecea. Ea aștepta la
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
temea să-l audă? Am spus deja că cercul ideilor ei nu se întindea dincolo de hotarele acestei vieți. Până și în nefericirile ei personale, moartea n-o lovise niciodată decât ca un accident inevitabil, asupra căruia era de prisos să insiști. Pierderea copiilor, sfâșiindu-i inima, nu-i schimbase nimic din orientarea spiritului. Când simptome pe care le putea ușor recunoaște, pentru că le observase în cursul lungii maladii a ultimului ei fiu, o luminau subit asupra stării sale, chipul ei se
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
salon în care nu numai politețea, ci și caritatea dăunau puțin adevărului. Se aflau, nu încape îndoială, lucruri pe care nu voia să le vadă și care pentru ea nu existau. Nu credea în existența răului. În inocența ei îndărătnică, insist asupra acestui lucru, ea păstra urme de copilărie. Să ne plângem oare? La urma urmelor, va mai fi oare un loc în viață unde se găsește o bunăvoință atât de reală în miezul unei iluzii atât de împodobite și de
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
în fața multor persoane și în prezența Domnului de Boigne, m-a interpelat ca să mă întrebe dacă eu cred că o femeie poate să aibă o purtare corectă atunci când nu avea nici o legătură de gust, nici o simțire comună cu soțul ei, insistând asupra acestei propoziții astfel încât să mă stânjenească în chipul cel mai crud. Cu alt prilej, am văzut-o supunând-o pe Doamna de Caumont, în fața a douăzeci de persoane, unui intero gatoriu strâns, și continuând, în auzul galeriei, o discuție
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
și din perspectiva mai amplă a managementului organizațional (C. Florescu, N. Popescu, 1988, p. 67). În aceste condiții, "schimbarea reprezintă orice înlocuire, modificare, transformare sau prefacere în forma și/sau în conținutul unui obiect, produs, lucrare, activitate sau organizație". Autorii insistă cu precădere asupra a două aspecte dominante: primul este dat de caracterul profund, practic-aplicativ al schimbării, iar cel de-al doilea de considerarea acesteia ca o componentă esențială, ca o acțiune menită a eficientiza activitatea de management la nivelul oricărui
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
instituționale prin tipologia relațiilor interumane și prin experiențele de viață care oferă cadrul propice regenerării sistemului normativ; * orice organizație poate reproduce instituția sau o poate schimba, acceptând sau nu instituționalizarea. Între cele două forme de organizare, P. F. Drucker (1993) insistă în a argumenta importanța organizației pe care o investește cu atributul schimbării și al inovării, în detrimentul instituțiilor, caracterizate de conservatorism. Ceea ce ne surprinde favorabil la raportul anterior descris este maniera minuțioasă de analiză a principalelor elemente ce alimentează diferențele dintre
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
dezvoltarea carierei didactice, self-managementul etc. Literatura de specialitate de la noi promovează intens termenii de formare inițială și formare continuă, corespunzătoare pregătirii pentru cariera didactică (studii universitare), respectiv perfecționării din timpul exercitării profesiei didactice. În ceea ce privește formarea continuă, aspect asupra căruia vom insista în demersul nostru, aceasta este definită de S. Cristea (1998, p. 182) ca "ansamblu de activități teoretice și practice, instituționalizate la nivel de sistem, care angajează participarea educatorilor în vederea amplificării cunoștințelor lor psihopedagogice, metodice și de specialitate necesare pentru dezvoltarea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]