13,759 matches
-
este una dintre interpretările mecanicii cuantice. O caracteristică fundamentală a mecanicii cuantice este că starea fiecărei particule este descrisă de funcția sa de undă, care este o reprezentare matematică folosită la calcularea probabilității ca particula dată să se găsească într-o poziție dată, sau într-o stare de mișcare (viteză) dată. De fapt, actul măsurării face ca setul calculat de probabilități să "colapseze" la valorea dată de măsurătoare. Această caracteristică a reprezentărilor matematice este cunoscută
Interpretarea Copenhaga () [Corola-website/Science/314823_a_316152]
-
însuși, a fost emisă ideea unor cantități cuantificate ale energiei pentru a evita paradoxurile fizicii clasice aplicate în condiții extreme. Bohr și Heisenberg au descoperit astfel noua lume a energiei cuantificate, entități care nu se potrivesc nici ideii clasice de particulă nici celei de undă. Particulele elementare se comportă în moduri clar predictibile când sunt analizate simultan mai multe interacțiuni similare și foarte impredictibil când se încearcă prezicerea unor caracteristici individuale precum viteza sau poziția. Noile teorii au fost inspirate de
Interpretarea Copenhaga () [Corola-website/Science/314823_a_316152]
-
unor cantități cuantificate ale energiei pentru a evita paradoxurile fizicii clasice aplicate în condiții extreme. Bohr și Heisenberg au descoperit astfel noua lume a energiei cuantificate, entități care nu se potrivesc nici ideii clasice de particulă nici celei de undă. Particulele elementare se comportă în moduri clar predictibile când sunt analizate simultan mai multe interacțiuni similare și foarte impredictibil când se încearcă prezicerea unor caracteristici individuale precum viteza sau poziția. Noile teorii au fost inspirate de experimente de laborator și se
Interpretarea Copenhaga () [Corola-website/Science/314823_a_316152]
-
similare și foarte impredictibil când se încearcă prezicerea unor caracteristici individuale precum viteza sau poziția. Noile teorii au fost inspirate de experimente de laborator și se bazează pe ideea că materia are atât caracteristici de undă cât și caracteristici de particulă. Una dintre consecințe, derivată din observațiile lui Heisenberg, este că aflarea exactă a poziției unei particule limitează gradul preciziei în determinarea impulsului său - și vice-versa. Aceste rezultate i-au dezorientat la început chiar și pe Bohr și Heisenberg iar unii
Interpretarea Copenhaga () [Corola-website/Science/314823_a_316152]
-
teorii au fost inspirate de experimente de laborator și se bazează pe ideea că materia are atât caracteristici de undă cât și caracteristici de particulă. Una dintre consecințe, derivată din observațiile lui Heisenberg, este că aflarea exactă a poziției unei particule limitează gradul preciziei în determinarea impulsului său - și vice-versa. Aceste rezultate i-au dezorientat la început chiar și pe Bohr și Heisenberg iar unii fizicieni au ajuns la concluzia stranie că însăși observarea evenimentelor ce au loc la scară microscopică
Interpretarea Copenhaga () [Corola-website/Science/314823_a_316152]
-
particular a fost determinat să se mute către Realismul filosofic. "Din punct de vedere istoric, Heisenberg voia să pună bazele teoriei cuantice numai pe cantități observabile cum ar fi intensitatea liniilor spectrale, scăpând de conceptele intuitive (anschauliche) ca și traiectoriile particulelor în spațiu-timp. Această atitudine s-a schimbat drastic odată cu lucrarea sa în care a introdus relațiile de incertitudine - aici el a înaintat punctul de vedere conform căruia teoria este cea care decide ce poate fi observat. Trecerea sa de la pozitivism
Interpretarea Copenhaga () [Corola-website/Science/314823_a_316152]
-
foarte popular printre fizicieni. De fapt, cuvuntâul anschaulich (intuitiv) este prezent în titlul lucrării lui Heisenberg „Despre interpretarea teoriei cuantice - de la Copenhaga până în prezent". Ansamblu Interpretare este similară, ea oferă o interpretare a funcției de undă, dar nu și pentru particule unice. Interpretarea istorii consistente se anunță ca "Copenhaga drept făcută". Conștiința cauzele colapsului este adesea confundată cu interpretarea de la Copenhaga. O listă de alternative pot fi găsite la interpretarea mecanicii cuantice
Interpretarea Copenhaga () [Corola-website/Science/314823_a_316152]
-
de ele o „arabă medie”. În cele trei anexe autorul dezbate problemele deosebite puse de araba medie și de iudeo-arabă, ca de pildă trăsăturile lingvistice ale papirusurilor antice, structura elementelor ebraice documentate în textele iudeo-arabe, și modul de însemnare a particulelor nehotărâte în araba medie și în dialectele arabe moderne. In 1966-1967 a apărut lucrarea lui Blau, „A Grammar of Christian Arabic: Based mainly on South-Palestinian texts from the First Millennium ” - „O gramatică a arabei creștine - bazată mai ales pe texte
Yehoshua Blau () [Corola-website/Science/314864_a_316193]
-
în acest volum (p. 41-65). De asemenea autorul a adăugat in acest volum și o traducere ebraică a șase articole ce fuseseră scrise în germană. Unul din ele, prelucrat și actualizat, reprezintă o cercetare detaliată (p. 137-148) care susține că particula ebraică אֵת (et)are întotdeauna o funcție acuzativă. Și articolele ebraice au fost actualizate. De asemenea figurează și o conferință despre „Renașterea ebraicei și renașterea arabei literare” (p. 290-312), din care s-a dezvoltat cartea despre "Renașterea ebraicei
Yehoshua Blau () [Corola-website/Science/314864_a_316193]
-
apreciat organizator și moderator al unor forumuri de dezbateri asupra problemelor actuale ale fizicii, având ca model disputele berlineze ale lui von Laue.După încheierea serie de experiențe în domeniul descărcărilor, atenția lui s-a concentrat asupra problematicii numărării (contorizării) particulelor elementare. În perioada cât a activat la Seghedin, se împrietenește și devine colaborator științific al unor nume sonore al științei mondiale cum sunt matematicienii Frigyes Riesz , Alfréd Haar , care erau de asemenea profesori la Seghedin, și nu în ultimul rând
Zoltán Bay () [Corola-website/Science/314878_a_316207]
-
în căutare de praf nou. Practic praful bucureștiul e pilitura vie a acestui oraș. Fragmente din tot ce există în jur se strâng laolaltă. O pulbere compusă din pamat, nisip, sticla, scame, celule de piele moartă, acarieni, si multe alte particule pierdute și spulberate în jur. Praful ajunge peste tot și poate el este componentă de bază a Bucureștiului. Proveniență lui este dublă. Provine din marea Câmpie a Bărăganului, dovadă a eroziunii pământului și deșertificării. Dar provine și din tranșeele șantierelor
Nicolae Comănescu () [Corola-website/Science/314922_a_316251]
-
parte, criteriile prevăzute la lit. a) sau b). ... (5) Se consideră tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în țigarete: ... a) tutunul de fumat, așa cum este definit la alin. (4), pentru care mai mult de 25% din greutate o reprezintă particulele de tutun ce au o lățime de tăiere sub 1,5 mm; ... b) tutunul de fumat pentru care mai mult de 25% din greutate o reprezintă particulele de tutun care au o lățime de tăiere mai mare de 1,5
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
la alin. (4), pentru care mai mult de 25% din greutate o reprezintă particulele de tutun ce au o lățime de tăiere sub 1,5 mm; ... b) tutunul de fumat pentru care mai mult de 25% din greutate o reprezintă particulele de tutun care au o lățime de tăiere mai mare de 1,5 mm sau mai mult, dacă tutunul de fumat este vândut ori destinat vânzării pentru rularea în țigarete. ... (5^1) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (2) lit.
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
culoare roșie sau brună. Păianjenii (numiți și tarantule atipice) construiesc vizuini cu o adâncime de cca 8 cm. Pereții sunt tapetați cu mătase care continuă, în formă de tub, deasupra vizuinii până la înălțimea de 20 cm. Tubul este mascat cu particule de sol sau resturi vegetale, de aceea este greu de-l observat. Păianjenul așteaptă în interiorul tubului până când cineva nu va atinge pânza. Simțind vibrațiile pânzei, el se repezește spre victimă și o aduce în vizuină. În cază de pericol se
Atypidae () [Corola-website/Science/318410_a_319739]
-
este termenul care definește un ansamblu de particule, solide sau lichide, aflate în dispersie într-un mediu gazos. Dacă particulele sunt solide, se obține un fum; dacă sunt lichide, se obține o ceață. Gazul se numește "faza dispersantă", uneori "faza dispergantă" iar particulele de solid sau lichid, "faza
Aerosol () [Corola-website/Science/318439_a_319768]
-
este termenul care definește un ansamblu de particule, solide sau lichide, aflate în dispersie într-un mediu gazos. Dacă particulele sunt solide, se obține un fum; dacă sunt lichide, se obține o ceață. Gazul se numește "faza dispersantă", uneori "faza dispergantă" iar particulele de solid sau lichid, "faza dispersă". Prezența aerosolilor este adesea dăunătoare, pentru îndepărtare utilizându-se aspiratoare, filtrarea
Aerosol () [Corola-website/Science/318439_a_319768]
-
care definește un ansamblu de particule, solide sau lichide, aflate în dispersie într-un mediu gazos. Dacă particulele sunt solide, se obține un fum; dacă sunt lichide, se obține o ceață. Gazul se numește "faza dispersantă", uneori "faza dispergantă" iar particulele de solid sau lichid, "faza dispersă". Prezența aerosolilor este adesea dăunătoare, pentru îndepărtare utilizându-se aspiratoare, filtrarea, udarea sau electroforeza. Dacă particulele fazei disperse au dimensiuni identice atunci aerosolul se numeș te "isodispers". Când gazul este în repaus, sub acțiunea
Aerosol () [Corola-website/Science/318439_a_319768]
-
un fum; dacă sunt lichide, se obține o ceață. Gazul se numește "faza dispersantă", uneori "faza dispergantă" iar particulele de solid sau lichid, "faza dispersă". Prezența aerosolilor este adesea dăunătoare, pentru îndepărtare utilizându-se aspiratoare, filtrarea, udarea sau electroforeza. Dacă particulele fazei disperse au dimensiuni identice atunci aerosolul se numeș te "isodispers". Când gazul este în repaus, sub acțiunea gravitației particulele cad lent, viteza lor fiind practic egală cu cea rezultată din formula lui Stokes pentru particulele sferice, dacă raza lor
Aerosol () [Corola-website/Science/318439_a_319768]
-
solid sau lichid, "faza dispersă". Prezența aerosolilor este adesea dăunătoare, pentru îndepărtare utilizându-se aspiratoare, filtrarea, udarea sau electroforeza. Dacă particulele fazei disperse au dimensiuni identice atunci aerosolul se numeș te "isodispers". Când gazul este în repaus, sub acțiunea gravitației particulele cad lent, viteza lor fiind practic egală cu cea rezultată din formula lui Stokes pentru particulele sferice, dacă raza lor este mai mare decât drumul liber mediu al moleculelor fazei dispersante. Dimensiunile caracteristice ale aerosolilor în atmosferă se situează în
Aerosol () [Corola-website/Science/318439_a_319768]
-
udarea sau electroforeza. Dacă particulele fazei disperse au dimensiuni identice atunci aerosolul se numeș te "isodispers". Când gazul este în repaus, sub acțiunea gravitației particulele cad lent, viteza lor fiind practic egală cu cea rezultată din formula lui Stokes pentru particulele sferice, dacă raza lor este mai mare decât drumul liber mediu al moleculelor fazei dispersante. Dimensiunile caracteristice ale aerosolilor în atmosferă se situează în general în intervalul formula 1m. Când particulele aerosolilor se ciocnesc, ele de regulă se alipesc, astfel încât aerosolii
Aerosol () [Corola-website/Science/318439_a_319768]
-
practic egală cu cea rezultată din formula lui Stokes pentru particulele sferice, dacă raza lor este mai mare decât drumul liber mediu al moleculelor fazei dispersante. Dimensiunile caracteristice ale aerosolilor în atmosferă se situează în general în intervalul formula 1m. Când particulele aerosolilor se ciocnesc, ele de regulă se alipesc, astfel încât aerosolii obișnuiți sunt instabili. Uneori se înțelege prin termenul aerosol totalitatea particulelor conținute în aerul atmosferic. Ramura particulară a mecanicii fluidelor care studiază comportamentul dinamic al aerosolilor se numeș te "mecanica
Aerosol () [Corola-website/Science/318439_a_319768]
-
mediu al moleculelor fazei dispersante. Dimensiunile caracteristice ale aerosolilor în atmosferă se situează în general în intervalul formula 1m. Când particulele aerosolilor se ciocnesc, ele de regulă se alipesc, astfel încât aerosolii obișnuiți sunt instabili. Uneori se înțelege prin termenul aerosol totalitatea particulelor conținute în aerul atmosferic. Ramura particulară a mecanicii fluidelor care studiază comportamentul dinamic al aerosolilor se numeș te "mecanica aerosolilor"; această disciplină a căpătat o mare dezvoltare începând din a doua jumătate a seculului XX., datorită problemelor de poluare. ii
Aerosol () [Corola-website/Science/318439_a_319768]
-
În mijlocul majorității romanelor sale fantasy se află conceptul "Campionului Etern", care are multiple identități potențiale în multiplele dimensiuni ale realității și ale universurilor alternative. Această cosmologie este numită "Multivers" în românele sale și se bazează pe conceptul pornit din fizica particulelor în anii '60, fiind încă o teorie actuala în fizica energiilor înalte. "Campionul Etern" se află într-o continuă lupta nu doar cu noțiunile convenționale de bine și rău, dar și pentru echilibrarea ordinii și haosului. Într-un fel, ăsta
Michael Moorcock () [Corola-website/Science/318457_a_319786]
-
nematodele, nesegmentate, pseudocelomate, cu dimensiuni între 0,04-3 mm, cu corpul alungit, cilindric sau mai rar sferic, având la partea anterioară una sau două coroane de cili puternici, care se învârtesc ca o roată, de unde și numele, servind la antrenarea particulelor alimentare spre gură și la mișcare. Se cunosc circa 2 500 specii, majoritatea de apă dulce, puține marine, litorale și terestre (în mușchi, licheni). Unele dintre rotifere sunt forme libere, fie plutitoare sau înotătoare (planctonice), fie târându-se pe fundul
Rotifera () [Corola-website/Science/317912_a_319241]
-
Nu s-a reușit încă să se demonstreze pentru cazul tridimensional existența soluțiilor, sau dacă ele există, conțin sau nu singularități sau discontinuități. Aceasta este numită problema de existență și netezime Navier-Stokes. Ecuațiile Navier-Stokes dau viteza și nu poziția unei particule de fluid. O soluție a ecuațiilor Navier-Stokes este numită câmpul de viteze, care reprezintă viteza fluidului într-un punct din spațiu și timp. O dată ce este cunoscut câmpul de viteze, se pot obține și alte mărimi de interes. Acest lucru este
Ecuațiile Navier-Stokes () [Corola-website/Science/317916_a_319245]