12,874 matches
-
la cartea Ilenei Vrancea , de asemenea: „telefon de la București” mi s-a spus. Cine-o fi Ileana Vrancea nu știu . De ce i se publică lucrările ca apoi să nu poată fi discutate (nu pot fi decît înjurate) iarăși nu pot pricepe. Penultima era postfațată de Macovescu . Cu toate acestea înjurăturile au curs ca o ploaie murdară... Tempora et mores! Mulțumesc pentru invitația la „colocviul” edițiilor critice. Nu am nici un material și apoi... ce să spun... Un articol în care priveam destul de
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
patru ani Încă nu cunoșteam totul, nu mă călisem. Creeam și eu În munca mea și atît. Lupta vie, asta deschisă cu răul, n-o știam. De noi mecanicii s-au apropiat tîrziu tovarășii, cu băgare de seamă. CÎnd am priceput, tu nu mai erai al meu>>”. Dar al cui?, ne Întrebăm noi. Mare atenție se acordase unei replici din piesă despre care cenzorul spunea că „... poate căpăta un alt sens În interpretarea scenică”. Iată angoasa tovului: „Dincă: <<În numele cui
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
reportaje, anchete, știri, moto-uri citînd din documentele de partid, și <<Codul principiilor și normelor muncii și vieții comuniștilor, ale eticii și echității socialiste>>, ș.a.”. Într-adevăr, așa a fost și opinăm că din cauza prea multei teorii greu percepute și pricepute pe măsură de puținii cititori, cotidianul „Vremea nouă” s-a transformat În săptămânal pentru a nu mai consuma copacii patriei din care se fabrica hârtia de ziar. e.b. Vestejiți-i pe puturoși! Necula a supralicitat intervenția sa În favoarea jurnaliștilor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
prezentă, propun să fie dat În lucru ofițerului care răspunde de problemă și are competință (sic!, n.n.) În localitatea Brodoc. Să fie scos din atenția subsemnatului”. Fraza de final ne-a pus Într-o mare dificultate deoarece nu prea am priceput ce voia să zică tov-ul: „Alăturat depun și materialele ce le posedă cel În cauză”. După cât de silitor fusese la orele de limba română, se pare că era vorba chiar despre el dar Într-o ortografiere alambicată de crezi, prima
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și care ajung la hoții, tâlhării sau măcar la a fi deprimați. Ce interesantă ar fi o lume în care fiecare suflet și-ar urma chemarea, unde am exista cu toții îmbrățișându-ne diferențele, fiecare ar face lucrul la care se pricepe și am învăța unii de la ceilalți! O lume în care ne am recunoaște existența unii celorlalți, ne-am respecta diferențele și am realiza că suntem cu toții în aceeași barcă! Robert explică despre Eliade și substanțele care expandează conștiința. Într-adevăr
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
pentru el, după care i-a închis ușa în nas. Robert a rămas debusolat privind ușa închisă, după care a sunat din nou gândindu-se că poate a visat. Nu a primit nici un răspuns. Complet șocat, a plecat încercând să priceapă ce s-a întâmplat de fapt. Eliade era un profesor dedicat, punctual, care niciodată nu ar fi lipsit de la o întâlnire fără să anunțe dacă ar fi avut vreo problemă. Scena petrecută nu se potrivea câtuși de puțin cu realitatea
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
spun că se comportă mai inteligent decît ceilalți : ca agenți secreți, toți șase sînt niște catastrofe unul nu e în stare să-și păstreze o acoperire mai mult de cinci minute. Dar asta e problema scenariștilor. Dintre actori, Connery se pricepe cel mai bine să proiecteze inteligență. Atenție, nu doar un aer de inteligență. Așa ceva are și Roger Moore, dar la el e doar un aer o afectare. Urmăriți-l pe Connery în primele trei Bond-uri (adică înainte ca rolul
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de tot ce era mai scumpe pe lume: copiii, care până atunci ne umpleau viața, viața trăită fără Dumnezeu, fără nicio speranță. Ei erau totul pentru noi. Cred acum că Dumnezeu a îngăduit acest lucru pentru a mă face să pricep că toată munca noastră a fost o goană după vânt și deșertăciune, și este timpul să privesc și în sus, nu numai la cei de lângă mine. În ziua de 14 oct 2011, Dumnezeu mi-a trimis însă o lumină, o
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
înțeles că pe lângă Dumnezeu mai avem o familie formată din oameni diferiți,dar care ne iubesc ca și cei dragi.Și cel mai important este că ne iubește Dumnezeu.Și a făcut-o într-un mod în care noi să pricepem mai bine.” Cineva cu această ocazie s-a exprimat într-un mod extraordinar,care a demonstrat iubirea atâtor oameni pentru ei: În vremuri de prosperitate strălucesc oamenii bogați,dar în vremuri de criză,strălucește Dumnezeu prin oamenii credinței.” Și așa
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
când el, ca nou născut, a rămas fără mamă; tata știi că a fost în slujba bătrânului boier, ca ajutor de administrator, având sub poruncă paznicii de câmp și de pădure, iar eu îl ajut la treburile dumisale, după cât mă pricep și eu. De asta boierul ne-a dat voie să pășunăm vitele în poienile din pădurea dumisale!” Andrieș dădu din cap în semn că este la curent dar a ținut să încheie discuția prin îndemnul să aibă grijă ca nu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
răsărit după război, care zăpăcesc oamenii de jos făgăduind lapte și miere, și după alegeri merg la București și învârt fel de fel de afaceri. Nu le știu eu chiar așa de bine, dar cunosc eu pe cineva care se pricepe să tâlcuiască programele de politică de le înțelege și-un copil de școală primară; numai să îngăduiți să aduc din zămnic o oală de vin, care nu știu dacă s-a limpezit cum trebuie, ca să nu vorbim, politică cu gurile
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
poruncește lui Dumitru, ea fiind mai mare cu patru ani, deci cu autoritate, să vadă ce este cu cățeaua. Băiatul lasă lecțiile pentru școală și, când ajunse lângă Cuța, aceasta îi sări înainte și o luă spre imaș . Dumitru a priceput că s-a întâmplat ceva și porni după ea, spre imaș, unde lăsase caii dimineață, așa cum i-a spus taică-su când s-a întors în zori de la Băcești. Pe malul unei râpe adânci, nu departe de locul unde îi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
la școli, unde profesorii și învățătorii, sub îndrumarea și a inspectorului școlar județean, au organizat programe speciale dedicate acestui eveniment. O contribuție de mare importanță a avut-o pretorul plasei Pungești, Ioan Sasu împreună cu soția sa, profesoara Mioara Sasu, foarte pricepută în organizarea și pregătirea elevilor în dansurile populare, atât moldovenești cât și ardelenești, precum și a corurilor, dânsa fiind foarte iubită de elevi. Sosind ziua cea mare, a sărbătorii înălțării Domnului și a Zilei Eroilor, semnalul de dimineață l-a dat
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
da și statul român pentru care ai luptat, că așa i-a dat și lui taică-tu cele patru hectare, și îți întemeiezi o gospodărie frumoasă la noi, putând face și pe brutarul aici în Pungești, că te știu foarte priceput în această meserie. - Nu vreau să vă supăr și nici să vă stric planurile, dar deocamdată suntem în război iar eu fac serviviul în marina militară. De aici trebue să pornim în gândirea noastră atunci când ne facem planuri de viitor
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
faci călimară din asta? Voi știți ce este asta? E o grenadă ofensivă, o folosesc ostașii în luptă când înaintează, că scoate mult fum, însă nu face schije multe, ca grenadele defensive, mult mai periculoase”. Ascultam și eu și Lențâca, nepricepând mare lucru din ce ne povestea Dumitru. Stăteam tustrei lângă butucul cel mare de stejar și după ce a încercat să ne facă să pricepem mai bine, Dumitru ne-a spus să ne culcăm cu burta la pământ, el a desfăcut
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
însă nu face schije multe, ca grenadele defensive, mult mai periculoase”. Ascultam și eu și Lențâca, nepricepând mare lucru din ce ne povestea Dumitru. Stăteam tustrei lângă butucul cel mare de stejar și după ce a încercat să ne facă să pricepem mai bine, Dumitru ne-a spus să ne culcăm cu burta la pământ, el a desfăcut o verigă de pe cutiuța aceea despre care a spus că-i grenadă, și a azvârlit-o mai departe, cam la vreo zece pași, ea
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de nu se vedea nici la un pas. Atâta știu eu, ce a făcut Dumitru după ce am plecat de lângă el, n-am de unde să știu; Lasă că știm noi, de naș fi știut niciodată, ne-au lămurit cei care se pricep și care au umblat cu așa ceva când au fost în armată. * − Cumnate Ghiță, matale ești în comitetul parohial, îl agrăiește Maria pe Ghiță Nașcu, vreau să te întreb dacă n-ar trebui să-l trimit pe Săndel la preot, ca să
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pe Ghiță Nașcu, vreau să te întreb dacă n-ar trebui să-l trimit pe Săndel la preot, ca să-l spăvăduiască pentru că a pricinuit așa nenorocire, cu „cutiuța” lui, ce s-a dovedit grenadă, după cum au spus oamenii care se pricep; − De, Marie, ce să spun eu? Săndel, la anii lui...câți ani are Săndel? − Doi’șpe jumătate, cumnate; − Da’ Dumitru, întrebă Ghiță Nașcu; − El are aproape șapte’șpe; − Da’ eu am auzit că a fost și Lențâca de față, ea
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
el a crezut că-i o cutiuță, bună să facă din ea călimară pentru cerneală, că în sărăcia asta adusă de război, nu mai găsești nimic. Copilul l-a întrebat pe Dumitru, care-i la o școală militară și se pricepe mai bine la armament, apăi era și Lențâca, mai mare ca el și deci știe mai multe, așa că eu cred că nu-i atât de vinovat Săndel de nenorocirea ce s-a întâmplat; − Să-ți spun drept, cumnate, cred că
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ce nenorocire a fost și atunci; − Nici acum nu-mi iese din minte preotul îmbrăcat în odăjdiile acele strălucitoare, slujind slujba de înmormântare a acelui băiat tânăr, pe care l-a omorât el, din trufia de a arăta că se pricepe să conducă un camion. și tocmai la acel preot vrei să-l trimiți pe Săndel să se spăvăduiască? − De, cumnate, ai mare dreptate; − Apăi, Marie, eu ți-am spus ce gândesc eu, matale hotărăști ce-i mai bine de făcut
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cinstită să fiu, păreau oameni destoinici și la locul lor. Ba erau chiar chipeși, unul din Valea Hogii, parcă Bușilă îl chema, știa să cânte din mandolină. Ba Emilia l-a luat oarecum în râs spunând în versuri, că se pricepe și la astea: Când n-om avea făină/ Cântăm la mandolină» și așa mai departe. Eu ce să spun, ea este umblată, cunoaște multe, ce s-o învăț eu ce are de făcut cu viața ei. Când o veni, am
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
așa cum îi stă bine unui tânăr care devenea adevărat bărbat după ce termina armata. Făcusem și doi ani pregătire premilitară, așa că totul era bine. Înalt și voinic fiind, primesc pușca mitralieră a grupei mele și încep cu sârg pregătirea. Nu mă pricepeam la pistoale, armă ori pușcă mitralieră. O purtam în scop instructiv. După tragerile făcute cu pușca mitralieră, eu, ucenicul începător, nu mi-am dat seama că trebuie să o și curăț cum se proceda de obicei după fiecare tragere și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
cu o oră înaintea sinistrului cutremur. În prima fază a cutremurului nu m-am trezit și mi se părea că visez cutremurul. Dar în final mă trezesc legănat și zdruncinat, aud zgomote și trosnituri ale casei, încât abia atunci am priceput realitatea și m-am tras instinctiv spre unghiul făcut de cei doi pereți ai casei, unde se afla patul. Icoana aflată deasupra mea îmi cade ca un scut de apărare și rămân așa până încetează totul! Până la ieșire mi se
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
la Făgăraș poate n-aș fi reușit, dar întâmplarea își are un rol în viața oamenilor... Sunt pacientul doctorului Stroie, eminent chirurg și mai ales un om de omenie! Singură prezența lui reconforta, asigurându-te că te afli pe mâini pricepute de maestru!... După luna mai care a fost cu probleme deosebite pentru sănătatea mea, în lunile următoare starea sănătății se îmbunătățește. Scriu soției la Buzău și părinților la Priponești, comunicându-le lucruri mult mai bune decât în realitate, pentru a
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
aceeași școală Nr. 2 unde se afla soția. Singura nemulțumire ce-o aveam atunci era faptul că fiica noastră avea ca învățătoare o colegă cu minusuri în pregătirea profesională. Îmi ajutam fiica la unele probleme de aritmetică, făcând-o să priceapă mecanismul unei învățări temeinice, bazându se pe propria-i judecată. Lucra singură, judeca bine, iar în privința celorlalte obiecte, sclipea! Citea mult, știa mult și temeinic pentru clasa și vârsta ei și venea acasă dezamăgită că doamna nu e atentă, că
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]