12,341 matches
-
remarcat Dimitrie Carnabat, Nicolae Petrescu a demonstrat o scăpărătoare vervă juvenilă în sensul că Petrescu a șarjat cu multă ironie și spirit de observație figurile personajelor. Alte compoziții sunt "Redacția ziarului Adevărul" unde redactorii sunt înfățișați bătând toba sau scriind, "Redacția Drapelului", "Redacția ziarului Războiul", "Redacția Secolului XX" și "Redacția Liberatorului", unde apare Alexandru Macedonski care ține un logos discipolilor lui. A mai apărut caricaturi în seria intitulată "Universitarii" unde apar portrete cadrelor didactice ale Universității din București și din Iași
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Carnabat, Nicolae Petrescu a demonstrat o scăpărătoare vervă juvenilă în sensul că Petrescu a șarjat cu multă ironie și spirit de observație figurile personajelor. Alte compoziții sunt "Redacția ziarului Adevărul" unde redactorii sunt înfățișați bătând toba sau scriind, "Redacția Drapelului", "Redacția ziarului Războiul", "Redacția Secolului XX" și "Redacția Liberatorului", unde apare Alexandru Macedonski care ține un logos discipolilor lui. A mai apărut caricaturi în seria intitulată "Universitarii" unde apar portrete cadrelor didactice ale Universității din București și din Iași. Nicolae Petrescu-Găină
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
a demonstrat o scăpărătoare vervă juvenilă în sensul că Petrescu a șarjat cu multă ironie și spirit de observație figurile personajelor. Alte compoziții sunt "Redacția ziarului Adevărul" unde redactorii sunt înfățișați bătând toba sau scriind, "Redacția Drapelului", "Redacția ziarului Războiul", "Redacția Secolului XX" și "Redacția Liberatorului", unde apare Alexandru Macedonski care ține un logos discipolilor lui. A mai apărut caricaturi în seria intitulată "Universitarii" unde apar portrete cadrelor didactice ale Universității din București și din Iași. Nicolae Petrescu-Găină a executat în
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
vervă juvenilă în sensul că Petrescu a șarjat cu multă ironie și spirit de observație figurile personajelor. Alte compoziții sunt "Redacția ziarului Adevărul" unde redactorii sunt înfățișați bătând toba sau scriind, "Redacția Drapelului", "Redacția ziarului Războiul", "Redacția Secolului XX" și "Redacția Liberatorului", unde apare Alexandru Macedonski care ține un logos discipolilor lui. A mai apărut caricaturi în seria intitulată "Universitarii" unde apar portrete cadrelor didactice ale Universității din București și din Iași. Nicolae Petrescu-Găină a executat în perioada anilor 1898 - 1899
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
lectură: Mircea Eliade”, în "România literară", anul XXXVI, nr. 1, 8-14 ianuarie 2003.</ref> Prima sa publicare a avut loc în numărul inaugural (caietul nr. 1/1973) al revistei "Ethos" din Paris (Franța), ce a apărut în anul 1973 sub redacția lui Ioan Cușa și Virgil Ierunca. Ea a fost inclusă, alături de alte nuvele scrise de Mircea Eliade după 1967 și publicate în diferite reviste sau broșuri din străinătate, în volumul "În curte la Dionis" (pp. 133-188), tipărit în anul 1977
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
univ. dr. Roxana Ardeleanu, Facultatea de Muzică Timișoara; profesoarele și pianistele Anda Carmen Drăgan, Ramona Niculete, Emanuela Feraru, Alida Alsaleh, Paul Sîrbescu, Ada Sîrbescu, Ariana Vulpe de la Colegiul Național de Artă “Ion Vidu” din Timișoara; Noemi Vidu secretar muzical de redacție la Orchestra Națională Radio a Societății Române de Radiodifuziune București; sau pianiștii și profesorii de pian: Raluca Miclăuș - bursier Erasmus, Loredana Mărănescu, Dianna Popa Vasiu, Cristina Potcovaru, Cristian Dumitriu. A făcut parte din peste 100 de jurii (în calitate de membru sau
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
Actualmente, este cercetător știintific la Institutul de Filologie Româna „A. Philippide” din Iași, redactor al publicației cu profil academic „Philologica Jassyensia” și colaborator la mai multe reviste culturale, printre care „Cuvântul”, „Observator cultural” și „Tribuna”. A fost secretar general de redacție al revistei culturale „Timpul” (2004-2007). Semnează articole în Dicționarul general al literaturii române, vol. I-VI (coord. Eugen Simion, Editura Univers Enciclopedic, 2004-2007).
Șerban Axinte () [Corola-website/Science/335739_a_337068]
-
culturale studențești. A colaborat cu proza, poezie și reportaje la mai multe reviste de cultură din țară, primind mai multe premii culturale naționale și locale de prestigiu ale vremii. Între anii 2000-20012 a fost redactor și membru în colegiul de redacție al revistei de cultură Mozaicul din Craiova. a debutat în revistă Forum Studențesc din Timișoara în anul 1979 cu un grupaj de poeme, devenind, pe parcursul studiilor universitare, redactor activ al acestei reviste. De asemenea, a fost membru al cenaclului și
Horia Dulvac () [Corola-website/Science/332535_a_333864]
-
a Festivalului Artei și Creației Studențești din anul 1983, ș.a. În anul 1992 a primit premiul pentru publicistica culturală al revistei Ramuri a Uniunii Scriitorilor din Craiova. Între anii 1998 și 2014, a fost redactor, respectiv membru în colegiul de redacție, al revistei de cultură craiovene Mozaicul. În anul 2005 a primit premiul "Tiberiu Iliescu" al revistei Mozaicul, pentru volumul de eseuri "Discursuri și părți", apărut la editură "Aius" din Craiova. De asemenea, în anul 2007 a primit premiul pentru eseu
Horia Dulvac () [Corola-website/Science/332535_a_333864]
-
a III-a de liceu a publicat în ziarul „Lumina”. Debutul de jurnalist și l-a făcut în anul 1886 la ziarul „Românul” din București și la gazeta național-liberală „Națiunea” al lui Dimitrie Brătianu. Ulterior a lucrat în colectivele de redacție ale ziarelor „Dreptatea” (1888) al disidentului liberal N.Fleva, începand din 1889 a fost unul din redactorii ziarului „Adevărul”,unde a publicat o rubrică politică, de asemenea a colaborat la „Liberté roumaine” a lui Frédéric Damé și la gazeta lui
Iosif Hussar () [Corola-website/Science/332602_a_333931]
-
la nr.6 (unde se găsește arhiva Charlie Hebdo) înainte de a intra la nr. 10 pe strada Nicolas-Appert (Charlie Hebdo se mutase în acest sediu de un an). Teroriștii au forțat-o pe caricaturista Coco (Corinne Rey) să deschidă ușa redacției sub amenințarea armei, iar odată intrați în sediu, au început să tragă omorând zece oameni, dintre care opt jurnaliști, un oaspete și un ofițer de poliție care asigura securitate caricaturistului Charb (ținta principală a atentatului). Charb, directorul de redacție, era
Atentatul împotriva revistei Charlie Hebdo () [Corola-website/Science/333549_a_334878]
-
ușa redacției sub amenințarea armei, iar odată intrați în sediu, au început să tragă omorând zece oameni, dintre care opt jurnaliști, un oaspete și un ofițer de poliție care asigura securitate caricaturistului Charb (ținta principală a atentatului). Charb, directorul de redacție, era protejat de la publicarea caricaturilor lui Mahomed în 2011. Diverși martori au raportat că atentatorii au strigat "Allah akbar" și într-o franceză fără accent "On a vengé le prophète Mohamed!" ( în ) Unii martori au raportat că atacatorii s-au
Atentatul împotriva revistei Charlie Hebdo () [Corola-website/Science/333549_a_334878]
-
Ulici, Aurel Bădescu, Luminița Vartolomei (viitoarea lui soție). După Tezele din iulie și înlocuirea lui George Ivașcu la conducerea revistei cu Constantin Mitea (15 octombrie 1971), orientarea Contemporanului a devenit tot mai pronunțat ideologică, iar a fost nevoit să părăsească redacția, rămânând doar colaboratorul ei permanent. În această perioadă de șomaj efectiv, a fost pentru scurtă vreme secretar literar, mai întâi la Teatrul „Giulești” și apoi la Teatrul „Ion Vasilescu”. A fost căsătorit cu muzicologul și criticul muzical Luminița Vartolomei Kivu
Dinu Kivu () [Corola-website/Science/333636_a_334965]
-
A urmat cursurile Culver Academies și a absolvit Facultatea de filosofie din cadrul Universității Yale în 1967, avându-l ca profesor pe autorul John Hersey, laureat al unui Premiu Pulitzer, care l-a ajutat în 1969 să obțină o slujbă în cadrul redacției "Chicago Tribune". Prima sa recenzie tipărită a fost cea pentru filmul "Rascal", pe care a scris-o cu o lună înainte de a deveni permanent criticul de film al ziarului. Recenzia a fost una favorabilă, dar nu a acordat stele, deoarece
Gene Siskel () [Corola-website/Science/333687_a_335016]
-
primii ani ai regimului sovietic instaurat după cel de-al Doilea Război Mondial, ambele romane formând o dilogie intitulată "Povara bunătății noastre". Temându-se de cenzura din RSS Moldovenească, scriitorul a trimis o traducere a dilogiei în limba rusă către redacția revistei "Drujba narodov" de la Moscova. Romanul a fost publicat în 1968 într-un supliment al revistei, editat de Casa Editorială „Izvestia” din Moscova, fiind ilustrat de renumitul pictor Igor Ogurțov. El a fost reeditat în 1969 de Editura Molodaia Gvardia
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
realizator a numeroase emisiuni de radio pe Programul III al Radio România, înainte de 1990. În 1965 a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București, după care a lucrat scurt timp la revista "Luceafărul". În decembrie 1966 se angajează la Redacția Copii-Tineret a Radioteleviziunii Române unde timp de peste două decenii a fost reporter și realizator de emisiuni. În prima perioadă a realizat emisiuni precum „Caravana fanteziei”, „La frontierele cunoașterii”, „Club T” și „Laboratoarele performanței”. Pentru o vreme, între 1975 și 1982
Dan Ursuleanu () [Corola-website/Science/333861_a_335190]
-
de peste două decenii a fost reporter și realizator de emisiuni. În prima perioadă a realizat emisiuni precum „Caravana fanteziei”, „La frontierele cunoașterii”, „Club T” și „Laboratoarele performanței”. Pentru o vreme, între 1975 și 1982, este detașat la compartimentul TV al redacției Copii-Tineret, pentru a realiza emisiunea de tineret „Romantic Club”. În această perioadă este prezentatorul concursurilor interjudețene „Cheia orașelor” și „Turneul emblemelor”, desfășurate în diverse locuri din țară. Revenit la Radio, intră în colectivul redacțional al Programului III, înființat în martie
Dan Ursuleanu () [Corola-website/Science/333861_a_335190]
-
a conceput și înființat postul de radio Antena Bucureștilor, redenumit mai tîrziu Radio București și apoi București FM. A făcut parte din Consiliul de Administrație al Radiodifuziunii și a fost purtător de cuvînt al acestei instituții. În 1998 a creat Redacția Jocuri, Concursuri, Divertisment - Copii și Tineret, pe care a condus-o ca redactor-șef. În acești ani a realizat cîteva emisiuni din seria „Cafeneaua literar-artistică” în care erau invitate personalități ale culturii românești și a condus emisiunea-concurs pentru rebusiști „Careul
Dan Ursuleanu () [Corola-website/Science/333861_a_335190]
-
care a condus-o ca redactor-șef. În acești ani a realizat cîteva emisiuni din seria „Cafeneaua literar-artistică” în care erau invitate personalități ale culturii românești și a condus emisiunea-concurs pentru rebusiști „Careul de aur”, difuzată la Televiziunea Română. Cînd această redacție a fost desființată în 2002 prin reorganizarea Societății Române de Radio, a lucrat pe canalul România Cultural unde a realizat emisiunile „Memoria Radioului” și „Cap-Compas”. A ieșit la pensie în 2006. În ultimii ani ai vieții a lucrat la cîteva
Dan Ursuleanu () [Corola-website/Science/333861_a_335190]
-
că un post public în proprietatea municipalității Chișinău și a fost privatizat în 2007, fiind cumpărat de Igor Boldureanu. EUTV a ajuns la începutul anului 2009, să fie în incapacitate de plată, astfel s-a ajuns să se renunțe la redacția de știri, pentru moment difuzandu-se doar filme artistice dublate în Limba rusă și subtitrate în în Limba română. Trebuie precizat că în acest moment EUTV are acoperire pentru 50-60% din teritoriu și drepturi de emisie care i-ar putea
Televiziunea în Republica Moldova () [Corola-website/Science/333872_a_335201]
-
data de 15 aprilie 1965, la spitalul Universității din Frankfurt.[ 5] Marta Blatt a continuat să trăiască la Frankfurt, unde a murit 7 ani mai târziu, la vârsta de 67 de ani. Nicolae Blatt a facut parte din comitetele de redacție ale unora din cele mai însemnate reviste din domeniul oftalmologiei din România și de peste hotare ( „Oftalmologia”, București (1954), „Excerpta Medica Ophthalmology” din Amsterdam, „International Journal for Trachoma” din Marsilia, „Ophtalmologica” - din Basel, „L'Aggiornimenti di Terapia Oftalmologica” din Pisa, „Rivista
Nicolae Blatt () [Corola-website/Science/333860_a_335189]
-
olandez. El a primit lui obținut sau M.Sc de la și a lui doctoratul de la în 1965, unde a rămas pentru tot restul carierei sale că "wetenschappelijk hoofdmedewerker". El a fost un membru fondator al și a servit pe colegiul de redacție al revistei "Behavior Genetics" de la crearea să în 1971 până în 1992. Van Abeelen luat de pensionare anticipată în 1991, dar a devenit cu toate acestea unul dintre membrii fondatori ai . De-a lungul durată carierei sale, el a publicat 64
Hans van Abeelen () [Corola-website/Science/333907_a_335236]
-
titlul de doctor în filologie, cu teza "Memorialistica de călătorie (până la 1900) între real și imaginar", apărută ulterior în formă monografica. Activează ca secretar literar al Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași (1991-1993), editând revista „Stagiunea". A fost secretar de redacție al „Anuarului de lingvistică și istorie literară" (1988-1991) și face parte (din 1993) din redacția „Revistei române". După 2000 devine profesor asociat la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași. Ca publicist, Faifer contribuie la "Convorbiri literare", "Anuarul de lingvistică
Florin Faifer () [Corola-website/Science/333355_a_334684]
-
imaginar", apărută ulterior în formă monografica. Activează ca secretar literar al Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași (1991-1993), editând revista „Stagiunea". A fost secretar de redacție al „Anuarului de lingvistică și istorie literară" (1988-1991) și face parte (din 1993) din redacția „Revistei române". După 2000 devine profesor asociat la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași. Ca publicist, Faifer contribuie la "Convorbiri literare", "Anuarul de lingvistică, istorie literară și folclor". "Ateneu", "Contemporanul", "Cronică", "Dialog", "Revista de istorie și teorie literară", Viața
Florin Faifer () [Corola-website/Science/333355_a_334684]
-
din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) din București. S-a implicat într-o serie de activități studențești, de reprezentare și organizare. A fost reprezentantul Ligii Studenților din USAMV București, președinte al Asociației Sportive Agronomia și director de redacție la ziarul “Impact Studențesc”. În anul 2003, a urmat cursul Young Farmers, oferit de Grindsted Agricultural College din Danemarca. După obținerea diplomei de licență în cadrul USAMV București s-a întors la Grindsted Agricultural College unde, în perioada 2004-2006, a obținut
Laurențiu Rebega () [Corola-website/Science/334738_a_336067]