14,124 matches
-
filme radiologice, însă calitatea lor este discutabilă, adeseori neputând fi folosite. Tehnologia lor nu e pusă la punct, multe din filmele radiologice ajung în spitale și policlinici gata mucegăite și nu pot fi utilizate. Importul de medicamente e mai mult simbolic. Cele câteva zeci de produse ce se mai importă sunt în cantitate atât de mică, încât ele nu pot fi accesibile decât unui număr foarte mic de bolnavi. În fiecare județ sunt nominalizate anumite farmacii care primesc medicamentele de import
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
să facă ce se cheamă „roman istoric”!). În această ultimă direcție, victoria Dumneavoastră, În Atrium, este categorică și cred că nu va fi fără urmări asupra cititorilor, scriitori sau nu. Fiind foarte modern, de exemplu prin curentul paralel al imaginii simbolice a apei poluate (gradație splendidă până la ocean!), romanul Dumneavoastră marchează În același timp o revenire la cadrele solide, verificate, ale unei tradiții. Începând din nu știu ce an de după război, s-a Încercat scoaterea din acele cadre și reatașarea la un tip
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
doilea pasaj de Domnul Virgil Duda. Simona este o scriere de alt ordin, de Înscris la capitolul literaturii detențiunii, Împreună cu cărțile Domnilor Buzura și Țoiu, deși la Dumneavoastră tot ce privește detențiunea soției lui Hariga are, sunt sigur, un sens simbolic, privind condiția fundamentală a omului, de a fi În viață ca Într-o Închisoare, anchetat de propria sa conștiință și osândit să Își exerseze etern o capacitate de creație pe care și-o simte mereu deficitară. Faptul că deținuta trebuie
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
o reprezentare grafică a lor pentru ca lectura Întregului, Începând cu prima Dumneavoastră carte, să fie conformă spiritului În care sunt scrise. O indicație, pornind de la teoria câmpului, dați În Zilele și jocul. Ultimul Dumneavoastră roman Îmi pare a realiza exprimarea simbolică a unei teme căreia eu i-aș spune a cosmofagiei. Amânca lumea este ocupația simbolică esențială a tânărului inginer care revine În orașul natal, angajat al unei Întreprinderi de construcție, și care Își lichidează copilăria și adolescența trăite acolo interiorizându-și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
conformă spiritului În care sunt scrise. O indicație, pornind de la teoria câmpului, dați În Zilele și jocul. Ultimul Dumneavoastră roman Îmi pare a realiza exprimarea simbolică a unei teme căreia eu i-aș spune a cosmofagiei. Amânca lumea este ocupația simbolică esențială a tânărului inginer care revine În orașul natal, angajat al unei Întreprinderi de construcție, și care Își lichidează copilăria și adolescența trăite acolo interiorizându-și toate semnele lor, mama, vechea iubită, cunoștințele rămase În viață, locurile, interiorizându-și-le, mâncându-le. Întrucât
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de bulion și albuș și zer” (330). În sfârșit, În cel de al treilea epilog, eroul se resimte de efectele alimentației excesive și totuși „consumă exagerat, sfidând prescripțiile medicale” (344). Am impresia că paginile 124-137 (mama eroului În bucătărie, loc simbolic, unde se pregătește hrana, unde fierb amintirile) se constituie În centru secret al cărții, spațiu al vinei, al vindictei parodizante, acolo unde frumusețea e o „sfidare”. Parodia eucharistiei o legitimați splendid În ultimul epilog, unde e vorba de interdicția de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
zile precare: o după-amiază, o noapte și o dimineață. Atât Își putea permite evadatul. Doar o zi, atât am locuit mormântul unde Aschenbach Își găsise, În beatitudinea decăderii și În adorația vinovată a frumuseții, Împăcarea. Veneția reală, imediată, și cea simbolică, transcendentă, s-au Înfățișat captivului din Est astronomic distanțate de biografia sa și a lumii din care venise. Reală era, mai cu seamă, ploaia furioasă care din prima până În ultima clipă a scurtei vizite nu Încetase a ne pedepsi. „Sunteți
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
publice și În produsele culturii pop și senzaționaliste, comercializate astăzi. Oricum am privi textul, Însă, ca o istorie a alienării În familie și societate sau ca o metaforă a solitudinii, ca scrutare a procesului de depersonalizare, chiar și ca invocare simbolică a situației unui grup sau a unei comunități persecutate pe motive rasiale sau În conjuncturi istorice extreme (am putea evoca Auschwitz, Vortuga, Cambodgia, Rwanda, Kosovo) sau ca o parabolă politică vizând minorități etnice, politice, religioase sau sexuale, povestea poartă cu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
este tocmai Adela, Însărcinată cu ordinea domestică. „Măturatul camerei era pentru el o importantă ceremonie, la care nu uita niciodată să asiste, urmărind cu un amestec de teamă și fior voluptuos toate mișcările Adelei, cărora le atribuia un sens profund, simbolic.” Când prozaicul cotidian Își reclamă supremația și tânăra menajeră exercită nevinovata operație de igienă, spectacolul ritualizat al măturatului devine, pentru lunatecul Artist, insuportabil: „Din ochi i se scurgeau lacrimi, chipul i se transfigura de un râs liniștit, iar trupul Îi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
urât, de data asta. Când alogenul Încearcă, disperat, să-și recupereze umbra, Der Graue - un „diavol nu prea negru”, cum se prezintă el Însuși, un simplu dealer logic, pragmatic, fără aparențe malefice - i-o promite În schimbul sufletului. Speculațiile asupra semnificației simbolice a „umbrei” se concentrează, de obicei, asupra noțiunii de „identitate” socială (tradiție, etnie, cultură, limbă, asimilare) sau „entitate” individuală, singularizată, dar, uneori, chiar și asupra dedublării și simulacrului, ca ambiguitate protectoare. Noua ofertă - vânzarea sufletului - este lipsită de echivoc, Însă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Primele obligații de muncă ale populației evreiești impuse prin voința arbitrară a admi nistrației statului au apărut odată cu Statul Național-Legionar. Practic, instaurarea legionarilor la conducere a adus la nivelul puterii centrale și locale din România posibilitatea de a transforma antisemitismul simbolic în decizii sau acțiuni cu efecte directe, dezumanizante pentru evrei. Membri ai Mișcării Legionare instalați în primării sau prefecturi au dispus, după bunul plac, ca evreii să fie adunați și obligați la diverse munci considerate a fi în folosul comunității
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de multe date într-un singur punct al scobitorii. Doar teoretic, bineînțeles. Practic ar fi imposibil de realizat așa ceva pentru că nu există tehnologie care să permită un asemenea lucru. Dar în felul acesta vei avea o perspectivă generală asupra logicii simbolice. Cantitatea informațiilor incluse pe scobitoare nu are nici o legătură cu lungimea acesteia. Chiar dacă e foarte lungă... aproape infinită. Nici cifrele nu se termină. Și ele se pot apropia de infinit. Înțelegi? Problema se află în software și nu în hardware
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
la vremea respectivă nu mi s-au părut importante, care mi-au adus necazuri, dar și reversul lor. Am pierdut obiecte, oameni, sentimente. Dacă ar fi să folosesc o metaforă, aș spune că existența mea a fost ca o gaură simbolică într-un buzunar, pe care nu știu cum aș putea-o drege cu acul și ața. Sau spus altfel, dacă cineva ar deschide fereastra și mi-ar striga „Viața ta a fost egală cu zero“, nici măcar n-aș găsi argumente să contrazic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
treaba cu unicornii? întrebă fata în timp ce scotea cu furculița o stridie din cochilie. — În mare, am răspuns ștergându-mă la gură. — Și unde i-ai găsit? — Aici, am zis ducând mâna la cap. Ei trăiesc aici, în turmă. În sens simbolic? — Nu, nu cred că e doar simbolic. Ei se află în conștiința mea. I-a găsit cineva acolo. — Interesant! Mai spune-mi amănunte. — Nu-i nimic interesant în asta, am zis întinzându-i farfuria cu vinete pané. Ea mi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
cu furculița o stridie din cochilie. — În mare, am răspuns ștergându-mă la gură. — Și unde i-ai găsit? — Aici, am zis ducând mâna la cap. Ei trăiesc aici, în turmă. În sens simbolic? — Nu, nu cred că e doar simbolic. Ei se află în conștiința mea. I-a găsit cineva acolo. — Interesant! Mai spune-mi amănunte. — Nu-i nimic interesant în asta, am zis întinzându-i farfuria cu vinete pané. Ea mi-a dat, în schimb, farfuria cu barbun. — Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
F. este un altfel de „corb” al lui Poe, o metaforă a morții și a poeziei). Poemele au o structură aparent narativă, un ritm fluent, o muzicalitate accentuată, rezultat al unei anume colocvialități oraculare. Totul funcționează ritualic pe schema unei simbolice călătorii dantești, fie că este vorba de o rătăcire în pădurile-labirint pline de cuiburi de buhe, de intrări în camere-limburi sau de treceri și adăstări prin cele mai diverse spații (camera, strada, orașul, câmpul): „Urcam dimineața prin pădure și aerul
FLORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
elementul ludic-livresc cu un intens vizionarism, o melancolie cunoscătoare (a descendenței) cu înfrigurarea exploratorului unor stranii tărâmuri, descriptivul de o simplitate ce mimează banalitatea cu fastul descrierilor aglomerat-baroce, cuvântul concret, mustos, cu înclinații spre registrul popular-arhaic și cuvântul abstract ori simbolic. Construcția urmează o rafinată tehnică a climaxului, poemele sunt hiperbole transpuse în cheia unor alegorii, care „joacă” pe tensiunea concret-abstract, real-vizionar, livresc-ingenuu (nu întâmplător, emblematica figură a oglinzii și a oglindirii). Poetul are o extraordinară forță plastică a imaginii, o
FLORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
tehnică a climaxului, poemele sunt hiperbole transpuse în cheia unor alegorii, care „joacă” pe tensiunea concret-abstract, real-vizionar, livresc-ingenuu (nu întâmplător, emblematica figură a oglinzii și a oglindirii). Poetul are o extraordinară forță plastică a imaginii, o intuiție a materialității originar simbolice a cuvintelor, prin încărcătura lor simbolică latentă și ambiguitatea oximoronică, metaforele amintind uneori de García Lorca. F. reușește să creeze un bestiar personal, un fabulos spațiu poetic și stilistic (în care se regăsesc ermetica Istorie ieroglifică a lui D. Cantemir
FLORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
transpuse în cheia unor alegorii, care „joacă” pe tensiunea concret-abstract, real-vizionar, livresc-ingenuu (nu întâmplător, emblematica figură a oglinzii și a oglindirii). Poetul are o extraordinară forță plastică a imaginii, o intuiție a materialității originar simbolice a cuvintelor, prin încărcătura lor simbolică latentă și ambiguitatea oximoronică, metaforele amintind uneori de García Lorca. F. reușește să creeze un bestiar personal, un fabulos spațiu poetic și stilistic (în care se regăsesc ermetica Istorie ieroglifică a lui D. Cantemir, alegoriile dantești, vraja descântecelor și a
FLORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
pierderea părinților, a prietenilor), jocul devine realitate, călătoria în timp o nouă înmormântare, iar „povestea” capătă accente tragice, sfâșietoare (Cinematografele copilăriei, Peisaj cu lupi, Dia-bolein, Vita etc.). Multe dintre poemele care proiectează drama morților din familie (un fel de sacrificiu simbolic al părinților pentru nașterea și viața fiului) par generate de sugestiile prezente în Datoria, care deschidea volumul de debut. Poemele sunt scenarii alegorice despre moarte, despre copilărie și trecere, hrănite în profunzime de acea violență care transpare încă din prima
FRAŢILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287080_a_288409]
-
Alexandru Mircea și Radu Enescu. Din 1987, după moartea lui Alexandru Gregorian, în conducerea Fundației a intrat Alexandru Ciorănescu. După cum reiese din actul semnat la constituire de fondatori, document redactat în limba latină, evenimentul a avut loc într-un loc simbolic: „Cui autem documento subscribendo locum delegimus Italicam, Caesaris Traiani, nostrae conditoris Patriae, natale solum... Hac die ex nostră voluntate orta instituțio fiat perpetuus et illuminans dux, ut nos omnes longe a Patria degentes linguae, culturae, animo spirituique Dacoromâno firmiter et
FUNDAŢIA CULTURALA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287110_a_288439]
-
din afară, iar b Mare, B mic prezintă războiul prin prismă onirică, intervenind aici și elementul ludic, desfășurat ca o serie de obsesii ale înfruntării. Hanimore, povestirea ce dă titlul volumului, aduce în prim-plan iubirea inefabilă, asociată în mod simbolic purității munților. Personajul central, Hanimore (Else), este o donna angelicata înconjurată de curteni. Atingerea mâinilor ei are o senzualitate extremă, căldura lor sugerând plenitudinea într-o lume din care dispar toți cei aflați în afara cuplului. Trei izvoare este un vis
GABREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287120_a_288449]
-
ei însă orientarea simbolistă se reflectă mai mult prin câteva reminiscențe. Agoniile florale, „înfloririle negre”, avatarurile, peisajele acuzând o boală secretă acoperă un lirism minor, nutrit de o pasiune refulată în sfială și în prematură resemnare. Oprirea la câteva figuri simbolice (Ofelia, Sulamita, Don Juan) nu aduce note inedite, în schimb evocarea Luizei de la Vallière și a Sfântului Francisc din Assisi dezvăluie un fior de autentică pietate. Poeziile de după 1923 dovedesc o mai sigură stăpânire a mijloacelor de expresie și un
FROLLO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287094_a_288423]
-
reunită într-un volum, rămânând risipită prin paginile periodicelor. Restrânsă la teza de doctorat (Jertfă și răscumpărare), la un îndreptar conținând norme de predare a religiei (Îndrumări metodologice și didactice pentru predarea religiei în școală, 1990) și la o decriptare simbolică a rugăciunii Tatăl Nostru (Rugăciunea „Tatăl Nostru”, 2002), opera lui G. își așteaptă formula sub care să fie inclusă în tradiția scrierilor aparținând duhovnicilor ortodoxiei românești. SCRIERI: Jertfă și răscumpărare, București, 1973; Îndrumări metodologice și didactice pentru predarea religiei în
GALERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287137_a_288466]
-
conduce revista „Examene”. Poezia lui F. e a unui sentimental temperat prin (auto)ironie, melancolic cu disponibilități pentru sarcasm, mișcându-se în jurul unor referințe personale, livrești, folclorice, politice, geografice, istorice etc., cărora le exploatează, uneori nu fără emfază retorică, substratul simbolic. Invocarea elementelor-sursă devine în fond un pretext pentru constituirea unei „mitologii” curățate de coaja realului. Din aceasta fac parte spațiul unui Sud miraculos și plin de lumină, satul copilăriei rememorat cu nostalgie, câte un peisaj de toamnă, personaje ale ficțiunii
FRUNTELATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287102_a_288431]