12,660 matches
-
directori adjuncți ai SIE - generalii Marcel Alexandru, Niculaie Goia, Dan Chiriac și Constantin Rotaru. În paralel cu activitatea din cadrul SIE, între anii 2001-2005, Niculaie Goia a susținut o serie de conferințe și prelegeri în cadrul Masteratului de Securitate de la Facultatea de Sociologie a Universității București, pe teme de decizie politică și securitate națională, sistemul de securitate națională din România, business intelligence, globalizare și securitate, cooperare regională etc. A prezentat de asemenea comunicări științifice la diverse conferințe și simpozioane internaționale pe teme de
Niculaie Goia () [Corola-website/Science/311509_a_312838]
-
larg de cunoaștere al lui V. Băncilă (vezi cartea lui, "Aforisme și para-aforisme"), curajul cu care abordează, susține și definește diverse teme, noțiuni, idei, sugerând sau chiar dând soluții. Se simte familiar în spații ca : metafizica, logica, etica estetică, pedagogia, sociologia, filozofia culturii și a religiei. Sensibil la întreaga paletă a sentimentelor, stărilor ființei umane, Vasile Băncilă este preocupat și gândește liber de orice prejudecată despre prietenie, țăranul român, umanitate comunistă, ura ca formă de artă, antinomiile Bărăganului, gelozie, cauzele faptelor
Vasile Băncilă () [Corola-website/Science/311589_a_312918]
-
și de inexistența unei explicații biologice care să dea cont de resorturile ultime ale diverselor comportamente manifestate ca elemente fundamentale ale acesteia. Rezultatele cercetărilor ultimelor decenii au schimbat situația, biologia și antropologia aducând lămuriri și argumente suplimentare teoriilor clasice ale sociologiei și psihologiei. Discursul sociologic și psihologic a fost o prea lungă perioadă tarat de faptul că el explica religia prin "funcțiile" pe care aceasta le îndeplinește, fapt care firește ratează a da cont de secvența reală dinspre "cauză" (abilități cognitive
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
legi care maximizează șansele de supraviețuire și reproducție a individului. Această definiție dă un fundament biologic definiției sociologice a lui Durkheim deja enunțată. Ce este venerat în ritualul religios al societăților arhaice este sacralizarea legăturii sociale concretizate prin apartenența clanică. Sociologia nu a reușit să demonstreze că religia definește morala socială și structurează instituțiile ca familia (clanul), relațiile sociale, valorile morale (altruismul, iertarea, întrajutorarea, tabu-urile sexuale); în schimb opusul este simplu de demonstrat empiric, anume că toate acestea au baze
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
Frank Jones (Canada) n-a putut decela vreo diferență între nivelele de practică religioasă între femeile angajate la timp plin și cele fără muncă, pornind de la date longitudinale ale Statistique Canada privitoare la 22 500 de cămine canadiene. În Franța sociologii Daniel Boy și Guy Michelat au încercat să verifice dacă nu cumva tendința mai pronunțată a femeilor de a crede în astrologie, ar putea fi legată de izolarea socială. Contrar așteptărilor lor, aceștia n-au descoperit nici o diferență între femeile
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
împlinise la 21 octombrie 2008 vârstă de 60 ani) . După pensionare, Pavel Abraham a devenit avocat. În paralel cu activitatea de polițist, Pavel Abraham și-a continuat și cariera didactica pe posturile de conferențiar, respectiv profesor universitar la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității București (din 1993), profesor asociat de drept penal la Universitatea Europeană I.C. Dragan din Lugoj -(din 1998), profesor asociat la Academia de Poliție din București (din 2004). Începând din anul 2000, el coordonează cursurile postuniversitare
Pavel Abraham () [Corola-website/Science/311669_a_312998]
-
Dragan din Lugoj -(din 1998), profesor asociat la Academia de Poliție din București (din 2004). Începând din anul 2000, el coordonează cursurile postuniversitare, respectiv master în domeniul prevenirii și consilierii antidrog, master în administrarea comunitară a justiției la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității București -- și respectiv combaterea traficului și consumului ilicit de droguri la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza" din București. În anul 2001, a devenit și conducător științific de doctorat în cadrul Facultății de Sociologie și Asistență
Pavel Abraham () [Corola-website/Science/311669_a_312998]
-
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității București -- și respectiv combaterea traficului și consumului ilicit de droguri la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza" din București. În anul 2001, a devenit și conducător științific de doctorat în cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială. Generalul Abraham este autorul unui număr mare de lucrări, precum și a peste 100 de articole în reviste de specialitate. De asemenea, este autor și conducător a mai multor programe de pregătire și cercetare în probleme de drept
Pavel Abraham () [Corola-website/Science/311669_a_312998]
-
mișcări și denominații feministe revendică astăzi, mai cu seamă la nivel academic și civic-instituțional, latura teoretică a doctrinei. Teoria feministă este extensia feminismului în domeniul teoriei și filozofiei. Este constituită din lucrări dintr-o varietate de discipline, printre care antropologie, sociologie, economie, studii de gen, critică literară, istoria artei, psihoanaliza și filozofie . Scopul teoriei feministe este înțelegerea inegalității de gen și se concentrează pe politică de gen, relații de putere și sexualitate. Pe langă producția unei critici a acestor relații sociale
Feminism () [Corola-website/Science/311008_a_312337]
-
a Otiliei Dragomir, dar și alte lucrări scrise de teoreticienele feminismului românesc explică concepte fundamentale pentru curentul feminist, cum ar fi cele de: putere de gen, etici feministe, etică grijii, etici ginocentrice, etici materne, empatie, putere simbolică, rol de gen, sociologie feministă, sociologia genului, socializare de gen, stereotip de gen, stratificare de gen, studii de gen, șovinism masculin și altele. Anumiți observatori occidentali consideră că populațiile creștin-ortodoxe, chiar și când e vorba de cele imigrate într-o societate occidentală, privesc feminismul
Feminism () [Corola-website/Science/311008_a_312337]
-
Dragomir, dar și alte lucrări scrise de teoreticienele feminismului românesc explică concepte fundamentale pentru curentul feminist, cum ar fi cele de: putere de gen, etici feministe, etică grijii, etici ginocentrice, etici materne, empatie, putere simbolică, rol de gen, sociologie feministă, sociologia genului, socializare de gen, stereotip de gen, stratificare de gen, studii de gen, șovinism masculin și altele. Anumiți observatori occidentali consideră că populațiile creștin-ortodoxe, chiar și când e vorba de cele imigrate într-o societate occidentală, privesc feminismul ca fiind
Feminism () [Corola-website/Science/311008_a_312337]
-
într-un accident în piscină, pe 21 iulie 1969.) Începând cu 20 septembrie 1944, frecventează cursurile Colegiului "Morehouse", care era în sudul SUA singura școală superioară pentru cei de culoare. În 1948 este absolvent cu titlu "Bachelor of Arts" în sociologie. La îndemnul părinților și al foștilor profesori, intră la "Crozer Theological Seminary" din Chester, Pennsylvania, pentru a studia teologia. În această perioadă citește pe Aristotel, Platon, John Locke, Jean-Jacques Rousseau, Henry David Thoreau, Walter Rauschenbusch, lecturi care îi vor influența
Martin Luther King () [Corola-website/Science/310981_a_312310]
-
Științe Politice, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” din București, al cărei Decan a fost în perioada(1999-2002). În prezent este profesor universitar la Facultatea de Comunicare și Relații Publice la Școala Națională de Studii Politice și Administrative unde susține cursurile de sociologie. Director al Școlii Doctorale "Științele comunicării" din SNSPA (2008-2012). A avut o bursă de studii în S.U.A., la Universitățile Boston și Berkeley (februarie-mai 1981). Membru în Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, pentru confirmarea titlurilor științifice
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
la Universitățile Boston și Berkeley (februarie-mai 1981). Membru în Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, pentru confirmarea titlurilor științifice de doctor, avizarea conducătorilor de doctorat și acordarea calității de instituție organizatoare de studii universitare de doctorat, Sociologie, Științe Politice, Științe ale Comunicării A prezentat cca 100 de comunicări la simpozioane, seminarii și conferințe naționale și 51 de comunicări științifice la simpozioane, seminarii și conferințe internaționale organizate asociații europene, internaționale, de universități și institute de cercetare din România
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
Oklahoma, USA. 27 - 30 Aprilie 2014, Iași. A avut activitate didactică în sistemul ,cadru didactic asociat", din anul 1972 până în anul 1992, la Catedra de Filosofie a Institutului Politehnic București, astăzi Universitatea Politehnică București. În perioada 1992-1999, a predat cursurile: ,Sociologia vârstelor”, ,Relații interetnice” și ,Sociologia educației” la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea București. A funcționat ca profesor asociat la Facultatea de Teologie, secția Asistență Socială, Universitatea ,Valahia” din Târgoviște, unde a predat, în perioada 1995-2008, cursurile: ,Sociologie generală
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
2014, Iași. A avut activitate didactică în sistemul ,cadru didactic asociat", din anul 1972 până în anul 1992, la Catedra de Filosofie a Institutului Politehnic București, astăzi Universitatea Politehnică București. În perioada 1992-1999, a predat cursurile: ,Sociologia vârstelor”, ,Relații interetnice” și ,Sociologia educației” la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea București. A funcționat ca profesor asociat la Facultatea de Teologie, secția Asistență Socială, Universitatea ,Valahia” din Târgoviște, unde a predat, în perioada 1995-2008, cursurile: ,Sociologie generală”, ,Metodologia cercetării sociale”, ,Dezvoltare umană
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
didactică în sistemul ,cadru didactic asociat", din anul 1972 până în anul 1992, la Catedra de Filosofie a Institutului Politehnic București, astăzi Universitatea Politehnică București. În perioada 1992-1999, a predat cursurile: ,Sociologia vârstelor”, ,Relații interetnice” și ,Sociologia educației” la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea București. A funcționat ca profesor asociat la Facultatea de Teologie, secția Asistență Socială, Universitatea ,Valahia” din Târgoviște, unde a predat, în perioada 1995-2008, cursurile: ,Sociologie generală”, ,Metodologia cercetării sociale”, ,Dezvoltare umană”, ,Dezvoltare comunitară”. A fost profesor
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
cursurile: ,Sociologia vârstelor”, ,Relații interetnice” și ,Sociologia educației” la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea București. A funcționat ca profesor asociat la Facultatea de Teologie, secția Asistență Socială, Universitatea ,Valahia” din Târgoviște, unde a predat, în perioada 1995-2008, cursurile: ,Sociologie generală”, ,Metodologia cercetării sociale”, ,Dezvoltare umană”, ,Dezvoltare comunitară”. A fost profesor la Facultatea de Sociologie-Psihologie, Universitatea ,Hyperion” din București, unde a ținut, în perioada 1995-2000, cursurile: ,Sociologia vârstelor “, ,Antropologie culturală”, ,Sociologie generală”. La Universitatea Creștină ,Dimitrie Cantemir” a predat cursurile
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
Asistență Socială, Universitatea ,Valahia” din Târgoviște, unde a predat, în perioada 1995-2008, cursurile: ,Sociologie generală”, ,Metodologia cercetării sociale”, ,Dezvoltare umană”, ,Dezvoltare comunitară”. A fost profesor la Facultatea de Sociologie-Psihologie, Universitatea ,Hyperion” din București, unde a ținut, în perioada 1995-2000, cursurile: ,Sociologia vârstelor “, ,Antropologie culturală”, ,Sociologie generală”. La Universitatea Creștină ,Dimitrie Cantemir” a predat cursurile: ,Sociologie generală” ,Sociologie politică”, ,Gândire politică românească”, ,Metodologia cercetării sociale”, ,Filosofie socială”. La Universitatea ,Spiru Haret” a predat,în perioada 1992-1999, cursurile: ,Antropologie culturală”, ,Etnosociologie”, ,Grupuri sociale
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
din Târgoviște, unde a predat, în perioada 1995-2008, cursurile: ,Sociologie generală”, ,Metodologia cercetării sociale”, ,Dezvoltare umană”, ,Dezvoltare comunitară”. A fost profesor la Facultatea de Sociologie-Psihologie, Universitatea ,Hyperion” din București, unde a ținut, în perioada 1995-2000, cursurile: ,Sociologia vârstelor “, ,Antropologie culturală”, ,Sociologie generală”. La Universitatea Creștină ,Dimitrie Cantemir” a predat cursurile: ,Sociologie generală” ,Sociologie politică”, ,Gândire politică românească”, ,Metodologia cercetării sociale”, ,Filosofie socială”. La Universitatea ,Spiru Haret” a predat,în perioada 1992-1999, cursurile: ,Antropologie culturală”, ,Etnosociologie”, ,Grupuri sociale”. Este autor de manuale
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
generală”, ,Metodologia cercetării sociale”, ,Dezvoltare umană”, ,Dezvoltare comunitară”. A fost profesor la Facultatea de Sociologie-Psihologie, Universitatea ,Hyperion” din București, unde a ținut, în perioada 1995-2000, cursurile: ,Sociologia vârstelor “, ,Antropologie culturală”, ,Sociologie generală”. La Universitatea Creștină ,Dimitrie Cantemir” a predat cursurile: ,Sociologie generală” ,Sociologie politică”, ,Gândire politică românească”, ,Metodologia cercetării sociale”, ,Filosofie socială”. La Universitatea ,Spiru Haret” a predat,în perioada 1992-1999, cursurile: ,Antropologie culturală”, ,Etnosociologie”, ,Grupuri sociale”. Este autor de manuale manuale și capitole din manuale 1. Cultura, în "Sociologie", manual
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
cercetării sociale”, ,Dezvoltare umană”, ,Dezvoltare comunitară”. A fost profesor la Facultatea de Sociologie-Psihologie, Universitatea ,Hyperion” din București, unde a ținut, în perioada 1995-2000, cursurile: ,Sociologia vârstelor “, ,Antropologie culturală”, ,Sociologie generală”. La Universitatea Creștină ,Dimitrie Cantemir” a predat cursurile: ,Sociologie generală” ,Sociologie politică”, ,Gândire politică românească”, ,Metodologia cercetării sociale”, ,Filosofie socială”. La Universitatea ,Spiru Haret” a predat,în perioada 1992-1999, cursurile: ,Antropologie culturală”, ,Etnosociologie”, ,Grupuri sociale”. Este autor de manuale manuale și capitole din manuale 1. Cultura, în "Sociologie", manual clasa a
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
cursurile: ,Sociologie generală” ,Sociologie politică”, ,Gândire politică românească”, ,Metodologia cercetării sociale”, ,Filosofie socială”. La Universitatea ,Spiru Haret” a predat,în perioada 1992-1999, cursurile: ,Antropologie culturală”, ,Etnosociologie”, ,Grupuri sociale”. Este autor de manuale manuale și capitole din manuale 1. Cultura, în "Sociologie", manual clasa a XI-a, coordonatori Cătălin Zamfir, Septimiu Chelcea, București: Editura Economică, 2006 2. Economia, în "Sociologie", manual clasa a XI-a, coordonatori Cătălin Zamfir, Septimiu Chelcea, București: Editura Economică, 2006 3. Sociologie (CD) 4. Sociologia profesiilor (CD) 5
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
predat,în perioada 1992-1999, cursurile: ,Antropologie culturală”, ,Etnosociologie”, ,Grupuri sociale”. Este autor de manuale manuale și capitole din manuale 1. Cultura, în "Sociologie", manual clasa a XI-a, coordonatori Cătălin Zamfir, Septimiu Chelcea, București: Editura Economică, 2006 2. Economia, în "Sociologie", manual clasa a XI-a, coordonatori Cătălin Zamfir, Septimiu Chelcea, București: Editura Economică, 2006 3. Sociologie (CD) 4. Sociologia profesiilor (CD) 5. Sociologia politicului, multiplicat 6. Metodologia cercetării sociale, multiplicat 7. Filosofie, multiplicat Debutul publicistic s-a produs la vârsta
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
capitole din manuale 1. Cultura, în "Sociologie", manual clasa a XI-a, coordonatori Cătălin Zamfir, Septimiu Chelcea, București: Editura Economică, 2006 2. Economia, în "Sociologie", manual clasa a XI-a, coordonatori Cătălin Zamfir, Septimiu Chelcea, București: Editura Economică, 2006 3. Sociologie (CD) 4. Sociologia profesiilor (CD) 5. Sociologia politicului, multiplicat 6. Metodologia cercetării sociale, multiplicat 7. Filosofie, multiplicat Debutul publicistic s-a produs la vârsta de 17 ani, elev fiind, în ziarul ,Steagul roșu" din Bacău, cu recenzii despre cărțile: "Viața
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]