13,100 matches
-
fost folosit un LIDAR. LIDARul a adunat informații despre structura dependența de timp a stratului inferior al atmosferei investigând distribuția pe verticală a prafului, gheții, ceții și norilor din atmosferă locală. Există trei senzori de temperatură (termocupluri) pe un catarg vertical de înălțime la înălțimi de aproximativ 250, 500 respectiv 1000 mm deasupra punții landerului. Senzorii au drept temperatura de referință una măsurată la baza catargului. Un senzor de presiune construit de Institutul Meteorologic Finlandez se află în cutia de instrumente
Phoenix Mars Lander () [Corola-website/Science/308747_a_310076]
-
granit alb Mount Airy, costul acestui proiect fiind estimat la peste 80 de milioane de dolari. Marmura a fost sfărâmată și folosită pentru decorația rafinării Amoco din Whiting, Indiana. Acum, fațada clădirii amintește de World Trade Center, având aceleași coloane verticale. The Standar Oil Building a fost redenumită în Amoco Buildy când compania și-a schimbat numele în 1985. În 1998, Amoco a vândut clădirea lui The Blackstone Group, pentru 430 sau 440 de milioane de dolari. A fost redenumită în
Aon Center (Chicago) () [Corola-website/Science/308014_a_309343]
-
cca 21.000 m³ a volumului de beton a fost lestarea cu balast a soclurilor de fundație ale ploturilor. Pentru asigurarea simultană a tasării plotului și a lestului de pe el, în rostul dintre ploturi, lestul este secționat printr-un plan vertical realizat din 2 pereți de zidărie, de o parte și de alta a rostului, care constituie suportul planului de alunecare propriu-zis, dintre pereții de tidărie, format dintr-un mastic bituminos de 5 mm. Dată fiind calitatea slabă a rocii de
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]
-
persoanele particulare. Gamă de modele era alcătuită acum din șase variante: MS, MLS, S, TL și TLE. Modelul berlina standard dispunea de motorul cmc, cutie de viteze cu patru trepte, jante 155 R13 cu anvelope 155-13 TȚ, grila și portfaruri verticale, ornament capota spate, mânere portiere cromate cu butoane și yale incorporate, oglindă exterioară stânga, planșa și tablou de bord cu jurnalier, motoventilator de climatizare cu o viteză, volan cu două spițe, mânere de viraj, spălător de parbriz acționat electric, martor
Dacia 1310 () [Corola-website/Science/308213_a_309542]
-
de top TLE avea următoarele deosebiri: motorul de cmc, cutie de viteze cu cinci trepte, filtru decantor de benzină, servomecanism de frânare, scut motor din țeavă, mânere portiere cromate cu negru cu yale separate, blocare suplimentară uși spate, rezervor combustibil vertical, maneta cutie de viteze restilizata, scaune restilizate, covor portbagaj din mocheta, cutii pentru obiecte uși față, lămpi iluminare laterală placă număr. În anul 1987 este lansată și DACIA 1320, un derivat hatchback al modelului 1310. A fost echipată atât cu
Dacia 1310 () [Corola-website/Science/308213_a_309542]
-
ModTech Internațional Conference Modern Technologies în Industrial Engineering, Iunie 17-20, Mamaia, România, IOP Conferences Series: Materials Science and Engineering 95 (1), 012129 13. G Martinaș, OS Cupsa, LC Stan, A Arsenie, Cold flow simulation of an internal combustion engine with vertical valves using layering approach, IOP Conference Series: Materials Science and Engineering 95 (1), 012043 14. Stâncă Costel, Stingă Viorela-Georgiana, Georgescu Ștefan, Cupșa Ovidiu Sorin (2015), Approaches on Collecting and Use of Students Feedback for Continuous Improvement în Maritime Higher Education
Ovidiu Sorin Cupșa () [Corola-website/Science/308235_a_309564]
-
săi față de ocupatori și pentru că Lidice era suspectat că ar fi adăpostit partizani ai rezistenței locale. Toți bărbații satului au fost prinși și duși la ferma familiei Horák la marginea satului. Din casele învecinate au fost luate saltele, și așezate vertical pe pereții hambarului lui Horák. Execuția barbaților a început în jurul orei 7 dimineața. La început bărbații erau împușcați în grupuri de câte cinci, dar lui Böhme i s-a părut că execuțiile decurg prea încet și a ordonat să fie
Lidice () [Corola-website/Science/306587_a_307916]
-
cele trei zeițe în tabloul "Judecata lui Paris"), ci apelează și la teme biblice ("Eva", "Judita", "Dalila"). În reprezentarea nudului feminin, Cranach se raportează de obicei la o anumită viziune asupra trupului femeii. De cele mai multe ori nudurile sunt în poziție verticală, fapt care îi permite prezentarea în întregime a portretelor sale de femei suple și svelte, întruchipând stereotipurile artei gotice. Cranach gătește modelele cu "rechizite" variate: pălării, voaluri diafane, coliere, panglici, mici accesorii care evidențiază și mai mult goliciunea. În același
Lucas Cranach cel Bătrân () [Corola-website/Science/306577_a_307906]
-
lățime la bază de 1,8 m. Porțile cetății sunt patru la număr. Poarta principală pe latura nord-est de 2,9 m la bază dispunând de doua deschizături alăturate - una mare pentru carosabil și alta mică pietonilor. Poarta pe latura verticală a zidului protector, realizând accesul peste șanțul lat de 12 m și adânc de 6 m. Poarta pe zidul laturii vestice a curții exterioare și ultima poartă (nesigură) în corpul central. Materialele de construcție folosite sunt: piatră adusă din cariera
Cetatea Șiriei () [Corola-website/Science/306690_a_308019]
-
Drapelul național al României este un tricolor cu benzi verticale, începând de la lance, albastru, galben și roșu. Are o proporție de 2:3 între lățime și lungime. Constituția României prevede la articolul 12, alineatul 1 că „ este tricolor; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
național al României este un tricolor cu benzi verticale, începând de la lance, albastru, galben și roșu. Are o proporție de 2:3 între lățime și lungime. Constituția României prevede la articolul 12, alineatul 1 că „ este tricolor; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roșu”. Proporțiile, nuanțele culorilor precum și protocolul drapelului au fost stabilite prin Legea nr. 75 din 16 iulie 1994. Drapelul este foarte asemănător cu drapelul civil al Andorrei și cel de stat al
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
e la cel românesc), a stârnit discuții la nivel internațional: ambasada Ciadului de la Moscova a înaintat Organizației Națiunilor Unite un protest oficial, prin care cerea ca drapelul României să nu mai fie arborat la ONU, protest respins deoarece existența tricolorului vertical albastru-galben-roșu ca drapel al României este anterioară existenței statului Ciad. Tricolorul românesc este, de asemenea, înrudit cu cel al Republicii Moldova, acesta din urmă având însă o proporție diferită (1:2 în loc de 2:3), un albastru mai deschis și stema țării
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
și steagurile Moldovei (albastru-roșu) și al Munteniei (galben-albastru). Aceste combinații de culori nu au fost atestate însă înainte de 1832-1834. P. V. Năsturel combate această legendă, arătând că tricolorul roșu-galben-albastru era anterior unirii principatelor și că cele trei culori, în dispoziția verticală, reprezintă drapelul naționalității române din toate teritoriile locuite de români. De altfel, tricolorul a fost prezent în 1848 și la Focșani și Râmnicu Sărat, cu prilejul unor manifestații de înfrățire între moldoveni și munteni, iar în preajma Adunării ad-hoc din Moldova
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
mai sunt înconjurate de steaguri. Inscripția de pe fâșia albastră este astăzi ilizibilă, însă era diferită de cea a drapelului princiar din 1862. Un alt drapel domnesc, oarecum diferit față de modelele din epocă, este un tricolor din mătase cu fâșiile dispuse vertical și albastrul lângă hampă, având pictată în mijloc o coroană princiară. Acest drapel era arborat la castelul de la Ruginoasa ori de câte ori domnitorul era prezent acolo. Steagul se regăsește azi la Muzeul de Istorie din Suceava, din cadrul Muzeului Bucovinei. Convenția de la Paris
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
ca la 1848. Lucrările comisiei au continuat și în ziua de 30 martie și, în urma votului pozitiv al Senatului, s-au soldat cu adoptarea „Legii pentru fixarea armelor României”, la 12/24 aprilie 1867. Potrivit acesteia, culorile drapelului trebuie așezate vertical, în ordinea următoare: albastru la hampă, galben la mijloc, iar roșul la margine, flotând. Stema țării era așezată doar pe drapelele armatei și cele princiare, în centru, cele civile rămânând fără stemă.. Aceeași diferențiere era făcută și pentru pavilioanele marinei
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
unele noi, "model 1866", pe stindard apărând, în loc de stemă, numele companiei. Acvila va fi păstrată, totuși, în vârful hampelor. Este de precizat însă că drapelele distribuite Gărzii Civice, reînființată în martie 1866, prezentau un model diferit; anume culorile erau dispuse vertical, pe pânză se găsea stema orașului și nu a țării, iar acvila din vârful lăncii avea dimensiuni mai mari și purta pe piept ecusonul Principatelor Unite.. P. V. Năsturel le clasează ca fiind "drapele model 1867" și le descrie amănunțit
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
decrete și au fost stabilite jaloane pentru fiecare corp de infanterie, precum și modelul fanioanelor de batalion. Acestea din urmă țineau locul drapelului de luptă, acolo unde era necesar (exista un singur drapel la fiecare regiment), și reprezentau tricolorul cu benzi verticale, potrivit legilor din 1867 și 1872 privitoare la armele României. Un drapel a fost instituit și pentru paza de coastă a României. Potrivit ediției amintite a revistei „National Geographic”, acesta era identic drapelului românesc, pe fâșia galbenă regăsindu-se o
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
primii au adoptat ca stemă o acvilă bicefală, ceilalți un drapel alb întretăiat de opt linii drepte albastre, și de un cerc albastru în centru. După înfăptuirea României Mari, drapelul oficial va rămâne în continuare cel tricolor, cu fâșiile dispuse vertical și fără stemă în centru. La 24 aprilie 1922 au fost adoptate noi modele ale pavilioanelor regale. Pavilionul regelui consta dintr-un drapel pătrat de culoare roșie-vișinie, bordat cu o fâșie galbenă cu colți albaștri. Aceștia din urmă erau în
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
de spice de grâu, legate de o panglică având inscripția Republica Populară Română și inițialele R. P. R. la capătul spicelor”. În continuare, articolul 8 se ocupa de drapelul țării: „colorile Republicii Populare Române sunt: albastru, galben și roșu, așezate vertical, și având în centrul câmpului galben Stema Republicii”. Potrivit Constituției Republicii Populare Române din 1948, articolul 101, „Drapelul Republicii Populare Române se compune din culorile: albastru, galben și roșu, așezate vertical. În mijloc este așezată stema țării”. Constituția din 1952
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
Republicii Populare Române sunt: albastru, galben și roșu, așezate vertical, și având în centrul câmpului galben Stema Republicii”. Potrivit Constituției Republicii Populare Române din 1948, articolul 101, „Drapelul Republicii Populare Române se compune din culorile: albastru, galben și roșu, așezate vertical. În mijloc este așezată stema țării”. Constituția din 1952, la articolul 103, detalia puțin: „Drapelul Republicii Populare Române poartă culorile roșu, galben și albastru, așezate vertical cu albastrul lângă lancie. În mijloc este așezată stema Republicii Populare Române”. Nu erau
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
101, „Drapelul Republicii Populare Române se compune din culorile: albastru, galben și roșu, așezate vertical. În mijloc este așezată stema țării”. Constituția din 1952, la articolul 103, detalia puțin: „Drapelul Republicii Populare Române poartă culorile roșu, galben și albastru, așezate vertical cu albastrul lângă lancie. În mijloc este așezată stema Republicii Populare Române”. Nu erau menționate nici nuanțele culorilor, nici proporțiile. Este de remarcat și faptul că prin prevederile Constituției din 1952, în partea superioară a stemei republicii apare o stea
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
înființarea drapelului de luptă al Forțelor Armate ale Republicii Populare Române, precum și a pavilioanelor Forțelor Aeriene Militare și Marinei Militare. Articolul 2 definea drapelul de luptă al unităților astfel: „trei fâșii de mătase de culoare roșu, galben și albastru, așezate vertical, albastru, situat la hampa drapelului. Pe margini drapelul are franjuri din fir de metal galben, iar la colțurile exterioare câte un canaf din același fir. Pe fața orientată dela hampă spre dreapta, la mijloc, este aplicată stema R. P. R.
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
indicate în anexă, dimensiunile efective urmând a fi stabilite de către Ministerul Forțelor Armate și Ministerul Afacerilor Interne. Constituția Republicii Socialiste România, adoptată în 1965, prevedea la articolul 118 următoarele: „Drapelul Republicii Socialiste România poartă culorile roșu, galben și albastru, așezate vertical, cu albastrul lângă lance. În mijloc este așezată stema Republicii Socialiste România”. Prin Decretul nr. 972 din 5 noiembrie 1968 privind însemnele Republicii Socialiste România erau stabilite în detaliu stema, sigiliul, drapelul și imnul de stat al republicii. Expunerea de
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
în anexă, nefiind denumite expres. Stema era plasată în centru și avea o înălțime egală cu 2/5 din lățimea drapelului. În continuare, era prevăzut că, în cazul pavoazării, proporțiile drapelului puteau diferi, însă stema trebuia plasată mereu în mijloc, vertical. Articolele 13-21 se ocupau expres și exhaustiv de protocolul steagului, descriind: locurile de arborare permanentă și temporară (art. 13), regimul de arborare în afara granițelor țării (art. 14) și în cazul unor manifestări ale organizațiilor socialiste (art. 15), condițiile de coborâre
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
2 din 27 decembrie 1989 privind constituirea, organizarea și funcționarea Consiliului Frontului Salvării Naționale și a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naționale prevedea la articolul 1, între altele, faptul că „drapelul țării este tricolorul tradițional al României, având culorile așezate vertical, în următoarea ordine, pornind de la lance: albastru, galben, roșu.” În secolul al XIX-lea, după înființarea armatei moderne în cele două principate române dunărene, vechile drapele militare și cele domnești au fost depuse la Arsenalul Armatei. În 1919 toate acestea
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]