122,471 matches
-
al Institutului de Științe Sociale al României, secțiile agrară și a cooperației(1939), președinte al Academiei de Agricultură și președinte al Sindicatului Agricol Ialomița. În perioada 27 ianuarie 1941- 18 martie 1942 a fost numit subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii, iar de la 19 martie 1942 - 2 iulie 1943 a fost Ministru al Agriculturii în guvernul Mareșalului Ion Antonescu. Pentru activitatea sa la Ministerul Agriculturii , de unde a plecat prin demisie, nu a primit nici măcar un salariu, sumele care i s-ar
Aurelian Pană () [Corola-website/Science/316006_a_317335]
-
președinte al Academiei de Agricultură și președinte al Sindicatului Agricol Ialomița. În perioada 27 ianuarie 1941- 18 martie 1942 a fost numit subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii, iar de la 19 martie 1942 - 2 iulie 1943 a fost Ministru al Agriculturii în guvernul Mareșalului Ion Antonescu. Pentru activitatea sa la Ministerul Agriculturii , de unde a plecat prin demisie, nu a primit nici măcar un salariu, sumele care i s-ar fi cuvenit fiind donate ca ajutoare pentru funcționarii ministerului. Încă din anul 1934
Aurelian Pană () [Corola-website/Science/316006_a_317335]
-
În perioada 27 ianuarie 1941- 18 martie 1942 a fost numit subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii, iar de la 19 martie 1942 - 2 iulie 1943 a fost Ministru al Agriculturii în guvernul Mareșalului Ion Antonescu. Pentru activitatea sa la Ministerul Agriculturii , de unde a plecat prin demisie, nu a primit nici măcar un salariu, sumele care i s-ar fi cuvenit fiind donate ca ajutoare pentru funcționarii ministerului. Încă din anul 1934, Aurelian Pană face o călătorie de documentare în S.U.A. cu scopul
Aurelian Pană () [Corola-website/Science/316006_a_317335]
-
A.S. Sudiți și I.A.S. Movila, iar din anul 2005, ferma de la Frățilești a fost retrocedată nepotului marelui agricultor, Aurel Nicolae Pană, împreună cu 10 ha. de teren care, la sugestia d-lui Răzvan Ciucă, fostul director al Muzeului Național al Agriculturii, și a părintelui consilier Ion Florea, paroh al Bisericii “Sf. Voievozi” din com. Sudiți, au fost donate Episcopiei Sloboziei și Călărașilor în vederea înființării unei mănăstiri. În present, Mănăstirea “Sf. Mare Mucenic Pantelimon” găzduiește obștea monahală condusă de părintele stareț Ilarion
Aurelian Pană () [Corola-website/Science/316006_a_317335]
-
de către P.S. Damascin, Episcopul Sloboziei și Călărașilor. 2. Act Dotal, 8 mai 1911, Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Ialomița.. 3. Datcu Dobrin, Conacul Aurelian Pană -cadrul general de amplasare, . 4. Ciucă Răzvan, Documentar istoric Aurelian P. Pană, Muzeul Național al Agriculturii, Slobozia. 5. Idem, Secvențe dintr-o încercare pe care aș dori-o izbutită, în “Analele Universității Spiru Haret”, anul 4, nr. 4, vol. I, 2011 6.. Oprea Marius, Banalitatea răului, Editura Polirom, Iași, 2002. 7. Vasile Pascu, Regimul totalitar-comunist în
Aurelian Pană () [Corola-website/Science/316006_a_317335]
-
Aici se găsesc plaje nisipoase foarte lungi și orașe attractive și importante situri turistice. Ceea ce face din această coasta un loc atrăgător este vremea foarte bună, marea mediterana, dealurile și munții pitorești de aici, si de asemenea așezarea geografică. Practicarea agriculturii aici presupune în special vii și creșterea legumelor. Aici este prezentă și industria textilă. Industria pisicola de aici se concentrează în mare parte în Areyns de Măr care este al patrulea port ca mărime din Catalonia. Centrul turistic de aici
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
oraș este foarte căutat de turiștii spanioli și de către turiștii, pensionarii și rezidenții din nordul Europei. Aici au avut loc anumite renovări ce au avut efecte adverse asupra mediului înconjurător. Motril este mai mult un oraș ce se bazează pe agricultură și manufactura, deținând și un mic port la mare, decât o destinație turistică. Orașele mici și mai puțin dezvoltate de aici fac din Costă Tropica o coastă mai în stilul tradițional spaniol, în comparație cu alte coaste precu Costă del Sol. De
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
Primul om care a călătorit în jurul lumii, Juan Sebastian Elcano, avea origini în Getaria și Legazpi, a cucerit Filipinele, de la Zumaraga. Fermele se află mai încolo de satele pescărești. Casele de la țară rămân inima vieții bascilor ce stau la țară. Agricultură de aici se bazează pe fermele de aici ceea ce înseamnă că pământul este intesn exploatat. Cealaltă ocupație tradițională a bascilor de aici este păstoritul, oieritul. Oierii dețin de obicei propriile lor turme. Cand nu era situația de așa natură aceștia
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
1958-1979, membrii Parlamentului European erau desemnați de guvernele naționale și dețineau un mandat dublu. În numeroase politici europene, Parlamentul European deține competență legislativă egală cu Consiliul Uniunii Europene (reprezentanții guvernelor din cele 27 state membre). Chiar și în domenii precum agricultura și politica externă, în care Parlamentul este doar consultat sau informat, dezbaterile și rezoluțiile adoptate pot deseori influența agenda Uniunii și chiar deciziile Consiliului. Parlamentul mai deține și competența bugetară și exercită controlul democratic asupra instituțiilor europene. Legea 33/2007
Alegerile pentru Parlamentul European () [Corola-website/Science/316064_a_317393]
-
de la Romsilva circa 80.000 de tone de biomasă anual. Conform cerințelor UE, CET Govora va fi una dintre primele 100 astfel de centrale, care trebuie construite in România până in 2020. Cenușa rezultată poate fi folosită ca îngrășământ în agricultură sau ca materie primă în construcții. Potrivit datelor, investiția se ridică la valoarea de 24 de milioane de euro.. Cele 5 cazane și 4 turbine disponibile în prezent, funcționând pe bara colectoare cu o capacitate de producție de 2100 t
CET Govora () [Corola-website/Science/316085_a_317414]
-
Executiv al SACU este Dna. Tswelopele C. Moremi. În au loc întâlniri anuale pentru a se discuta diferite aspecte ale înțelegerii. Deasemenea, sunt comisii tehnice, precum Comisia Tehnică Vamală, Comisia Tehnică a Comerțului și Industriei și Sub-comisia Ad hoc de Agricultură, care se întâlnesc de trei ori pe an. Scopul ei este de a menține schimbul gratuit de bunuri între țările membre. Se prevede un tarif extern comun și o acciză comună. Toate aceste încasări intră în Fondurile de Venit ale
Uniunea Vamală a Africii de Sud () [Corola-website/Science/316091_a_317420]
-
membru. Va fi unitatea decizională supremă a SACU și se vor întâlni de patru ori pe an. Deciziile vor fi luate doar prin consens. Comisia: Corp administrativ compus din Oficiali Seniori, trei Comitete Tehnice de Legătură și un Comitet al Agriculturii. Tribunalul: Un corp independent de experți. Va raporta direct Consiliului de Ministere. Tribunalul va fi responsabil de stabilirea tarifurilor și mecanismul anti-depozitare. Secretariatul: Responsabil pentru operațiile de zi cu zi ale fondului. Este susținut din fondul de venit. Locația lui
Uniunea Vamală a Africii de Sud () [Corola-website/Science/316091_a_317420]
-
Insula Nsumbu se află la o distanță de 1 km SV aceasta. Principalele așezări de pe insulă sunt Chilubi (cea mai populată), Muchinchi, Chiwanangala (reședința șefului de trbi omonim) și Santa Maria, o misiune catolică. Datorită solului nisipos care domină insula, agricultura nu este dezvoltată. În schimb, activitatea de bază a localităților o reprezintă pescuitul.
Insula Chilubi () [Corola-website/Science/316143_a_317472]
-
de către delegația poloneză în timpul Conferinței statelor membre CAER, desfășurată la Moscova (6-7 iunie 1962). Tot atunci a fost adoptat documentul intitulat "„Principiile fundamentale ale diviziunii internaționale a muncii”", elaborat de economistul sovietic E.B. Valev. Prin „specializarea între țări în domeniul agriculturii”, URSS viza organizarea unui nou tip de repartiție între țările blocului comunist a producției agricole, dar nu numai, pentru că specializarea agricolă urmărea în plan secundar și specializarea industrială. RDG și Cehoslovacia trebuiau să acopere, împreună cu URSS, nevoile industriale ale celorlalte
Planul Valev () [Corola-website/Science/316147_a_317476]
-
nou tip de repartiție între țările blocului comunist a producției agricole, dar nu numai, pentru că specializarea agricolă urmărea în plan secundar și specializarea industrială. RDG și Cehoslovacia trebuiau să acopere, împreună cu URSS, nevoile industriale ale celorlalte state, specializându-se în agricultură doar pe produse animaliere, în timp ce țări ca România, Bulgaria sau Ungaria deveneau mari producătoare de cereale, furaje și, secundar, de produse industriale specifice. Pentru a pune în aplicare proiectul unei integrări economice transfrontaliere, între diferite regiuni ale lagărului comunist european
Planul Valev () [Corola-website/Science/316147_a_317476]
-
dunărene ale României, Bulgariei și Uniunii Sovietice demonstrează existența premiselor obiective pentru formarea în viitor a complexului de producție interstatal al Dunării de Jos specializat în cadrul comunității țărilor socialiste în petro-gazo-chimie și în unele ramuri ale construcției de mașini... în agricultura irigată intensiv profilată pe cereale, legume, viticultură și în ramuri ale industriei alimentare..."”. Bulgaria a acceptat planul Valev, dar în cazul românilor reacția a fost violentă, comuniștii români apreciind că propunerea Moscovei înseamnă practic o dezmembrare a teritoriului național. România
Planul Valev () [Corola-website/Science/316147_a_317476]
-
fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, la numărul 1447, cu denumirea "Casa Sturza", având codul LMI . Palatul se află în prezent în curtea Liceului Agricol "Mihail Kogălniceanu" din Miroslava, aici funcționând Muzeului Etnografic al Agriculturii Moldovei și biblioteca școlii. Palatul Sturdza de la Miroslava a fost construit la începutul secolului al XIX-lea de către familia boierului moldovean Vasile Beldiman. În această clădire a fost deschis la 24 octombrie 1831 Institutul de Educație pentru Fiii de Nobili
Palatul Sturdza de la Miroslava () [Corola-website/Science/316195_a_317524]
-
aflat în proprietatea principesei Olga Sturdza (1884-1971), fiica principelui Alexandru Mavrocordat și a Luciei Cantacuzino-Pașcanu. Ea a înființat în februarie 1917 în acest palat Orfelinatul "Principesa Olga M. Sturdza". La 1 septembrie 1919, aici s-a deschis Școala superioară de agricultură de la Miroslava, înzestrată cu peste 200 ha teren arabil. În anul 1946, principesa Olga Sturdza a donat statului palatul, terenul agricol (peste 200 de ha), parcurile și toate dependințele, acestea devenind proprietatea Școlii agricole. În septembrie 1974, Școala superioară de
Palatul Sturdza de la Miroslava () [Corola-website/Science/316195_a_317524]
-
de la Miroslava, înzestrată cu peste 200 ha teren arabil. În anul 1946, principesa Olga Sturdza a donat statului palatul, terenul agricol (peste 200 de ha), parcurile și toate dependințele, acestea devenind proprietatea Școlii agricole. În septembrie 1974, Școala superioară de agricultură s-a transformat în Liceul Agroindustrial Miroslava, redenumit în mai 1991 ca Grupul Școlar Agricol "Mihail Kogălniceanu". În prezent, în această clădire este amenajat Muzeul Etnografic al Agriculturii Moldovei și biblioteca Liceului Agricol "Mihail Kogălniceanu" din Miroslava. Muzeul a fost
Palatul Sturdza de la Miroslava () [Corola-website/Science/316195_a_317524]
-
dependințele, acestea devenind proprietatea Școlii agricole. În septembrie 1974, Școala superioară de agricultură s-a transformat în Liceul Agroindustrial Miroslava, redenumit în mai 1991 ca Grupul Școlar Agricol "Mihail Kogălniceanu". În prezent, în această clădire este amenajat Muzeul Etnografic al Agriculturii Moldovei și biblioteca Liceului Agricol "Mihail Kogălniceanu" din Miroslava. Muzeul a fost deschis în mai 1980, după șase ani de acumulări intensive, cu concursul specialiștilor de la Muzeul Etnografic al Moldovei - Complexul Iași. El a funcționat ani de zile în doar
Palatul Sturdza de la Miroslava () [Corola-website/Science/316195_a_317524]
-
în situații când folosirea coasei este incomodă. Secera și ciocanul formează un simbol recunoscut al comunismului. Cuvântul latinesc , însemnând "seceră", și-a schimbat sensul în limba română, rezultând în falce și desemnând o unitate de măsură folosită mai demult în agricultură pe teritoriul locuit de români.
Seceră () [Corola-website/Science/316239_a_317568]
-
numită proto-maghiară (1000 î.Hr. - 896 d.Hr.), au intrat în limbă cuvinte din limbi iraniene: Mai ales începând cu secolul al V-lea, ungurii au ajuns în contact strâns cu popoare turcice care erau parțial sedentare, ocupându-se și cu agricultura. Numărul cuvintelor din limbile turcice intrate în limba maghiară înainte de așezarea ungurilor în bazinul Carpaților este de circa 300, din domenii variate, precum părțile corpului, creșterea animalelor, agricultura, locuința, meseriile, îmbrăcămintea, societatea, viața spirituală, fenomenele naturale, fauna, flora, adjective. Exemple
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
strâns cu popoare turcice care erau parțial sedentare, ocupându-se și cu agricultura. Numărul cuvintelor din limbile turcice intrate în limba maghiară înainte de așezarea ungurilor în bazinul Carpaților este de circa 300, din domenii variate, precum părțile corpului, creșterea animalelor, agricultura, locuința, meseriile, îmbrăcămintea, societatea, viața spirituală, fenomenele naturale, fauna, flora, adjective. Exemple: "ács" „dulgher”, "alma" „măr”, "bársony" „catifea”, "bér" „plată”, "bika" „taur”, "boka" „călcâi”, "borz" „bursuc”, "gyász" „doliu”, "kapu" „poartă”, "sárga" „galben”, "torma" „hrean” etc. Împrumuturile turcice au continuat după
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
în primele două secole de după așezare, de la slavii găsiți pe teritoriu și de la cei din vecinătate. Aceste cuvinte oglindesc profundele schimbări din viața materială și spirituală produse în urma sedentarizării, fiind din domeniul vieții sociale și statale, al religiei creștine, al agriculturii, al creșterii animalelor, al meseriilor, al locuinței, al alimentației, al florei, al faunei, nume de popoare, adjective. Exemple: "király" „rege”, "kereszt" „cruce”, "barázda" „brazdă”, "liba" „gâscă”, "donga" „doagă”, "ablak" „fereastră”, "gomba" „ciupercă”, "galamb" „porumbel”, "görög" „grec/greacă”, "bolond" „nebun(ă
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
de la sfârșitul secolului al XVIII-lea-prima jumătate a secolului al XIX-lea a avut printre alte obiective și eliminarea împrumuturilor germane. Cuvintele de origine germană aparțin unor domenii foarte variate: viața de curte, milităria, meseriile, viața urbană, viața socială, îmbrăcămintea, bucătăria, agricultura, adjective. Exemple: "herceg" „prinț”, "cél" „țintă”, "pék" „brutar”, "polgár" „cetățean, burghez”, "farsang" „carnaval”, "zokni" „șosetă”, "sonka" „șuncă”, "karfiol" „conopidă”, "barna" „brun(ă)”. În limba maghiară comună actuală se găsesc circa 400 de cuvinte de origine germană. Spre deosebire de influențele prezentate până
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]