122,471 matches
-
agriculturii în Ucraina. Rezultatul imediat al colectivizării și deculacizării agriculturii ucrainene a fost marea foamete din 1932 - 1933. În 1930 a fost ales membru al Politburo și în 1935 a fost decorat cu Ordinul Lenin pentru „succesele remarcabile în domeniul agriculturii”. În ianuarie 1938 a fost numit adjunct al prim-ministrului Sovietului Comisarilor Poporului al Uniunii Sovietice și președinte al Comisiei de control al guvernului URSS. Cariera sa politică a fost întreruptă brusc în timpul Marii Epurări, când pe 3 mai 1938
Stanislav Kosior () [Corola-website/Science/320704_a_322033]
-
limba engleză), și care a fost înmormântat la Ludgate. Totuși, în ciuda unor săpături ample, arheologii nu au găsit nicio dovadă cu privire la existența unei așezări importante în zonă datând din preistorie. Au fost descoperite dovezi arheologice din epocă, referitoare la practicarea agriculturii, înhumări și urme de locuire, dar nimic important. Se consideră că existența unui oraș înainte de epoca romană nu este credibilă, dar, cum unele din orașele romane au rămas neexcavate, este posibil ca o asemenea așezare să fie încă nedescoperită. În
Istoria Londrei () [Corola-website/Science/320692_a_322021]
-
și Faust Nicolescu. În 1941 a fost exmatriculat ca urmare a și a luat drumul pribegiei. În martie 1941, doar cu un rucsac în spinare, la 15 ani, a emigrat în Palestina, unde a fost repartizat într-o școală de agricultură, la grădinărit. A avut șansa ca la o serbare care avea loc în incinta școlii, la puține săptămâni după sosire, să pună mâna pe acordeon să cânte și să fie remarcat, astfel că, în toamna acelui an, este admis la
Dan Mizrahi () [Corola-website/Science/321578_a_322907]
-
înțelege transformarea fizică sau chimică a materialelor, substanțelor sau componentelor în noi produse sau componente, printr-o serie de procese. Materialele, substanțele sau componentele sunt "materii prime" care pot fi produse ale altor activități de fabricație sau sunt produse ale agriculturii, silviculturii, pescuitului, mineritului și industriei extractive etc. Fabricațiile sunt foarte diferite. Ele pot fi diferențiate, în baza multor criterii, cum ar fi: Rezultatul unui proces de fabricație poate fi un bun finit, în sensul că acesta este gata pentru utilizare
Fabricație () [Corola-website/Science/321626_a_322955]
-
clientului. La proiectarea și analiza proceselor de fabricație se pot utiliza diferite tipuri de diagrame și grafice, precum sunt: În general, industriile pot fi clasificate în industrii primare, secundare sau terțiare. Industriile primare cultivă și exploatează resursele naturale, de exemplu agricultura și industria minieră. Industriile secundare folosesc produsele industriilor primare pentru a le transforma în bunuri de consum sau mijloace de producție. Industriile de fabricație constituie principala categorie din această clasă, însă aici sunt incluse și activitățile de construcții și generarea
Fabricație () [Corola-website/Science/321626_a_322955]
-
intră în limba actelor tocmai spre finele secolului al XVI-lea ca un sătuc obișnuit. Din acest sătuc începep să se dezvolte un târg, căruia, în 1818, i s-a atribuit statutul de oraș. Avea o populație mică, care practică agricultură, meșteșigărit și comerț. Pe parcursul secolului al XIX-lea Bălțiul devine un important centru specializat în comerțul cu cabaline și bovine. Constrcuția căii ferate în 1894 a facilitat exportul în Imperiul Austro-Ungar. În perioada interbelică ritmurile dezvoltării economice a Bălțiul sunt
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
structuri agricole, EuroEconomica, Nr. 3, 2002, pag. 61-65, ISSN 1582-8859; 7. Păunescu, Coriolan, Evoluția structurii funciare în jud. Galați, EuroEconomica, Nr. 3, 2002; pag.66-67, ISSN 1582-8859; 8. Vasilescu, Nicolae; Drăghia, Lucia; Păunescu, Coriolan, Forme de asociere și cooperare în agricultura țărilor din U.E., EuroEconomica, Nr. 4, 2003, pag.57-63; ISSN 1582-8859; 9. Vasilescu, Nicolae; Drăghia Lucia; Păunescu, Coriolan, Cu privire la conținutul și formele productivității muncii în agricultură, EuroEconomica, Nr. 5, 2003, pag. 79-87, ISSN 1582-8859 10. Păunescu, Coriolan, Misiunile și funcțiile
Coriolan Păunescu () [Corola-website/Science/321714_a_323043]
-
1582-8859; 8. Vasilescu, Nicolae; Drăghia, Lucia; Păunescu, Coriolan, Forme de asociere și cooperare în agricultura țărilor din U.E., EuroEconomica, Nr. 4, 2003, pag.57-63; ISSN 1582-8859; 9. Vasilescu, Nicolae; Drăghia Lucia; Păunescu, Coriolan, Cu privire la conținutul și formele productivității muncii în agricultură, EuroEconomica, Nr. 5, 2003, pag. 79-87, ISSN 1582-8859 10. Păunescu, Coriolan, Misiunile și funcțiile marketingului public local, EuroEconomica, Nr. 6, 2003, pag.54-58; ISSN 1582-8859; 11. Păunescu, Coriolan, Comunicarea în procesul de negociere, EuroEconomica, Nr. 6, 2003, pag.59-63; ISSN
Coriolan Păunescu () [Corola-website/Science/321714_a_323043]
-
teoretice privind Cooperația Agricolă în România, înainte de primul război mondial, Euroeconomica, Nr. 6, 2003, pag. 68-71, ISSN 1582-8859; 13. Păunescu, Coriolan, Structura de proprietate a fondului funciar, EuroEconomica, Nr. 8, 2003, pag. 56-58, ISSN 1582-8859; 14. Păunescu, Coriolan, Din istoria agriculturii: formarea proprietății cooperatiste în jud. Galați, EuroEconomica, Nr. 9, 2004, pag. 49-56, ISSN 1582-8859; 15. Păunescu, Coriolan, Aspecte privind definirea exploatației familiale, EuroEconomica, Nr. 10, 2004, pag. 90-93, ISSN 1582-8859; 16. Păunescu, Coriolan, Stadiul cercetărilor privind exploatațiile agricole familiale I
Coriolan Păunescu () [Corola-website/Science/321714_a_323043]
-
privind exploatațiile agricole familiale I, EuroEconomica, Nr. 11, 2004, pag. 114-121, ISSN 1582-8859; 17. Păunescu, Coriolan, Stadiul cercetărilor privind exploatațiile agricole familiale II, EuroEconomica, Nr. 12, 2005, pag. 44-52, ISSN 1582-8859; 18. Păunescu, Coriolan, Direcții și măsuri de eficientizare a agriculturii jud. Galați, EuroEconomica, Nr. 13, 2005, pag. 61-63, ISSN 1582-8859; 19. Păunescu, Coriolan, Aspecte privind populația jud. Galați, EuroEconomica, Nr. 14, 2005, pag. 64-66, ISSN 1582-8859; 20. Păunescu, Coriolan, Aspecte privind agricultura actuală a jud. Galați, EuroEconomica, Nr. 15, 2005
Coriolan Păunescu () [Corola-website/Science/321714_a_323043]
-
Păunescu, Coriolan, Direcții și măsuri de eficientizare a agriculturii jud. Galați, EuroEconomica, Nr. 13, 2005, pag. 61-63, ISSN 1582-8859; 19. Păunescu, Coriolan, Aspecte privind populația jud. Galați, EuroEconomica, Nr. 14, 2005, pag. 64-66, ISSN 1582-8859; 20. Păunescu, Coriolan, Aspecte privind agricultura actuală a jud. Galați, EuroEconomica, Nr. 15, 2005, pag. 64-67, ISSN 1582-8859; 21. Vasilescu, Nicolae; Drăghia, Lucia; Păunescu, Coriolan, Teorii privind asocierea și cooperarea în agricultură dupa Unirea Principatelor Romane, Danubius Universitas, anul I, Nr. 1, 2003; pag. 21-22; ISSN
Coriolan Păunescu () [Corola-website/Science/321714_a_323043]
-
Galați, EuroEconomica, Nr. 14, 2005, pag. 64-66, ISSN 1582-8859; 20. Păunescu, Coriolan, Aspecte privind agricultura actuală a jud. Galați, EuroEconomica, Nr. 15, 2005, pag. 64-67, ISSN 1582-8859; 21. Vasilescu, Nicolae; Drăghia, Lucia; Păunescu, Coriolan, Teorii privind asocierea și cooperarea în agricultură dupa Unirea Principatelor Romane, Danubius Universitas, anul I, Nr. 1, 2003; pag. 21-22; ISSN 1583-4832; 22. Păunescu, Coriolan, Conceptul de comunicare, Danubius Universitas, anul I, Nr. 2, 2003; pag. 24-25 , ISSN 1583-4832; 23. Păunescu, Coriolan, „Victor-Romeo, Ionescu: Tratat de macroeconomie
Coriolan Păunescu () [Corola-website/Science/321714_a_323043]
-
l’agriculture de l’Union Europeene, Rev. Le droit international notre avenir, An I, Nr. 1, 2002; pag. 30-39; 30. Păunescu, Coriolan, Opinions relatives aux mass-medias, Rev. Le droit international notre avenir, Nr. 2, 2003, pag. 45-49; 31. Păunescu, Coriolan, Agricultură ecologică: nu se poate somnola la nesfârșit!, Viața Liberă, Galați, anul I, 20 ianuarie, 1990; pag. 1; 32. Păunescu, Coriolan, Noi configurații economice la sate, Realitatea Românească, 20 noiembrie 1991, București; 33. Păunescu, Coriolan, În economie,prioritar este profitul!, Realitatea
Coriolan Păunescu () [Corola-website/Science/321714_a_323043]
-
20 ianuarie, 1990; pag. 1; 32. Păunescu, Coriolan, Noi configurații economice la sate, Realitatea Românească, 20 noiembrie 1991, București; 33. Păunescu, Coriolan, În economie,prioritar este profitul!, Realitatea Românească, 15 octombrie 1992, București;pag. 3; 34. Păunescu, Coriolan, Pariul cu agricultura a fost pierdut!, Realitatea Românească, 29 octombrie 1992, București; pag. 2; 35. Păunescu, Coriolan, Eficiența cercetării științifice, Vremea Nouă, anul VII, 30 decembrie 1974, Vaslui; pag. 36. Păunescu, Coriolan, Să ofer permanent soluții economice și funcționale, Viața Nouă, anul XLI
Coriolan Păunescu () [Corola-website/Science/321714_a_323043]
-
aflat în construcție fusese complet inundat (sub ape de cel puțin 25 cm), realizând că este nevoie de construcția de diguri. Consiliul guvernatorial a dorit să păstreze capitala la Golful Mexic, în Biloxi. Solul nisipos din jurul Biloxiului complica însă practicarea agriculturii, iar furtunile duceau la deplasarea bancurilor de nisip către portul Biloxi, în vreme ce locul unde se afla New Orleans putea fi considerat port de ape adânci și se afla mai aproape de terenurile agricole. În cele din urmă, în iunie 1722, Bienville
Jean-Baptiste Le Moyne de Bienville () [Corola-website/Science/321776_a_323105]
-
semi-permanente. În regiunea fertila a bazinului râului Murray, economiile bazate pe cules și vânătoare specifice altor zone ale continentului au fost abandonate în schimbul pescuitului. Expediția lui Sturt de-a lungul râului Murray a condus la credința că grupuri aborigene practicau agricultura ca rezultat al prezenței căpițelor de fân utilizate ca adevărate hambare de grâne. Puțin interes au arătat colonițtii albi masei de populații aborigene astfel că se cunosc puține lucruri despre cultura și limbajul lor. Bolile au decimat unele populații indigene
Preistoria Australiei () [Corola-website/Science/320806_a_322135]
-
Aria sa de răspândire se întinde în sud până la confluența Nigerului cu Benue. Limba nok se apropie poate de cea a protobantușilor, care trăiau în toată Africa Centrală și Meridională. Poporul nok pare a fi fost alcătuit mai ales din agriculturi deveniți sedentari, care practicau cultura maniocului și produceau ulei de palmier, dar la care vocația pastorală era inexistentă. Acești sedentari posedau o metalurige avansată, fiind primii din sudul Saharei care au realizat topirea fierului. Procedând cu câteva secole cultura Ife
Cultura Nok () [Corola-website/Science/320830_a_322159]
-
000 km. Aproximativ două treimi din deltă se află în Bangladesh. Cea mai mare parte a deltei este compusă din soluri aluviale, soluri cu laterit roșu și roșu-galben. Solul are cantități mari de minerale și nutrienți, care sunt bune pentru agricultură. Brahmaputra este un fluviu ale cărui ape au un debit foarte neregulat. Fluviul se confruntă cu o perioadă cu apă mare din iunie până în octombrie, când este muson și o perioadă de apă scăzută din ianuarie până în sezonul uscat din
Brahmaputra () [Corola-website/Science/320898_a_322227]
-
periodică este un fenomen natural, important din punct de vedere ecologic, deoarece contribuie la menținerea pajiștilor de șes și a faunei sălbatice asociate. Inundațiile periodice, de asemenea, aduc aluviuni proaspete care completează solul fertil al văii fluviului Brahmaputra. Astfel inundațiile, agricultura și practicile agricole sunt strâns legate. Până la independența Indiei în 1947, Brahmaputra a fost folosit ca o cale navigabilă majoră. În anii 1990, porțiunea dintre Sadiya și Dhubri în India a fost declarată ca fiind a doua cale navigabilă. Ultimii
Brahmaputra () [Corola-website/Science/320898_a_322227]
-
și petrografie la Universitatea din București, membru (din 1905) și președinte (1932-1935) al Academiei Române, autor al primului curs de mineralogie și petrografie publicat în România. Reprezentând un domeniu de importanță majoră, institutul s-a aflat la început în subordinea Ministerului Agriculturii, Industriei, Comerțului și Domeniului condus de Ion Lahovary, pentru ca apoi, să se subordoneze succesiv următoarelor ministere: Ministerului Industriei și Comerțului (1908-1938), Ministerului Economiei Naționale (1938-1945) și Ministerul Minelor și Petrolului (1945-1949). În anul 1950, institutul a fost desființat, clădirile, laboratoarele
Institutul Geologic al României () [Corola-website/Science/320905_a_322234]
-
Karamanlis nu a participat la Războiul greco-italian. După cel de-al Doilea Război Mondial, Karamanlis a avut o ascensiune rapidă pe plan politic. A fost susținut de colegul de partid și prietenul său apropiat Lambros Eftaxias, care a fost ministrul agriculturii în cabinetul premierului Konstantinos Tsaldaris. Prima funcție politică importantă a fost cea de Ministru al Muncii și al Protecției Sociale în 1947. A mai fost Ministrul Mediului în guvernul Alexandros Papagos. A câștigat admirația Ambasadei Statelor Unite pentru eficiența cu care
Konstantinos Karamanlis () [Corola-website/Science/320938_a_322267]
-
a fost acordarea dreptului de vot femilor, care era inactiv deși fusese aprobat în 1952. Karamanlis a câștigat trei scrutine succesive (1956, 1958 și 1961). În 1959 a anunțat un proiect pe cinci ani (1960-65) pentru economia greacă, dorind progresul agriculturii și al producției industriale, investiții majore în infrastructură și promovarea turismului. Pe plan internațional, Karamanlis a abandonat fostul obiectiv strategic al guvernului de unire a Ciprului cu Grecia, în favoarea susținerii independenței Ciprului. În 1958, guvernul său s-a angajat în
Konstantinos Karamanlis () [Corola-website/Science/320938_a_322267]
-
anul 2008, vânzarea companiei Dorna Lactate și a brandului LaDorna către Grupul Lactalis.. În prezent se ocupă de dezvoltarea brandului de apă AQUA Carpatica, al celui de vin Domeniile Samburesti, dar și de afaceri în domeniul energiei verzi și al agriculturii bio. S-a născut la Atena, la data de 16 iulie 1954, dar familia era în Geneva, unde își va începe studiile. După ce termină școală primară și gimnaziul la Geneva, își începe studiile liceale la Scoala Model "Varvakios" din Atena
Jean Valvis () [Corola-website/Science/315320_a_316649]
-
de la Atena a holdingului, Dorna Hellas. În anul 2001 înființează Carpathian Plastics Corporations. Anul 2002 este anul încheierii tranzacției cu The Coca-Cola Company, pentru vânzarea Dorna. Tot în acest an pune bazele proiectului biofermelor ecologice, ca parte a activității de agricultură ecologică din care face parte și societatea Dorna Agri, proiect pe care l-a demarat în 2004 pentru cereale Bio. În 2003 și 2004 se construiesc în regim greenfield fabricile de cottage cheese (Ortoaia, Suceava) și cea de telemea de
Jean Valvis () [Corola-website/Science/315320_a_316649]
-
2004 se construiesc în regim greenfield fabricile de cottage cheese (Ortoaia, Suceava) și cea de telemea de oi (Mihail Kogălniceanu, Constantă). Tot în anul 2004, încheie transferul proprietății la ICPPAM Balotești, platforma menită să facă parte tot din proiectul de agricultură ecologică. În 2006 începe investia la Vitipomicola Samburesti, iar în 2009 lansează 3 game de vinuri: Chateau Valvis, Domeniile Samburesti, Sâmburel de Olt. În anul 2008 vinde LaDORNA către grupul francez Lactalis, al doilea cel mai mare jucător din piața
Jean Valvis () [Corola-website/Science/315320_a_316649]