12,621 matches
-
reabilitare, de vindecare sunt diminuate, căci amintirile nu pot fi cu ușurință evocate. Atunci când abandonul copilului s-a produs la o vârstă mai mare de 6 luni, el a reușit deja să-și schițeze un atașament față de persoană care-l îngrijește. în cazul în care această persoană a fost sensibilă și receptivă față de nevoile copilului, l-a ținut în brațe cu grijă dându-i un sentiment de confort și siguranță, i-a zâmbit și s-a jucat cu el transmițându-i
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
abandonul se produce la o vârstă mai mare, șansele copilului de a avea o dezvoltare bună sunt mai mari și sunt total condiționate de calitățile persoanei în grija căreia intră copilul. Primele legături emoționale ale copilului cu persoana care-l îngrijește, modul în care această persoană comunica cu el, determină vulnerabilitatea sau confortul psihic și reziliența copilului. Un comportament al îngrijitorului de neglijare a nevoilor copilului sau de indisponibilitate față de copil, fie din oboseală, plictis sau ignoranță, scade șansele copilului de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în totalitate de această primă platformă de siguranță, încredere, confort și competență. Dar chiar și îngrijirile de proastă calitate, oferite de un îngrijitor fără sensibilitate, receptivitate și competente în răspunsuri, determină la copil construirea unei legături față de cel care-l îngrijește, și o strategie și un înțeles general al legăturilor cu ceilalți, structurate în modelul lui internalizat de funcționare a lumii. Chiar și în această situație nefericită, care vulnerabilizează copilul, legătura emoțională creată de copil față de cel care-l îngrijește va
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
-l îngrijește, și o strategie și un înțeles general al legăturilor cu ceilalți, structurate în modelul lui internalizat de funcționare a lumii. Chiar și în această situație nefericită, care vulnerabilizează copilul, legătura emoțională creată de copil față de cel care-l îngrijește va determină un doliu la dispariția acestei persoane din viața copilului. Aceasta ruptură, pierderea, ca și doliul emoțional consecutiv, sunt elemente pe care trebuie să se centreze intervenția care se realizează ulterior, pentru „salvarea”copilului. Abandonul copilului are o componentă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
funcționa sănătos, învățând în relație cu ceilalți, atașat de ceilalți. Emoțiile sunt „între creiere”și impregnarea cu emoțiile negative transmise de adult „otrăvește”creierul copilului. Căci creierul copilului nu se poate dezvolta decât conectat cu creierul adultului, adulților care-l îngrijesc, patronat de creierul adultului. El va funcționa conform „formatării”petrecute în interacțiunile precoce cu persoana care-l îngrijește. închei acest capitol cu un citat al unui cunoscut neurobiolog, îndemnând lumea adultă la a lua măsuri pentru ca prin creșterea oferită copiilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
negative transmise de adult „otrăvește”creierul copilului. Căci creierul copilului nu se poate dezvolta decât conectat cu creierul adultului, adulților care-l îngrijesc, patronat de creierul adultului. El va funcționa conform „formatării”petrecute în interacțiunile precoce cu persoana care-l îngrijește. închei acest capitol cu un citat al unui cunoscut neurobiolog, îndemnând lumea adultă la a lua măsuri pentru ca prin creșterea oferită copiilor să nu-i destinăm nefericirii, pe ei precum și pe cei cu care vor interacționa în viitor. „Provocarea generației
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
reacții individualizate de coping cu factorii stresori, ne retrimite la ideea amplu documentată de neurobiologie a individualizării mediului de către individ, în sensul că același mediu fizic sau chiar același mediu socioemoțional (cum ar fi în cazul a doi copii gemeni îngrijiți de către părinți, cu aceeași căldură și pricepere) „nu este identic pentru fiecare copil considerat în parte”(Siegel, 1999, p. 19). Fiecare copil selectează și subiectivează datele concrete ale aceleiași realități (Sander, 1975), creându-și astfel propria „realitate”în contextul obiectiv
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
rezilientă dintr-un lot de copii crescuți în condiții de sărăcie și adversități. Factorii protectivi descoperiți, promotori ai rezilienței copiilor, au fost: cel puțin o relație emoțională strânsă cu un model sau un atașament sănătos, securizant, față de cel care îl îngrijește; un temperament facil, o natură bună, caldă, care să-l facă plăcut celorlalți; prieteni la școală și participări la grupuri de interese generaționale și tabere; un limbaj și o capacitate de reflecție superioare comparativ cu generația din care face parte
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în acest sens circumstanțiali, ținând de contextul și situația concretă dată. Ei pot fi apanajul individului care prezintă: o înfățișare plăcută; adesea, în vechile leagăne de copii, copiii cu o înfățișare atrăgătoare își atrăgeau resurse umane (personal) care să-i îngrijească preferențial; o bună atenție, care determină depistarea riscului sau a acelor aspecte ale adversității care pot fi controlate de individ; în general, bune procese cognitive, forță fizică, o imunitate și o sănătate bună, un temperament facil; un atașament securizant care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de respingere a personalului, precum și dificultăți de readaptare la întoarcerea acasă. Din perspectiva dezvoltării atașamentului, adopțiile copiilor cu vârsta până la 4-6 luni s-au demonstrat a fi o reușită deplină, în ciuda experiențelor de intensă instabilitate a celor care i-au îngrijit până la 4 luni. Putem conchide că, deși experiența timpurie adversă și factorii de risc la care este expus timpuriu copilul îl vulnerabilizează, acest lucru este mediat prin intermediul altor condiții, dintre care, în mod sigur, momentul dezvoltării copilului. Pe de altă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
medie nu apăruseră probleme prea mari (deși copilăria medie e mai aproape în timp de copilăria mică). Un important factor de vulnerabilitate îl constituie temperamentul copilului. Un temperament dificil expune mai mult copilul la manifestări violente din partea celor care îl îngrijesc. Orice stadiu de dezvoltare prin care trece individul reprezintă o condiție genetică a acestuia, care interacționează cu factorii externi, ce pot fi adecvați sau de risc. în raport cu factorii de risc, vor putea fi identificați factorii de protecție. Factorii de protecție
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în jurul nașterii? (naștere prematură, naștere dificilă, copil nedorit, adopție, separare de mama la naștere, spitalizare, probleme fizice sau emoționale ale mamei în timpul sarcinii) 2. Familia De câte ori s-a mutat? Ai fost separat de părinți sau de frați? Cine te-a îngrijit când erai mic? Câți îngrijitori ai avut? Cu cine locuiești acum? Cu cine dormi în cameră? Sunt împreună părinții? Mai sunt și alți adulți care locuiesc la un loc cu familia ta? Se întâmplă să țipe părinții la tine? Se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
probleme cu alcoolul sau drogurile? 3. Sănătatea Când te duci la culcare? La ce oră te scoli? Când te trezești te simți încă obosit sau te simți în formă? Ce mănânci la micul dejun? Ce mănânci la cină? Cine se îngrijește de mesele tale? Ai avut vreodată un accident serios (arsură, cădere, oase rupte, accident de mașină etc.)? Ai fost internat la spital vreodată? Ai avut vreo intervenție chirurgicală? Ai avut vreo experiență neplăcută sau care ți-a provocat frică cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
află în diferite stadii de prelucrare a doliului. O modalitate eficientă de intervenție cu copiii care trec prin doliu (separarea de părinți, moartea părinților, catastrofe naturale inundații, cutremure, război, conflagrații etc.) este povestea, povestirea. Intervenientul (poate fi părintele, cel care îngrijește copilul) trebuie să afecteze timp povestirii. Povestirile ajută la înțelegerea și găsirea unui sens pierderii dureroase petrecute, la înțelegerea reacțiilor celorlalți, la înțelegerea schimbărilor care apar și la regăsirea copilului, a unui loc al său printre ceilalți. Poveștile se cer
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
linie, culoare, mișcare, sunet etc.); jocuri de rol (joc cu păpuși, cu marionete etc.); crearea și menținerea unei stări de bine, generată de activități de grup, plăcute copilului, mai ales terapii ludice, cu participarea copilului și a celor care-l îngrijesc. Indiferent de forma de intervenție, copilului trebuie să i se asigure înainte de toate o nișă, un spațiu vital în care să se simtă în siguranță sau cel puțin să fie în siguranță. Terapeutul va stabili o comunicare emoțională cu copilul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
funcțională a emisferei drepte a creierului. Intervenientul este chemat să numească emoțiile, trăirile copilului, învățându-l pe acesta să și le recunoască și astfel să le poată controla, stăpâni. Comunicarea emoțională cu copilul reprezintă prima sarcină a celui care îl îngrijește (părintele) și modalitatea de bază de intervenție în orice formă de intervenție terapeutică. întreaga evoluție a copilului (în special calitatea atașamentului) este influențată de comunicarea emoțională cu cei din jur, deoarece „aceste forme interacționale de comunicare emoțională pot fi explicația
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
părinții adoptivi povesteau adesea copiilor adoptați, evenimente din propria copilărie. Astfel, ei ajutau copilul să-și găsească locul lui în fluviul vieții familiei, venind de departe, de la generațiile dinainte, și mergând prin ei înainte, în viitor. Când însă adultul care îngrijește copilul, părintele, are o poveste personală fragmentată, el nu va fi capabil să-și îndeplinească funcția parentală și să ajute copilul să-și construiască identitatea, bazat pe istoria părinților, a familiei. Un astfel de părinte a fost cu siguranță expus
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
au mai puține probleme de comportament și au mai bune abilități de a studia și de a-și face temele. Pe lângă implicare, un alt domeniu de evidențiere a coeziunii familiei este calitatea interacțiunilor dintre copil și părinte. Disponibilitatea părintelui care îngrijește copilul, calitatea răspunsurilor la nevoile exprimate sau nu ale copilului determină nivelul de securitate al atașamentului copilului. Când părintele oferă răspunsuri în timp util, calde, sensibile cu nevoile copilului, el promovează încrederea copilului în adultul care-l îngrijește, încrederea în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
părintelui care îngrijește copilul, calitatea răspunsurilor la nevoile exprimate sau nu ale copilului determină nivelul de securitate al atașamentului copilului. Când părintele oferă răspunsuri în timp util, calde, sensibile cu nevoile copilului, el promovează încrederea copilului în adultul care-l îngrijește, încrederea în lume și sentimentul valorii de sine a copilului. încrederea în ceilalți, sentimentul că poți fi ajutat, că ești important și valoros pentru ceilalți alcătuiesc fundamentul rezilienței copilului și a unei dezvoltări adaptate. Adecvarea dintre funcționarea copilului și responsivitatea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
1. Flexibilitate Capacitate de schimbare: relansare, reorganizare, adaptare în vederea viitoarelor provocări Contraechilibru dat de stabilitate: continuitate, păstrarea legăturilor și depășirea rupturilor 2.2. Conexiuni Sprijin reciproc, colaborare, devotament Respectarea nevoilor individuale, a diferențelor, a limitelor Capacitate de a conduce: a îngriji, a proteja, a ghida copiii și membri mai vulnerabili: a) forme variate (parentalitate cooperantă, îngrijiri de grup); b) relații de cuplu/coparentalitate (parteneri egali) Caută reconectarea, reconcilierea relațiilor tulburate 2.3. Resurse sociale și economice Mobilizarea familiei extinse și a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
așteapt] doar o anumit] limitare a acestora, de vreme ce, în cadrul evoluției, a avut drept funcție esențial] asigurarea cu devotament a unor facilit]ți permanente celor mici. Acest lucru nu ar fi fost efectiv posibil dac] toți p]rinții s-ar fi îngrijit la fel de mult de orice copil că și de ai s]i. Într-un regim atât de nonșalant și imparțial, probabil c] puțini nou-n]scuti cu sânge clad ar supraviețui. Astfel, dup] cum subliniaz], pe bun] dreptate, sociobiologii, tr]s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ți, Mary F. își dorea s] moar]. I-a cerut medicului s]u s] îi administreze o injecție letal] care s] îi curme viața. Dup] ce s-a consultat cu familia sa și cu membri echipei de medici care o îngrijeau, doctorul H i-a administrat injecția solicitat], iar Mary F. a decedat. Cazul lui Mary F. este un caz evident de eutanasie voluntar]; adic] acțiunea de eutanasiere a fost s]vârșit] de c]tre A la cererea lui B. Exist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poate echivala cu imposibilitatea de a continua carieră profesional] sau de a îndeplini celelalte obligații familiale. A da copilul spre adopție înseamn] s] tr]iasc] cu gândul nefericit c] are un fiu sau o fiic] de care nu se poate îngriji, si despre care, adeseori, nu poate ști dac] este viu și bine. Studii asupra femeilor care au dat copii spre adopție arăt] c], pentru mare parte dintre ele, separarea de copil este o suferinț] mare și îndelungat]. Chiar dac] accept
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este mai bine s] se c]s]toreasc] decât s] ard]”) (Cor. 7,9). A avertizat asupra faptului c] sexul, al]turi de celelalte lucruri ale acestei lumi, trebuie s] fie subordonat dobândirii mântuirii eterne („Cine nu este însurat se îngrijește de lucrurile Domnului... dar cine este însurat se îngrijește de lucrurile lumii”) (Cor. 7, 32-33). Deși Sfanțul Pavel postula un ideal aflat în contradicție cu înv]ț]turile Noului Testament și, desi influențat de tendințele dualiste grecești, a fost aproape de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] ard]”) (Cor. 7,9). A avertizat asupra faptului c] sexul, al]turi de celelalte lucruri ale acestei lumi, trebuie s] fie subordonat dobândirii mântuirii eterne („Cine nu este însurat se îngrijește de lucrurile Domnului... dar cine este însurat se îngrijește de lucrurile lumii”) (Cor. 7, 32-33). Deși Sfanțul Pavel postula un ideal aflat în contradicție cu înv]ț]turile Noului Testament și, desi influențat de tendințele dualiste grecești, a fost aproape de a sugera c] sexul este un r]u în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]