12,690 matches
-
este perioada de început a stăpânirii arienilor și perioada de început a civilizației indiene , care a început în anul 1500 î.Hr . Acum vreo 3500 de ani , arienii , un popor războinic de origine indo-europeană , au părăsit ținuturile lor natale din Podișul Iran , trecând munții Hindukush și ajungând în Valea Indului . Ei erau organizați în triburi și locuiau în case din lemn , spre deosebire de populația din Valea Indului care înălțase orașe din cărămizi . Arienii își socoteau averile în număr
India Ariană () [Corola-website/Science/329571_a_330900]
-
giganți canibali. Homer spune că neamul lor trăia în nord, unde "„abia e noapte și se face zi”", aproape de cetatea Lamos, fondată de către conducătorul lor, Antiphates, fiul lui Poseidon. Tucidide și Lycophron îi plasează în Sicilia, în apropierea Etnei, în ținutul numit Leontium. Cu Lestrigonii s-a interesectat Odiseu în drumul său spre Ithaca. Unsprezece dintre vasele care‑l însoțeau pe erou au fost scufundate de către Lestrigoni, iar echipajele acestora devorate. Doar vasul lui Odysseu, care nu fusese ancorat în port
Lestrigoni () [Corola-website/Science/329761_a_331090]
-
sau pantera de China (Panthera pardus orientalis) este o subspecie de leopard, din genul "Panthera", originară din ținutul Primorie, în regiunea fluviului Amur. Este clasată ca specie în pericol de extincție. Este cunoscut pentru picioarele sale lungi și blana deasă care îi permite să supraviețuiască în anotimpul rece. Este un cățărator foarte bun care își pândește prada pe
Leopardul de Amur () [Corola-website/Science/329815_a_331144]
-
i (uneori Volohoveni) au fost un grup etnic care a populat nordul Moldovei la răsărit și sud de principatul Galiției, în nord până la Jîtomîr, în est până la jumătatea distanței dintre Bug și Kiev, iar în sud cuprinzând ținutul Sorocăi. Despre există informații doar în cronicile rusești dintre anii 1150-1257. Originea lor este disputată: istoricii români A. V. Boldur, G. Popa Lisseanu și moldoveanul Ion Țurcanu, îi socotesc români ținând cont de similitudinea numelui cu termenul de "Bолохи" ("Volohi
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
regele Ungariei, Ludovic de Anjou, pornit într-o cruciadă împotriva lituanienilor păgâni, a încheiat în orașul Siret, un tratat cu ducele Lituaniei. Prin acest tratat sunt definite granițele Moldovei, granițe care se vor păstra sute de ani. Granița va separa ținuturile bolohovenilor de moldoveni pe linia Nistrului. Spre Galiția, linia graniței era pe Nistru, pe lângă Hotin, Onut, Vasileu.
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
a Concertelor „LUMINA ÎNVIERII” și „COLINDE ȘI CÂNTECE STRĂBUNE” ce au loc anual la Bistrița. Repertoriul său cuprinde cântece din zona năsăudeana în mod special, dar și din alte subzone ale Județul Bistrița Năsăud, culese de la rapsozii satelor din acest ținut. Repertoriul său cuprinde peste 100 de cântece înregistrate în studiourile Radio România sau la diverse Case de producție muzicală din România. În repertoriul său gasim și cântece religioase - Pricesne, cum sunt ele cunoscute în Biserica Ortodoxă din Transilvania precum și Colinde
Alexandru Pugna () [Corola-website/Science/329953_a_331282]
-
s-au manifestat sau care urmau să apară în contextul includerii teritoriului basarabean în Regatul României. Orașul Hotin, la acea dată reședința județului Hotin din România Mare, este situat astăzi în regiunea Cernăuți, Ucraina. Evenimentele s-a desfășurat într-un ținut unde populația era majoritar formată din ucraineni, arealul nordic al acestuia fiind locuit de o masă compactă de ruteni, continuată cu masa ucraineană din Podolia de dincolo de Nistru. Ucrainenii nu s-au regăsit într-un mod convenabil în viitorul Regatului
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
într-un context în care forțele înarmate inamice ale unor state ca Ungaria, Rusia Sovietică și Ucraina Sovietică au executat acte de ostilitate militară, intervenind în treburile interne ale României reîntregite, sprijinind și încurajând grupuri minoritare etnic și politic. Populația ținutului Hotin la recensământul din 1897, pe vremea când ținutul constituia un uezd al guberniei Basarabia, era majoritar formată din ucraineni (55,3 % în zonele rurale, 53,2 % incluzând zonele urbane), cei mai mulți dintre ei emigrați din Galiția iar unii din Malorusia
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
unor state ca Ungaria, Rusia Sovietică și Ucraina Sovietică au executat acte de ostilitate militară, intervenind în treburile interne ale României reîntregite, sprijinind și încurajând grupuri minoritare etnic și politic. Populația ținutului Hotin la recensământul din 1897, pe vremea când ținutul constituia un uezd al guberniei Basarabia, era majoritar formată din ucraineni (55,3 % în zonele rurale, 53,2 % incluzând zonele urbane), cei mai mulți dintre ei emigrați din Galiția iar unii din Malorusia. Chiar și în condițiile în care valorile de la sfârșitul
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
valorile de la sfârșitul secolului al XIX-lea ar fi fost exagerate în favoarea elementului etnic ucrainean, recensământul românesc din 1930 a relevat în mod similar în județul Hotin un consistent procent de ucraineni de 41,6% din totalul locuitorilor. În nordul ținutului trăia o masă compactă de ruteni, care se continua cu masa ucraineană din Podolia de dincolo de Nistru. Înspre sud, așezările ucrainene se răreau, astfel încât în Soroca și Bălți, ajungeau cu totul izolate. Într-un context în care relațiile diplomatice cu
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
noii administrații instalate și de a induce suspiciunea față de soliditatea noului regim față de perspectivele consolidării acestuia. Debutul autorităților române în fostul teritoriu imperial rus s-a izbit de resentimentele vechii administrații. Abolirea sistemului Zemstvelor, conform președintelui organului administrativ executiv al Ținutului Hotin, a fost refuzată de întreaga populație locală. Datorită structurii sale etnice, județul Hotin a fost ținta unor insistențe foarte active de a fi separat de Basarabia. Populația ucraineană nu s-a regăsit într-un mod convenabil în viitorul Regatului
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
românești, înlocuirea lor cu trupele ala Aliaților și organizarea unui referendum cu privire la viitorul acestui teritoriu: dacă Basarabia trebuie să intre în componența României sau să fie independentă. Astfel de tulburări de proporții cum au fost evenimentele din ianuarie 1919 din ținutul Hotinului, au fost inspirate și sprijinite cu bani, arme și agenți provocatori infiltrați în Basarabia. În ceea ce privește problemele basarabene, în intervalul decembrie 1918 - februarie 1920 rapoartele Siguranței române conțin informații care relevă faptul că organizațiile albgardiste și bolșevice au acționat în
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
a susținut existența unui front intern bine organizat care a ținut piept „regimului de ocupație”. Din acest punct de vedere, „sabotarea acțiunilor "„puterii ocupante”" prin "„răscoalele armate”" nu a reprezentat decât "„o metodă de luptă cu ordinea urâtă de popor”". Ținutul dintre Prut și Nistru așadar, în 1918 ar fi fost ocupat de România, „regimul de ocupație al Basarabiei de către România „burghezo-moșierească” - instituit după ocupare, fiind înfierat. Asupra istoricilor sovietici necesitatea de a scoate în evidență cruzimea autorităților române și actele
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
Ujście Warty. Multe părți ale câmpiei sunt protejate în cadrul parcurilor naturale (Załęczański, Międzyrzecza Warty, Międzyrzecza Widawki, Żerkowsko-Czeszewski, Sierakowski). Warta este simbolul Poloniei Mari (Wielkopolska), iar în bazinul său s-au dezvoltat și cristalizat începuturile statului polonez. Nucleul statului a devenit ținutul dintre Gopło și cursul sudic al râului. În secolul al IX-lea, pe Ostrów Tumski (Insula Catedralei), între ramificațiile Wartei, a luat ființă o cetate în jurul căreia s-a dezvoltat cu timpul orașul Poznań. În secolul al X-lea, aceasta
Râul Warta () [Corola-website/Science/328134_a_329463]
-
Albă, Tighina (sau Benderul), Căușanii cu toate satele din împrejurimi, malurile drept și stâng ale Nistrului cu regiunea dintre Nistru și Bug (care pe atunci se numea „Ucraina Hanului” sau Edisan) până ce se pierdea în stepele Ucrainei, și după 1757 ținutul Hotinului. Întinderea Proilaviei poate fi asemănată numai cu întinderea eparhiilor rusești din secolul al XVII-lea, care aveau de la 14.000 - 20.000 verste. Acesta era și motivul pentru care unii ierarhi ai Proilaviei se intitulau "Mitropoliți ai Proilaviei, Tomarovei
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
stinge definitiv. Reizbucnește în anul 1745, între mitropolitul Calinic II al Proilaviei și episcopul Ierotei al Hușilor, încheindu-se prin re-acceptarea reciprocă a arbitrajului din 1715. O modificare majoră a fost reprezentată de intrarea în jurisdicția mitropoliei a Ucrainei Hanului, ținutul dintre Nistru și Bug, căzut în stăpânirea turcilor după pacea de la Buceaci (; , ) din 1672. Teritoriul se va numi, mai târziu, „ținutul Oceacovului” și se întindea între Nistru, Bug și Marea Neagră. Cel mai însemnat punct al ținutului era orașul Dubăsari, unde
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
reciprocă a arbitrajului din 1715. O modificare majoră a fost reprezentată de intrarea în jurisdicția mitropoliei a Ucrainei Hanului, ținutul dintre Nistru și Bug, căzut în stăpânirea turcilor după pacea de la Buceaci (; , ) din 1672. Teritoriul se va numi, mai târziu, „ținutul Oceacovului” și se întindea între Nistru, Bug și Marea Neagră. Cel mai însemnat punct al ținutului era orașul Dubăsari, unde își avea reședința hatmanul. Dar, dincolo de importanța sa politică și administrativă, târgul era și un important centru bisericesc. Ucraina Hanului a
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
mitropoliei a Ucrainei Hanului, ținutul dintre Nistru și Bug, căzut în stăpânirea turcilor după pacea de la Buceaci (; , ) din 1672. Teritoriul se va numi, mai târziu, „ținutul Oceacovului” și se întindea între Nistru, Bug și Marea Neagră. Cel mai însemnat punct al ținutului era orașul Dubăsari, unde își avea reședința hatmanul. Dar, dincolo de importanța sa politică și administrativă, târgul era și un important centru bisericesc. Ucraina Hanului a stat sub ocupație musulmană până în anul 1791, când Rusia își mută granița la Nistru și
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
Dubăsari, unde își avea reședința hatmanul. Dar, dincolo de importanța sa politică și administrativă, târgul era și un important centru bisericesc. Ucraina Hanului a stat sub ocupație musulmană până în anul 1791, când Rusia își mută granița la Nistru și anexează acest ținut. În această perioadă, cam de 120 de ani de stăpânire turcească, Ucraina Hanului a fost condusă bisericește de mitropolia Proilaviei (Brăilei), cu mici excepții, când această conducere a fost exercitată de episcopia Hușilor”. Cât privește populația „Ucrainei Hanului”, ea era
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
recunoaște că aceste date nu sunt tocmai exacte și procentul moldovenilor putea fi și mai mare). În urma luptei de la Stănilești (1711) dintre ruși, moldoveni și turci, turcii ocupă străvechea cetate moldovenească Hotin. În anul următor, ei cuceresc câteva sate din ținuturile Soroca și Iași, iar în 1715, o porțiune din ținutul Cernăuți. Toate aceste teritorii s-au constituit, în 1715, în raiaua Hotinului. În jurul anului 1750, Filotei, Mitropolitul Proilaviei (1748-1750), cere un firman de la Sultan, care prevedea anexarea raialei Hotinului la
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
moldovenilor putea fi și mai mare). În urma luptei de la Stănilești (1711) dintre ruși, moldoveni și turci, turcii ocupă străvechea cetate moldovenească Hotin. În anul următor, ei cuceresc câteva sate din ținuturile Soroca și Iași, iar în 1715, o porțiune din ținutul Cernăuți. Toate aceste teritorii s-au constituit, în 1715, în raiaua Hotinului. În jurul anului 1750, Filotei, Mitropolitul Proilaviei (1748-1750), cere un firman de la Sultan, care prevedea anexarea raialei Hotinului la eparhia sa. Acest fapt a nemulțumit pe boierii și ierarhii
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
Căușeni, ctitoria sa, scrisă de asemenea în limba română. Daniil a întreprins o amplă activitate de reorganizare a eparhiei, înființând noi subdiviziuni administrativ-canonice, pentru a gestionare mai ușoară a teritoriului foarte întins al acesteia. Astfel în Ucraina Hanului (Edisanul sau ținutul Oceacovului) sunt înființate două protoierii cu sediul la Dubăsari și respectiv Mălăiești, având în frunte câte un protopop. Protoieria Dubăsarilor se întindea de la orașul Dubăsari în sus pe Nistru, spre hotarele poloneze, adică pe malul stâng al Nistrului până la râulețul
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
Grigore Ghica al Țării Românești. În 1828, a izbucnit al patrulea război ruso-turc. Trupele țarului ocupă Iașii, Bucureștii și Brăila, iar Mitropolia Proilaviei își încetează activitatea. În urma păcii de la Adrianopol, din 2/4 septembrie 1829, toate cetățile din stânga Dunării, cu ținuturile înconjurătoare, au fost restituite Țării Românești. Bisericile din raialele Turnu și Giurgiu au fost alipite la Mitropolia Ungrovlahiei iar cele din raiaua Brăila au intrat în componența eparhiei Buzăului. Ultimul mitropolit al Proilaviei a fost Antim al II-lea (1821
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
parte a blocului "Cartoonito". Serialul se desfasoara asupra unei familii fictive cunoscută sub numele de "" din care fac parte Mă Ha Ha, Ta Ha Ha, Mini Ha Ha, Buni Ha Ha și Chihua Ha Ha, câinele familiei. Aceștia trăiesc în ținutul Pufos, unde (aproape) toți locuitorii se disting prin două trăsături: sunt cât se poate de pufoși și pun mare preț pe distracție. În același oraș trăiește însă și Boris Boo Hoo, cel care incearca mereu să le strice distracția, iar
Pufoșii Ha Ha () [Corola-website/Science/328274_a_329603]
-
și 5, Imperiul Otoman ceda Imperiului Rus un teritoriu de 45.630 km², cu 482,630 de locuitori, 5 cetăți, 17 orașe și 695 de sate, (conform cu recensământul ordonat de autoritățile țariste în 1817). Au trecut în componența Imperiului Rus ținuturile: Hotin, Soroca, Orhei, Lăpușna, Greceni, Hotărniceni, Codru, Tighina, Fălciu, partea răsăriteană a ținutului Iașilor și Bugeacul. Autoritățile țariste au denumit în 1813 noua regiune ocupată "Bessarabia". O dată cu încheierea războiului ruso-turc din 1877-1878, victorios pentru armata rusă, după ce a fost salvată
Rusofobie () [Corola-website/Science/328349_a_329678]