144,219 matches
-
informat de guvernul federal asupra tuturor problemelor ce privesc Uniunea Europeană; în acest sens Bundesrat poate convoca o comisie specială, în cadrul căreia fiecare land participă cu propriul delegat. Voturile se repartizează după aceleași citerii consacrate în cazul adunărilor plenare. Bundesver Sammlung (Adunarea federală) este organul care alege președintele Republicii Federale Germane. Constituirea și funcționarea Adunării Federale sunt reglementate de art. 54 din Legea fundamentală și de legea privind alegerea președintelui. Adunarea e compusă din membri ai Bundestag-ului și dintr-un număr
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Bundesrat poate convoca o comisie specială, în cadrul căreia fiecare land participă cu propriul delegat. Voturile se repartizează după aceleași citerii consacrate în cazul adunărilor plenare. Bundesver Sammlung (Adunarea federală) este organul care alege președintele Republicii Federale Germane. Constituirea și funcționarea Adunării Federale sunt reglementate de art. 54 din Legea fundamentală și de legea privind alegerea președintelui. Adunarea e compusă din membri ai Bundestag-ului și dintr-un număr egal de delegați, aleși dintre parlamentarii a 16 landuri. Bundesrat nu participă la
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
repartizează după aceleași citerii consacrate în cazul adunărilor plenare. Bundesver Sammlung (Adunarea federală) este organul care alege președintele Republicii Federale Germane. Constituirea și funcționarea Adunării Federale sunt reglementate de art. 54 din Legea fundamentală și de legea privind alegerea președintelui. Adunarea e compusă din membri ai Bundestag-ului și dintr-un număr egal de delegați, aleși dintre parlamentarii a 16 landuri. Bundesrat nu participă la alegerea Președintelui. Adunarea este convocată și prezidată de președintele Bundestag la fiecare cinci ani, pentru a
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
reglementate de art. 54 din Legea fundamentală și de legea privind alegerea președintelui. Adunarea e compusă din membri ai Bundestag-ului și dintr-un număr egal de delegați, aleși dintre parlamentarii a 16 landuri. Bundesrat nu participă la alegerea Președintelui. Adunarea este convocată și prezidată de președintele Bundestag la fiecare cinci ani, pentru a proceda la alegerea președintelui federal. În concluzie, ca și în cazul sistemelor parlamentare analizate anterior, Parlamentul german este format tot din două camera; ca și în cazul
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Referendum: toate constituțiile scandinave prevăd instituția referendumului, ca formă de participare populară la viața politică a țării. În ceea ce privește structurile parlamentare vom evidenția câteva din trăsăturile definitorii ale acestora. Danemarca a devenit monarhie parlamentară în anul 190151. Parlamentul (Folketing) este o adunare legislativă monocamerală, putând legifera cu privire la orice materie și nefiind legată de deciziile predecesorilor. Deși monarhul este șeful statului și posedă teoretic toate puterile executive, în realitate, ca în toate monarhiile constituționale, adevăratul șef al guvernului este primul-ministru. Guvernul răspunde pentru
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
în realitate, ca în toate monarhiile constituționale, adevăratul șef al guvernului este primul-ministru. Guvernul răspunde pentru propriile acțiuni în fața Parlamentului, iar miniștrii nu trebuie să fie obligatoriu membri ai Parlamentului, deși în prezent aceasta este o tendință consolidată. Parlamentul, ca adunare legislativă națională, în acord cu doctrina suveranității parlamentare, deține ultimul cuvânt în câmpul legislativ, chiar dacă, odată cu integrarea țării în Uniunea Europeană, s-au ridicat anumite probleme în acest domeniu. Totuși, în teorie, doctrina legală statuează această suveranitate a Parlamentului. Parlamentul se
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
din 150 de membri aleși prin vot universal direct, pe o perioadă de patru ani, pe baza sistemului reprezentării proporționale și Camera Superioară (Eerste Kamer), compusă din 75 membri aleși pe o perioadă de 4 ani, cât durează cele 12 adunări legislative ale provinciilor. Camera Superioară nu poate propune sau amenda legislația, dar poate confirma (respinge) legile aprobate de Camera Inferioară. Constituția prevede și un Consiliu de Stat (Raad van State), compus din membri ai familiei regale și din alți membri
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
declarația de război nu se poate face decât cu autorizarea prealabilă a Parlamentului 54. Analizele politico-economice plasează în prezent Olanda pe locul trei în lista țărilor celor mai democratice ale lumii. Riksdag este Parlamentul național al Suediei, format dintr-o adunare unicamerală de 349 membri, aleși pe baza sistemului proporțional la fiecare patru ani55, desfășurând atribuțiile normale ale unui organism bazat pe democrație parlamentară. El discută legile, modifică Constituția, dă votul de încredere Guvernului. În majoritatea sistemelor bazate pe democrație parlamentară
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Procesul de creare și modernizare a instituțiilor politice a început odată cu aplicarea în cele două Principate a Regulamentelor organice 60. Concepute pe baza principiului separării puterilor în stat, Regulamentele organice impuneau pentru prima dată împărțirea puterii legislative între domn și Adunarea legiuitoare care se constituie ca un adevărat parlament. Convenția de la Paris din 7-19 august 1858 a modificat și lărgit principiul de reprezentare națională 61, iar prin Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris, adoptat prin plebiscitul din 23-26 mai/4-7 iunie
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
dictaturii regale a lui Carol al-II-lea și ulterior, în 1940 după instaurarea dictaturii militare, rolul parlamentului a fost diminuat, el fiind lipsit de principalele sale atribuții 63. În perioada comunistă, prin Constituția din 1948, Parlamentul a fost reorganizat, ca o adunare unicamerală, Marea Adunare Națională, organism formal, subordonat total puterii comuniste. În perioada regimului comunist, parlamentul va suferi importante limitări atât în ceea ce privește activitatea sa, funcțiile și atribuțiile, cât și în privința rolului și locului său în cadrul instituțiilor statale. Toate acestea îl vor
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
lui Carol al-II-lea și ulterior, în 1940 după instaurarea dictaturii militare, rolul parlamentului a fost diminuat, el fiind lipsit de principalele sale atribuții 63. În perioada comunistă, prin Constituția din 1948, Parlamentul a fost reorganizat, ca o adunare unicamerală, Marea Adunare Națională, organism formal, subordonat total puterii comuniste. În perioada regimului comunist, parlamentul va suferi importante limitări atât în ceea ce privește activitatea sa, funcțiile și atribuțiile, cât și în privința rolului și locului său în cadrul instituțiilor statale. Toate acestea îl vor transforma într-o
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
vremelnic exercițiul unora dintre prerogativele suveranității sale are la bază condițiile actuale ale vieții politico-sociale, care arată că poporul nu poate să se autoguverneze. De aceea, titularul suveranității își alege reprezentanții ce se reunesc într-un organism denumit parlament, congres, adunare, pe care-l responsabilizează cu conducerea treburilor publice. Teoria juridică a suveranității democratice este întâlnită sub două forme: suveranitatea populară, doctrină a cărei sistematizare îi este datorată lui Jean- Jacques Rousseau și suveranitatea națională, datorată Adunării Constituante Franceze din 178969
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
organism denumit parlament, congres, adunare, pe care-l responsabilizează cu conducerea treburilor publice. Teoria juridică a suveranității democratice este întâlnită sub două forme: suveranitatea populară, doctrină a cărei sistematizare îi este datorată lui Jean- Jacques Rousseau și suveranitatea națională, datorată Adunării Constituante Franceze din 178969. Conform teoriei suveranității populare voința populară, prin definiție, rezidă în colectivitate în întregul ei. Această teorie presupune egalitatea absolută între toți indivizii, care au fiecare, ca atribut al propriei persoane, o parte din suveranitate. Suveranitatea populară
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
guvernământului reprezentativ, absolutizându-se doar dreptul poporului de a participa la guvernare prin vot, care nu poate fi refuzat niciunui cetățean, întrucât dreptul îi aparține în calitatea sa de titular al unui fragment de suveranitate. Teoria suveranității naționale, elaborată de Adunarea Constituantă Franceză din 1789, stabilea votul universal în directă opoziție cu suveranitatea populară. Potrivit acestei teorii, autoritatea suverană emană de la națiune, văzută ca o entitate abstractă și invizibilă, diferită de indivizii care o compun 71. Conform teoriei suveranității naționale, un
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
mecanismele procedurale interne ale legislativului. În al treilea rând, resursele financiare importante de care beneficiază Congresul precum și administrarea proprie a acestora, îi dă posibilitatea dea se manifesta mult mai intransigent și eficient puterii executive. Parlamentul European este succesorul și continuatorul Adunării Comune, înființată în 1952 prin Tratatul care instituie Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO). Cu fiecare nou tratat, Parlamentul European (această denumire există din 1962) și-a extins atribuțiile și a întărit competențele legislative. Începând cu 2009, odată cu intrarea
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
domeniilor de competență ale Uniunii, o execepție importantă fiind politica de apărare și securitate comună 75. La prima vedere, Parlamentul European și Camera Reprezentanților din SUA nu par să aibă multe lucruri în comun. Camera Reprezentanților este considerată adesea drept adunarea cea mai influentă din lume în timp ce Parlamentul European este considerat drept un organism cu influențe reduse, încă tributar intereselor statelor, consfințite în tratate. Aceste etichetări sunt învechite, de multe ori bazate pe rapoarte ale mass-mediei prost informate și pe o
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Astfel: * ambele parlamente operează la nivel transnațional și, în consecință, membrii săi sunt aleși nu într-o circumscripție electorală unică, ci în circumscripții electorale organizate în statele americane și respectiv, în statele membre ale Uniunii. * În ceea ce privește funcționarea internă a ambelor adunări, Camera Reprezentanților din SUA și Parlamentul European au în comun trei caracteristici 77: 1. în primul rând, ambele adunări parlamentare dețin o considerabilă putere legislativă; 2. în al doilea rând, rolul comisiilor joacă un rol esențial în funcționarea acesteia; 3
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
unică, ci în circumscripții electorale organizate în statele americane și respectiv, în statele membre ale Uniunii. * În ceea ce privește funcționarea internă a ambelor adunări, Camera Reprezentanților din SUA și Parlamentul European au în comun trei caracteristici 77: 1. în primul rând, ambele adunări parlamentare dețin o considerabilă putere legislativă; 2. în al doilea rând, rolul comisiilor joacă un rol esențial în funcționarea acesteia; 3. cea de-a treia caracteristică se referă la structura de votare care prezintă un grad mare de asemănare, chiar
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
ține exclusiv de interesul grupurilor politice și al parlamentarilor individuali, fără a avea vre-un un sistem bazat pe vechime, fluctuația membrilor este destul de mare. Votarea în manieră bipartizană Datorită independenței ramurii legislative, în Camera Reprezentanților delegații parlamentari pot forma adunări ad-hoc fără a destabiliza sau pune în pericol funcționarea executivului, în așa numita manieră bipartizană. Pe lânga aceasta, partidele politice americane sunt partide cu spectru larg care prezintă un grad mare de eterogenitate. Existența a două partide mari, importante ca
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
ca formă de integrare politică și schimb cultural, capabil să garanteze și să consolideze pacea și stabilitatea în lume85. Esențial a fost în această direcție procesul de integrare europeană și rolul exercitat de Parlamentul European, care din 1979 este o Adunare direct reprezentativă a cetățenilor, rol întărit de Tratatul de la Lisabona, în contextul unei hotărâtoare parlamentizări a vieții Uniunii. În lumea globalizată, interdependența dintre comunitățile Europei a crescut, iar recenta criză financiară constituie o probă irevocabilă în acest sens. Nu se
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
precizat, și de grupurile de interese, de opinia publică, aceasta din urmă fiind la rândul ei manipulată deseori de guverne. Relațiile internaționale dintre parlamente se pot clasifica în următoarele categorii: conferințe internaționale, grupuri de prietenie, delegații permanente ale parlamentelor în Adunările parlamentare internaționale, tratate de cooperare, deplasări oficiale ale delegațiilor parlamentare, vizite ale delegațiilor parlamentare, schimburi de experiență. Sintetizând, diplomația parlamentară reprezintă modalitatea și instrumentele asociate activității parlamentare, la nivel supranațional și având obiective de politică externă. Sintagma "diplomație parlamentară" este
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
la afirmarea tot mai pregnantă a diplomației parlamentare, prin intermediul misiunilor parlamentare și a rețelelor de asociații din care parlamentele naționale fac parte 91. În majoritatea statelor europene numărul inițiativelor parlamentare a crescut simțitor, concomitent cu implicarea parlamentelor naționale în cadrul unor adunări parlamentare internaționale. Tendința parlamentelor este de a se implica tot mai mult în politica externă. Diplomația parlamentară se evidențiază printr-o serie de caracteristici: tonul direct al discuțiilor, care creează o stare de normalitate, diferit de cel al diplomației clasice
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Un aspect important al relațiilor interparlamentare îl constituie reglementarea modului de funcționare al conferințelor și întâlnirilor președinților Camerelor parlamentare. Amintim în acest sens participarea președinților de Senat ai statelor membre ale Consiliului Europei, la fiecare doi ani, la Conferința președinților Adunărilor parlamentare europene (ultima în Cipru în acest an); Conferința președinților parlamentelor Statelor membre ale Uniunii Europene și a Parlamentului European, întrunită anual (ultima la Paris în 2009). Parlamentele statelor europene participă de obicei și la alte conferințe internaționale și forum
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Statelor membre ale Uniunii Europene și a Parlamentului European, întrunită anual (ultima la Paris în 2009). Parlamentele statelor europene participă de obicei și la alte conferințe internaționale și forum-uri precum: Conferința mondială a președinților parlamentelor, care adună toți președinții Adunărilor, sub egida Uniunii Interparlamentare; Forum-ul Euro-mediteranean al femeilor parlamentare; reuniunile parlamentare cu Banca Mondială; reuniunile Comisiei interparlamentare pentru drepturile omului a Parlamentelor latino- americane; reuniunile Comitetului de supraveghere a Conferinței europene pentru lupta conta delictelor financiare. Birourile președințiilor parlamentelor
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
pentru drepturile omului a Parlamentelor latino- americane; reuniunile Comitetului de supraveghere a Conferinței europene pentru lupta conta delictelor financiare. Birourile președințiilor parlamentelor statelor membre ale Uniunii Europene aprobă și repartiția între membrii grupurilor parlamentare în delegațiile parlamentare ce participă la Adunările parlamentare internaționale: Adunarea occidentală a Uniunii Europene; Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei; Adunarea Parlamentară a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa; Uniunea Interparlamentară; Uniunea Parlamentară a Atlanticului de Nord. Aceste tipuri de delegații sunt constituite numai din deputați și
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]