15,743 matches
-
câte, o să-l supere pe șef și ăla o să spele cu el dușumelele, dar asta e, n-are încotro. Fanache a rămas la fața locului, împreună cu ceilalți. Repeta cu încăpățânare, adresându-se comandantului miliției locale și directorului liceului: -E mâna americanilor aici!... Ăștia au dat din cap că sunt de acord, dar în sinea lor erau convinși că Fanache e dus cu pluta, e un mare nătărău... Printre înjurăturile la adresa imperialiștilor, șeful Securității din Serenite a dat totuși câteva ordine: le-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
ca un lingou de aur sau lumina așa cum văzuse prin filme că strălucesc noaptea orașele capitaliste... Fanache, observând că șeful e în dispoziție bună, a crezut potrivit să-i expună teoria lui: -Tovarășe prim-secretar, aici și-au băgat coada americanii, ascultați-mă pe mine... Tovarășul Cameniță a dat din mână așa cum ai vrea să alungi o muscă din aia care bâzâie enervant și a zis blând: -Bă, Fanache, taci, bă, dracului din gură... A mai făcut câțiva pași în jurul îngerului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
oricât timp uitându-se la îngerul de lumină. Îi părea rău că totul se termină așa, deodată. Câteva minute numai a durat și îngerul s-a topit întreg ca și cum nu ar fi existat. -V-am spus eu că a fost mâna americanilor! a exclamat Fanache. -Taci, bă, dracului din gură! a mârâit la el tovarășul Cameniță, care revenise la starea lui cea de toate zilele: dur și inflexibil. -Bă, să nu vorbiți despre chestia asta! a ordonat el mai apoi, pășind spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
elemente separatiste, includea—de regulă în ultimul punct al ordinii de zi— și ” problema grupului Ilașcu”. Dar conducătorii Republicii Moldova ajungând doar până la restaurantul „Foișor” de la marginea Tiraspolului, unde erau așteptați de noii stăpâni ai Tiraspolului și unde după vreo două Americanii când aveau undeva pe glob vreun ostatic, trimiteau o armată întreagă să-l elibereze. Republica Moldova îl trimetea pe deputatul A. Păpușoi la Strasburg ca acesta să convingă Consiliu Europei că trei sute de grame de vodcă, nu-și mai aminteau de
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
mai lupți cu ei! Mi-e silă și mie de a lupta cu morile de vânt, însă situația mă obligă de a rezista. Te uiți în jur, o țărișorcuță de bocitoare, toți se vaicără, se plâng, și-i așteaptă pe americani. Cineva, chiar azi (18.04.2000), spunea acolo la voi, la radio, despre elita noastră politică, care „este așa cum a fost crescută de acel regim”. și dacă mai adăugăm și rânza noastră națională, apoi nu mai mă mir de ce se
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
a Țării. Decât nimerirea în istorie alături de Groza, Chișinevschi și Panchiușa, mai bine la Tiraspol în celula condamnaților la moarte! Se zvonește (trec la bancuri) că din 1990 la București cei mari și-au scos chiloțeii și, cum văd un american, îl roagă să-i încerce, să vadă și ei cât e de tare românul. Vai de capul nostru! Cu gândul la integrare în Europa intenționat s-a abandonat Basarabia, asta-i adevărul cel durut!!! Nu-i nimic, ne vor identifica
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
frământată temeinic de un bărbat: simte că s-a întâmplat, în sfârșit, acel ceva ce trebuia să se întâmple. Citind până la capăt romanul Arhanghelul dreptății, un om de vază, pe nume Bebe M., era să plesnească de fericire. Autorul, un american mort de o sută de ani, îl descria aievea chiar pe el, Bebe M., în chip de sfânt pogorând pe pământ ca să împartă adevărul și dreptatea. La oamenii îndelung necitiți, sentimentul că au învins trei sute de pagini nu e foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
cu o doamnă din lumea bună care se îndrăgostește de un vagabond, iar nefericitul e împușcat, fără să aibă nici o vină, de amantul oficial. Dumnezeule, dar acesta era chiar subiectul filmului care-l lansase, în urmă cu câteva decenii, pe americanul mort în plină glorie pe platou. M-am uitat și mai insistent la omul meu, care sforăia și habar n-avea cât putuse să mă intrige fața lui. Noaptea am avut coșmaruri, în sensul că mă întâlneam cu mai multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
E un mister aici. Trebuie să oprim în Răcăciuni!“. Ceilalți bărbați din mașină protestează. Au decis să fie la cinci fix la Iași, unde au o întâlnire de afaceri. Puțin le pasă de ce credea dobitocul de căpitan din Vaslui că americanii vor ataca numai dinspre Răcăciuni. Așa că, vorba aia, mână, birjar! În dreapta mașinii apare un indicator: „Răcăciuni 2 km“. Doctorul e neconsolat. Întoarce capul după indicator și bombăne: „Să fii atât de aproape și totuși atât de departe de Răcăciuni! Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
lui Bush Pensionarul Frecea Marin a înțeles târziu de tot, la șaptezeci și cinci de ani, care e sensul vieții. Lucrurile s-au petrecut în felul următor. Domnul Frecea Marin i-a scris președintelui SUA că nu e de acord cu politica americanilor în Irak, iar când a primit plicul cu antetul Casei Albe, în care Bush îi răspundea că va analiza opinia sa, a înțeles că acesta era sensul vieții să nu mai discute una și alta cu pensionarii din Parcul Obor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
de prevenire a accidentelor la lansare. Pentru cei care-l cunoșteau, conta ca un mare român și, cu toate că plecase de numai zece ani din țară, unde fusese profesor la Politehnica din București, avea deja renumele unui inventator solicitat intens de americani. Trebuie spus că, în ciuda veștilor care-i veneau din România - toate astea întâmplându-se după 1990 -, profesorul își vedea de-ale lui. Nu c-ar fi fost savantul distrat pe care-l știm din anecdote, dar firma ținea un grafic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Comisiei de Automatizări a Academiei Române, precum și al Comisiei pentru Tehnica Măsurărilor și Automatizări din cadrul Consiliului Național al Inginerilor și Tehnicienilor. Este inclus în Who’s Who în România -2002. A fost nominalizat pentru titlul de Man of the Year2002 de American Biographical Institute. A devenit pensionar în anul 1985. În prezent este profesor consultant la Facultatea de Automatică și Calculatoare din Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” Iași. După pensionare s-a dedicat pasiunii sale mai vechi: poezia. A publicat romanul-memorii „Jurnal Neterminat
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
Popular Socialist, În spatele căruia sînt unite diverse facțiuni minore. Al doilea, din cîte-mi dau seama, ar fi Pedro Enrique Alfonso, candidatul oficial al partidului de guvernămînt, a cărui poziție e cam incert din punct de vedere politic; pare prietenos cu americanii și curtează aproape toate celelalte partide. Campionul dreptei este magnatul Arturo Matte Larraín, ginerele răposatului președinte Alessandri, care se bucură de sprijinul tuturor sectoarelor reacționare ale societății. Ultimul pe listă este Salvador Allende∗, candidatul Frontului Popular, sprijinit de comuniști, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
publicat de Editura Ocean În 2003. Astăzi Centrul de Studii Che Guevara din Havana, Cuba (n.a.) Numele original dat vasului care i-a transportat pe revoluționarii cubanezi; astăzi, numele ziarului Comitetului Central al Partidului Comunist Cubanez. (n.tr.) Organization of American States, OAS În original Program de cooperare economică Între America de Nord și America de Sud inițiat, În 1961, de John F. Kennedy, cu scopul de a contracara regimul comunist care se dezvolta În Cuba. (n.tr.) Simón Bolívar a condus o serie de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
le sparg și țip și tulbur toată pușcăria voastră”. În acel moment anchetatorul desfrânat la faptă și la vorbă n-a mai implicat în anchetă un asemenea subiect. Partea finală a anchetei s-a referit la: „Ai zis că vin americanii ca să vă scape de comuniști, ai zis că armatele capitaliste sunt mai puternice decât cele sovietice, ai preconizat că vor veni la conducerea politică în țară vârfurile catolicismului pentru promovarea culturii catolice în țară, că ai denigrat regimul comunist din
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
proces, să încetezi cu ironiile tale și să declari greșelile tale”. Le-am răspuns: „Dar ce greșeli am făcut?” „- Popa dracului, stai de 2 ani de zile în anchetă și nu știi ce-ai făcut, n-ai spus că vin americanii?” Le-am răspuns: „Tot poporul român zice că vin americanii ca să ne elibereze de comuniști, de aceea aduceți tot poporul alături de mine în boxa tribunalului”. Mi-au răspuns: „Bine, bine, poporul este simplu dar tu ești om cult; mâine să
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
tale”. Le-am răspuns: „Dar ce greșeli am făcut?” „- Popa dracului, stai de 2 ani de zile în anchetă și nu știi ce-ai făcut, n-ai spus că vin americanii?” Le-am răspuns: „Tot poporul român zice că vin americanii ca să ne elibereze de comuniști, de aceea aduceți tot poporul alături de mine în boxa tribunalului”. Mi-au răspuns: „Bine, bine, poporul este simplu dar tu ești om cult; mâine să nu faci ironii cum ți-i obiceiul căci dacă nu
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
în colectiv. Deci prima acuză a fost de: uneltire contra Statului comunist, scoțând această vină din textul anumitor predici (din Colombo) scrise, dar interpretate după placul lor ca anume: „Va fi o turmă și-un păstor” adică adaugă ei „prin americani” și m-au obligat să semnez atare declarații, deși eu am susținut, că mai degrabă - prin ei se va înfăptui zisa lui Cristos, numai dacă ei vor crede în El și se vor lăsa conduși de Dânsul. Au urmat înjurături
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
preoții templului, care L-au condamnat pe Isus Cristos. De aceea, evitam orice discuții cu ei. Făceam rugăciuni să-i lumineze Duhul Sfânt. Prin decretul de grațiere nr. 411/1964, pe care Statul nostru comunist l-a dat la presiunea americanilor, am fost eliberat din detenție de la colonia Salcia. Pus în libertate, conducerea bisericii romano-catolice a diecezei București - Iași m-a numit provizoriu la parohia Văleni, jud. Bacău, unde aveam voie să fac Sf. Liturghie și spovezi - fără predici -. Aici am
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
ură în ochi: "În țara de unde vii, tot așa ceri ajutor? Descurcă-te singur". Ceea ce am și făcut, cu greu. Ochii în lacrimi, inima grea. Nu se pot explica asemenea stări de spirit, ele doar se trăiesc. "Psihanaliza pentru un american este ca o cămașă albă aplicată unui corb." Sigmund Freud, în anii '20. Peste mai puțin de un deceniu și jumătate, Freud îi psihanaliza pe americani pe sume fantastice, după propriile sale mărturisiri. Ceea ce arată încă o dată că banul nu
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică[Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
se pot explica asemenea stări de spirit, ele doar se trăiesc. "Psihanaliza pentru un american este ca o cămașă albă aplicată unui corb." Sigmund Freud, în anii '20. Peste mai puțin de un deceniu și jumătate, Freud îi psihanaliza pe americani pe sume fantastice, după propriile sale mărturisiri. Ceea ce arată încă o dată că banul nu are nici o legătură nici cu morala, nici cu deontologia profesională. 22 aprilie 2001 Îmi reiau "serviciul" de seară care mă ajută să-mi rotunjesc veniturile precare
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică[Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
grăunte de coajă și pulpă de lămâie). Grupul degaja de departe rafinament, siguranța extraordinară pe care ți-o dă banul câștigat cinstit și, mai ales, în cantitate mare. Banul meritat, cu alte cuvinte. Le prezint nota de plată la sfârșit, americanul îmi întinde o bancnotă albastră de 100 de franci elvețieni. Îi înapoiez restul, cam 40 de franci. Americanul, cu un gest natural (repet, natural, este greu să miluiești fără să jignești) îmi spune să-i păstrez. Apoi adaugă într-o
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică[Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
dă banul câștigat cinstit și, mai ales, în cantitate mare. Banul meritat, cu alte cuvinte. Le prezint nota de plată la sfârșit, americanul îmi întinde o bancnotă albastră de 100 de franci elvețieni. Îi înapoiez restul, cam 40 de franci. Americanul, cu un gest natural (repet, natural, este greu să miluiești fără să jignești) îmi spune să-i păstrez. Apoi adaugă într-o franceză corectă, dar cu puternic accent american: "Și eu am fost student și știu că trebuie să-ți
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică[Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
din placaj pe care scrie "No War!", bine atașată, eventual refolosibilă la alte manifestații. Prototipul perfect al intelectualului de stânga angajat din Occident. Dar angajat pentru ce? Stânga fără muncitori se plimbă în bicicletă cu flori. Criticii de "stânga" ai americanilor și ai politicii din Irak îmi amintesc de apostolii dreptei din anii '30. Aceeași obsesie a victimizării, întreținerea suspiciunilor, "dezgropare" perpetuă a victimelor etc. 5 martie 2003 O simplă întâmplare (am primit un volum gratuit la cumpărarea unui ziar) m-
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică[Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
America pacheboturilor liniei Cunard încărcate cu emigranți sunt renovate impecabil și găzduiesc muzee, galerii de artă contemporană, cafenele liniștite. Engleza imposbilă care se vorbește acolo, cu un accent dur ca un fierăstrău pe timpan. Atât de greu de înțeles, încât americanii cu care stăteam la rând în aeroportul local nu înțelegeau anunțurile din difuzoare. Adolescentele pe jumătate despuiate la o temperatură de 6-7 grade Celsius, îngrămădite ca niște pui de găină pe creanga de arbore în celebrele cab-uri englezești, chicotind
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică[Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]