13,311 matches
-
iulie 1984, București) a fost un sportiv român, practicant a 14 discipline sportive în competiții oficiale. Ca antrenor și-a dedicat experiență în slujba baschetului, caștigând 10 titluri de campion național cu echipa CCA (Steaua București) și primind titlul de "Antrenor Emerit". A fost poreclit de către elevii săi "Unchiul". Constantin Herold s-a născut la 4 februarie 1912 la Moreni - Dambovița, pe atunci o așezare mică dar vestită prin bogăția aurului negru ascuns în adîncurile pămînturilor sale. A început să facă
Costi Herold () [Corola-website/Science/325481_a_326810]
-
titlul de campioană republicana, dar nu obține mai mult decît locul ÎI, în urma unui rival greu de trecut, Dinamo București. Ceea ce nu a reușit că jucător, în acești ani ai ultimului popas dinaintea mării renunțări, va reuși din plin ca antrenor al unor „5”-uri de legendă, care vor ramane înscrise la loc de cinste în cartea de aur a clubului Steaua și a baschetului românesc. Nume din generații succesive precum Folbert, Nedef, Niculescu, Fodor, Novacek Nedelea, Testiban, Dinescu, Costescu, Erdoch
Costi Herold () [Corola-website/Science/325481_a_326810]
-
a clubului Steaua și a baschetului românesc. Nume din generații succesive precum Folbert, Nedef, Niculescu, Fodor, Novacek Nedelea, Testiban, Dinescu, Costescu, Erdoch, Ghe. Valeriu, Savu Alin, Barau Ghe., Dimancea, Cîmpeanu, Tarau etc., nume cărora li se adaugă și cel al Antrenorului Emerit prof. Constantin Herold, au atras o simpatie publică puțin obișnuită pe terenurile noastre și aprecieri la superlativ, atribuite de reputați specialiști din țară și de peste hotare. 1950-1951. A început cariera de antrenor la echipa masculină de baschet "Locomotivă PTT
Costi Herold () [Corola-website/Science/325481_a_326810]
-
cărora li se adaugă și cel al Antrenorului Emerit prof. Constantin Herold, au atras o simpatie publică puțin obișnuită pe terenurile noastre și aprecieri la superlativ, atribuite de reputați specialiști din țară și de peste hotare. 1950-1951. A început cariera de antrenor la echipa masculină de baschet "Locomotivă PTT" București, actualul club Rapid de astăzi. Echipa masculină castiga primul titlu de campioană în 1951, sub denumirea de "Locomotivă PTT" (antrenori Constantin Herold și Vasile Popescu). 1954-1968. Aproape un deceniu și jumătate ca
Costi Herold () [Corola-website/Science/325481_a_326810]
-
reputați specialiști din țară și de peste hotare. 1950-1951. A început cariera de antrenor la echipa masculină de baschet "Locomotivă PTT" București, actualul club Rapid de astăzi. Echipa masculină castiga primul titlu de campioană în 1951, sub denumirea de "Locomotivă PTT" (antrenori Constantin Herold și Vasile Popescu). 1954-1968. Aproape un deceniu și jumătate ca antrenor la clubul Steaua, o perioadă intensă, bogată în realizări din biografia acestui mare sportiv, pagini din cronică unor ani de neuitat : - 10 titluri de campioni naționali (1956
Costi Herold () [Corola-website/Science/325481_a_326810]
-
la echipa masculină de baschet "Locomotivă PTT" București, actualul club Rapid de astăzi. Echipa masculină castiga primul titlu de campioană în 1951, sub denumirea de "Locomotivă PTT" (antrenori Constantin Herold și Vasile Popescu). 1954-1968. Aproape un deceniu și jumătate ca antrenor la clubul Steaua, o perioadă intensă, bogată în realizări din biografia acestui mare sportiv, pagini din cronică unor ani de neuitat : - 10 titluri de campioni naționali (1956, 1957 pînă în 1964, 1966 și 1967); - 9 participări în Cupă Campionilor Europeni
Costi Herold () [Corola-website/Science/325481_a_326810]
-
competiții europene de club; - spectacole entuziasmante, cu tribune aclamînd în picioare fantezia și virtuozitatea unor veritabili vrăjitori ai balonului; - o echipă mare, capabilă să transforme baschetul în arta. În anul 1966, profesorului Constantin Herold i-a fost conferit titlul de „Antrenor Emerit", ca o recunoaștere a marilor sale merite în munca de instruire și educare a multor generații de sportivi care au preluat de la acest dascăl al performanței flacăra vie a dragostei pentru cultura fizică și sport. S-a amintit atunci
Costi Herold () [Corola-website/Science/325481_a_326810]
-
Lupta lor este întreruptă de un foc de artilerie, iar ei își salvează reciproc. Într-o scenă plină de umor, caporalul Adolf Hitler (Meisner), este mustrat de sublocotenentul Rosenblum pentru stângăcia lui. Douăzeci de ani mai târziu, Jo a devenit antrenorul echipei franceze de box care participă la Jocurile Olimpice de la Berlin din 1936, în Germania aflată sub regimul nazist al lui Adolf Hitler. După un meci de box câștigat de boxerul antrenat de Cavalier, echipa se află în restaurantul "L’as
Asul așilor () [Corola-website/Science/325887_a_327216]
-
și 1961 a fost numit „Cel Mai Bun Portar”. În cei 11 ani în care a fost membru al echipei naționale a României, Redl a jucat în 129 de meciuri. După ce s-a retras din activitatea de jucător, a fost antrenor la Dinamo, la echipa de tineret (timp de 8 ani) sau ca secund la cea de seniori (timp de 3 ani). Redl a fost absolvent al Școlii de Ofițeri (1958), pensionându-se cu gradul de locotenent-colonel. În 1987, la cinci
Michael Redl () [Corola-website/Science/326008_a_327337]
-
postul de inter. După ce a activat la echipele Flamura Roșie și Locomotiva Sighișoara (1951-1954), s-a transferat la C.C.A. Steaua București, echipă cu care a câștigat cel puțin un campionat național. După retragerea din activitatea de jucător, a fost antrenor al echipelor naționale ale Egiptului, Tunisiei și Marocului. Este cetățean de onoare al orașului Sighișoara. A fost recompensat cu titlul de Maestru Emerit al Sportului în 1961. Un trofeu de golgheter a fost numit în cinstea sa. O sală de
Aurel Bulgariu () [Corola-website/Science/326003_a_327332]
-
(n. 27 octombrie 1927, Buzău - d. 13 octombrie 2011, București) a fost un antrenor român de handbal. Cu echipa masculină de seniori a clubului Dinamo București a cucerit, printre altele, opt titluri naționale și Cupa Campionilor Europeni (1965). Ca antrenor (principal sau secundar) al echipei naționale masculine a României a cucerit patru titluri mondiale
Oprea Vlase () [Corola-website/Science/326023_a_327352]
-
(n. 27 octombrie 1927, Buzău - d. 13 octombrie 2011, București) a fost un antrenor român de handbal. Cu echipa masculină de seniori a clubului Dinamo București a cucerit, printre altele, opt titluri naționale și Cupa Campionilor Europeni (1965). Ca antrenor (principal sau secundar) al echipei naționale masculine a României a cucerit patru titluri mondiale, în 1961, 1964, 1970 și 1974, medalia de argint la Jocurile Olimpice de vară din 1976 și cea de bronz la Jocurile Olimpice de vară din 1972. A
Oprea Vlase () [Corola-website/Science/326023_a_327352]
-
special pe interpretarea vocală și abilitățile artistice ale concurenților. "The Voice of Holland" a avut premiera pe 17 septembrie 2010 la RTL 4, cu Angela Groothuizen, Roel van Velzen, Nick & Simon și Jeroen van der Boom ca mentori/jurați (numiți „antrenori” de către emisiune). Talent show-ul s-a dovedit a fi un succes instant pe piața din Țările de Jos. Formatul a fost vândut, mai târziu, și altor țări și adaptat și în variante pentru copii ("The Voice Kids"). Concurenții sunt
The Voice (emisiune) () [Corola-website/Science/324915_a_326244]
-
variante pentru copii ("The Voice Kids"). Concurenții sunt oameni simpli aspiranți la o carieră muzicală, selectați pe baza unor audiții publice. Formatul competiției cuprinde 3 sau 4 etape. Prima etapă este audiția pe nevăzute, în care cei trei sau patru antrenori (muzicieni celebri în țara respectivă) îi ascultă pe concurenți fără să-i vadă, întorcându-și scaunele cu fața la ei numai dacă îi doresc în echipa lor. Dacă mai mulți antrenori își întorc scaunul, artistul îl alege pe cel cu care vrea
The Voice (emisiune) () [Corola-website/Science/324915_a_326244]
-
etapă este audiția pe nevăzute, în care cei trei sau patru antrenori (muzicieni celebri în țara respectivă) îi ascultă pe concurenți fără să-i vadă, întorcându-și scaunele cu fața la ei numai dacă îi doresc în echipa lor. Dacă mai mulți antrenori își întorc scaunul, artistul îl alege pe cel cu care vrea să lucreze. Audițiile pe nevăzute iau sfârșit atunci când fiecare antrenor are un număr fix de artiști, stabilit la începutul sezonului. Spre exemplu, în România, antrenorii formează echipe de câte
The Voice (emisiune) () [Corola-website/Science/324915_a_326244]
-
fără să-i vadă, întorcându-și scaunele cu fața la ei numai dacă îi doresc în echipa lor. Dacă mai mulți antrenori își întorc scaunul, artistul îl alege pe cel cu care vrea să lucreze. Audițiile pe nevăzute iau sfârșit atunci când fiecare antrenor are un număr fix de artiști, stabilit la începutul sezonului. Spre exemplu, în România, antrenorii formează echipe de câte 14 concurenți (12 în sezonul 1). Antrenorii se vor dedica îndrumării cântăreților lor, dându-le sfaturi și dezvăluindu-le secretele succesului
The Voice (emisiune) () [Corola-website/Science/324915_a_326244]
-
lor. Dacă mai mulți antrenori își întorc scaunul, artistul îl alege pe cel cu care vrea să lucreze. Audițiile pe nevăzute iau sfârșit atunci când fiecare antrenor are un număr fix de artiști, stabilit la începutul sezonului. Spre exemplu, în România, antrenorii formează echipe de câte 14 concurenți (12 în sezonul 1). Antrenorii se vor dedica îndrumării cântăreților lor, dându-le sfaturi și dezvăluindu-le secretele succesului lor. Competiția intră apoi în etapa confruntărilor, în care antrenorii își asociază concurenții în perechi
The Voice (emisiune) () [Corola-website/Science/324915_a_326244]
-
pe cel cu care vrea să lucreze. Audițiile pe nevăzute iau sfârșit atunci când fiecare antrenor are un număr fix de artiști, stabilit la începutul sezonului. Spre exemplu, în România, antrenorii formează echipe de câte 14 concurenți (12 în sezonul 1). Antrenorii se vor dedica îndrumării cântăreților lor, dându-le sfaturi și dezvăluindu-le secretele succesului lor. Competiția intră apoi în etapa confruntărilor, în care antrenorii își asociază concurenții în perechi care vor cânta în duet, în fața unui studio cu public. La
The Voice (emisiune) () [Corola-website/Science/324915_a_326244]
-
sezonului. Spre exemplu, în România, antrenorii formează echipe de câte 14 concurenți (12 în sezonul 1). Antrenorii se vor dedica îndrumării cântăreților lor, dându-le sfaturi și dezvăluindu-le secretele succesului lor. Competiția intră apoi în etapa confruntărilor, în care antrenorii își asociază concurenții în perechi care vor cânta în duet, în fața unui studio cu public. La finalul fiecărei interpretări, antrenorul trebuie să aleagă din perechea respectivă concurentul care rămâne în competiție. În unele țări, în lipsa unei decizii ferme, s-a
The Voice (emisiune) () [Corola-website/Science/324915_a_326244]
-
îndrumării cântăreților lor, dându-le sfaturi și dezvăluindu-le secretele succesului lor. Competiția intră apoi în etapa confruntărilor, în care antrenorii își asociază concurenții în perechi care vor cânta în duet, în fața unui studio cu public. La finalul fiecărei interpretări, antrenorul trebuie să aleagă din perechea respectivă concurentul care rămâne în competiție. În unele țări, în lipsa unei decizii ferme, s-a apelat și la aruncarea unei monezi. Următoarea etapă, knockouturile, este prezentă numai în unele versiuni ale show-ului. Antrenorii își
The Voice (emisiune) () [Corola-website/Science/324915_a_326244]
-
interpretări, antrenorul trebuie să aleagă din perechea respectivă concurentul care rămâne în competiție. În unele țări, în lipsa unei decizii ferme, s-a apelat și la aruncarea unei monezi. Următoarea etapă, knockouturile, este prezentă numai în unele versiuni ale show-ului. Antrenorii își împart concurenții în grupe de câte 2 sau 3 concurenți, în funcție de versiune. Fiecare concurent interpretează, singur, câte o piesă, iar antrenorul alege numai unul singur care să meargă mai departe. Cei mai puternici concurenți, ajung, astfel, în ultima etapă
The Voice (emisiune) () [Corola-website/Science/324915_a_326244]
-
apelat și la aruncarea unei monezi. Următoarea etapă, knockouturile, este prezentă numai în unele versiuni ale show-ului. Antrenorii își împart concurenții în grupe de câte 2 sau 3 concurenți, în funcție de versiune. Fiecare concurent interpretează, singur, câte o piesă, iar antrenorul alege numai unul singur care să meargă mai departe. Cei mai puternici concurenți, ajung, astfel, în ultima etapă — cea a spectacolelor live — în care concurenții interpretează, în direct, cântece în fața publicului din studio și a telespectatorilor. Telespectatorii își pot vota
The Voice (emisiune) () [Corola-website/Science/324915_a_326244]
-
favoriții prin SMS, apeluri telefonice, aplicația oficială sau descărcări pe iTunes. Modalitățile de votare pot varia de la țară la țară. Eliminările se pot face în moduri diferite, în funcție de versiune. De regulă, un concurent e salvat de public, iar celălalt de antrenor. În ultimul spectacol live, finala, publicul are întotdeauna putere exclusivă de decizie, adică favoritul publicului câștigă competiția și marele premiu — o sumă de bani și un contract cu o casă de discuri. În majoritatea țărilor, casa de discuri asociată concursului
The Voice (emisiune) () [Corola-website/Science/324915_a_326244]
-
analizează și aduc critici artistice constructive interpretărilor concurenților. Fiecare jurat pregătește o echipă de artiști și se află într-o competiție continuă cu ceilalți pentru a se asigura că învingătorul face parte din echipa sa și că, astfel, va deveni antrenorul câștigător. Indivizii care doresc să participe se înscriu pe situl web al emisiunii și se prezintă la preselecții la una dintre adresele menționate de post. Aceștia sunt triați în funcție de criteriile de eligibilitate stabilite de organizator, iar cei selectați sunt invitați
Vocea României () [Corola-website/Science/324913_a_326242]
-
sunt invitați la o serie de audiții în fața unor reprezentanți ai acestuia, care decid cine va participa la etapa televizată. În prezent, etapa participării cuprinde patru subetape: audițiile pe nevăzute, etapa confruntărilor, runda knockouturilor și spectacolele în direct. Patru jurați/antrenori, toți artiști notabili, își aleg echipele de concurenți printr-o serie de „audiții pe nevăzute”. Pe toată durata prestației fiecărui concurent (1-2 minute), fiecare jurat are timp să decidă dacă îl dorește în echipa sa. Dacă da, își întoarce scaunul
Vocea României () [Corola-website/Science/324913_a_326242]