13,997 matches
-
cântărețe nu au fost de acord cu această imagine a Christinei, cum ar fi Shakira și Jessica Simpson, care au considerat că reprezintă „un pas prea înainte”. De asemenea, lansarea videoclipului filmat pentru piesa „Dirrty” a stârnit controverse în SUA, criticii spunând despre interpretă că „arată ca o târfă ce trebuie dusă biserică”. Compoziția a avut de suferit în urma acestor recenzii negative, ocupând doar poziția cu numărul 48 în Billboard Hot 100; totuși, Dirrty a devenit hit în Europa și a
Christina Aguilera () [Corola-website/Science/303101_a_304430]
-
note înalte, de cele mai multe ori respectivele pasaje nefiind melodioase. Din cauza tehnicii inadecvate, Aguilera a avut o hemoragie la nivel laringian și a fost nevoită să anuleze un întreg segment din turneul "Stripped World Tour". De asemenea, la începutul anului 2011 criticii erau de părere că vocea Aguilerei „nu mai este la fel de flexibilă precum era în tinerețe”. Concluzionând o analiză făcută asupra profilului său vocal, editorii site-ului "BarkBite" spuneau că Aguilera are abilitatea de a cânta note impresionante, însă își exprimau
Christina Aguilera () [Corola-website/Science/303101_a_304430]
-
americane la 9 iunie 2015. Ciara o citează pe Janet Jackson ca fiind una dintre cele mai importante modele ale sale, afirmând: „Mi se pare că doar ieri urmăream videoclipurile ei la televizor; acum, unele persoane mă compară cu ea”. Criticul de la djbooth.net observă similitudinile dintre cele două: „Ca și Janet, ea a intrat în conștiința națională ca o tânără care impune respect pentru cântecele sale dansabile, coregrafii și un stil feminist. Pentru cel de-al treilea album, "Fantasy Ride
Ciara () [Corola-website/Science/303102_a_304431]
-
Novac de a transforma România într-un stat european se oglindește în încercarea eșuată a unui mitropolit moldovean de a uni biserica autohtonă cu cea catolică. Cartea a fost primită cu căldură. Dacă Monica Lovinescu făcea referință la Umberto Eco, criticul Alex Ștefănescu compara valoarea operei cu cea a romanelor "Orbitor" al lui Mircea Cărtărescu și "Recviem pentru nebuni și bestii" al lui Augustin Buzura. Aprecia la autoare „”, psihologiile complexe și dialogurile dinamice. De asemenea, el aprecia că „"Alina Mungiu-Pippidi, face
Alina Mungiu-Pippidi () [Corola-website/Science/303138_a_304467]
-
Buzura. Aprecia la autoare „”, psihologiile complexe și dialogurile dinamice. De asemenea, el aprecia că „"Alina Mungiu-Pippidi, face literatură din tot ce știe, inclusiv din cunoștințele ei de medicină” și „nu evită patetismul, ci și-l asumă într-un mod inteligent"”. Criticul de întâmpinare Costi Rogozanu era surprins de epicitatea redescoperită, o caracteristică rară în literatura postmodernă. El compara cartea cu "Numele trandafirului" al lui Umberto Eco, însă remarca lipsa ironiei superioare prezente la romancierul italian. În concluzie, Rogozanu scria: „” Anii de
Alina Mungiu-Pippidi () [Corola-website/Science/303138_a_304467]
-
socio-culturale clientelare de selecție nu permit adevăratelor valori să iasă la suprafață. Cartea conține articole din intervalul 2005-2012, publicate anterior în Dilema Veche, Revista 22, România Liberă și pe portalul "www.ziare.com". A fost întâmpinată cu recenzii pozitive de către criticii Dan C. Mihăilescu și Alex Ștefănescu. Alex Ștefănescu îi acordă cărții 3 din 5 stele, lăudând stilul recognoscibil caracterizat de „nervul publicistic, spiritul critic caustic, dus până la cruzime, folosirea dezinvoltă a numeroase informații culturale, cosmopolitismul, viteza de tren accelerat a
Alina Mungiu-Pippidi () [Corola-website/Science/303138_a_304467]
-
în judecată pe fotograful Guido Argentini precum și publicația americană, însă fără succes. După alte apariții în filme mai puțin notabile, Theron a jucat rolul criminalei în serie Aileen Wuornos în filmul "Monster" (2003). Rolul a fost foarte bine primit de criticii de film (criticul Roger Ebert a declarat că este „una dintre cele mai bune interpretări din istoria cinematografiei”), Theron primind astfel un Oscar pentru cea mai bună actriță în cadrul celei de-a 76 gale în februarie 2004, pe lângă un premiu
Charlize Theron () [Corola-website/Science/302229_a_303558]
-
fotograful Guido Argentini precum și publicația americană, însă fără succes. După alte apariții în filme mai puțin notabile, Theron a jucat rolul criminalei în serie Aileen Wuornos în filmul "Monster" (2003). Rolul a fost foarte bine primit de criticii de film (criticul Roger Ebert a declarat că este „una dintre cele mai bune interpretări din istoria cinematografiei”), Theron primind astfel un Oscar pentru cea mai bună actriță în cadrul celei de-a 76 gale în februarie 2004, pe lângă un premiu SAG Award, un
Charlize Theron () [Corola-website/Science/302229_a_303558]
-
venit la București pentru a-și petrece o parte din vacanță cu Negoițescu. În transcrierile din vara anului 1974, când relația dintre celebrul critic și tânărul poet a atins apogeul, apare inițial personajul numit "nepotul lui Negoițescu", după cum îl prezentase criticul prietenului său, scriitorul și compozitorul Wolf Aichelburg. Relațiile intime ale lui Negoițescu au fost urmărite minut cu minut de Securitate. În apartamentul pe care acesta îl deținea pe Calea Victoriei, nr. 2 erau implantate microfoane, fiind de asemenea urmărite și convorbirile
Ion Negoițescu () [Corola-website/Science/302271_a_303600]
-
matematicile. Se îndreaptă ulterior spre Teatru, dar În cele din urmă, hotărăște să dea examen la Filologie (Facultatea de Litere a Universității bucureștene), unde intra al doilea în urma examenului de admitere. În anii ‘80, ia parte la cenaclul condus de criticul literar Ovid S. Crohmălniceanu, iar apoi la Cenaclul de Luni al lui Nicolae Manolescu. Împreună cu poeții Florin Iaru, Ion Stratan și Mircea Cărtărescu, creează primul nucleu elitist al "Generației ‘80" ("Generația în blugi"). Banii pentru editarea antologiei " Aer cu diamante
Traian T. Coșovei () [Corola-website/Science/302283_a_303612]
-
cei mai buni și mai rafinați critici de poezie ai României. s-a născut la 2 decembrie 1951 în localitatea Aruncuta, județul Cluj.Absolvent al Facultății de Filologie din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj, Secția romănă-italiană (1974). Înainte de 1989 a fost criticul de poezie al revistelor Familia și Vatra. După Revoluție a fost redactor-șef adjunct al revistei Vatra și profesor de literatură romănă contemporană la universitățile din Brașov și Tărgu-Mureș. Este autorul volumelor Poezie și livresc, Editura Cartea Romănească, București, 1987
Alexandru Cistelecan () [Corola-website/Science/302295_a_303624]
-
tema solidarității cu poporul chilian). De asemenea se ocupă cu probleme ale populației germane din țara noastră, cum își găsesc reflectarea în literatura de limbă germană.-" În toamna lui 1975, Wagner, Totok și Ortinau, împreună cu susținătorul lor cel mai activ, criticul Gerhardt Csejka, sunt arestati și interogați cu privire la programul și la presupusele intenții „conspiraționiste“ ale grupului. La scurt timp, Totok a fost reținut din nou și închis aproape nouă luni de zile. La ieșirea sa din închisoare, la sfârșitul lunii iunie
Grupul de Acțiune Banat () [Corola-website/Science/302302_a_303631]
-
ale animalelor. Poeziile au fost adunate după moartea poetului. Limbajul folosit este simplu, fiind folosite și unele vulgarisme aflate în circulație la vremea respectivă, precum și o serie de cuvinte persane. Stilul său este simplu, melodios, metrii sunt variați și scurși. Criticii clasici și moderni îl recunosc pe Abu Nuwas ca unul dintre cei mai mari poeți arabi din toate timpurile Se numără și astăzi printre cei mai apreciați poeți ai lumii arabe. O importantă arteră comercială din Bagdad îi poartă numele
Abu Nuwas () [Corola-website/Science/302341_a_303670]
-
nu sufăr de nicio boală a personalității, sunt oameni bine definiți, conduși de instincte sau de patimi bine conturate”), căruia războiul îi declanșează în suflet „furtuna șovăielilor și a întrebărilor chinuitoare”. Tema principală a romanului este preluată din nuvela „Catastrofa”; criticul George Călinescu considera că nuvelistica lui Rebreanu conține „liniile operei mature” întrucât „nuvelele sunt niște detalii, brațe, pumni strânși, picioare, în vederea unei imense pânze”. Rebreanu încearcă să aprofundeze tema, încercând să evite finalul lui David Pop, personaj prea sărac sufletește
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
o cauză a inadaptării și a înfrângerii). Descrierea unor senzații intense precum setea, frigul, spaima sau transpirația ce însoțesc emoțiile creează o viziune naturalistă a omului și-i accentuează obsesiile, acest procedeu fiind folosit anterior în nuvelele lui I.L. Caragiale. Criticul Petru Comarnescu remarca substanța densă și uneori brutală și sălbatică a literaturii lui Liviu Rebreanu, precum și atmosfera sa realistă realizată prin urmărirea vieții cu un obiectivism rece și prin adâncirea instinctelor și patimilor. Realismul lui Rebreanu nu este însă unul
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
este cenușiu sau ciuruit de stele, în timp ce pământul este galben, cleios și zgâriat de bombe. "Pădurea spânzuraților" este considerat a fi unul dintre cele mai bune romane românești publicate vreodată, ce a contribuit la creșterea interesului internațional pentru literatura română. Criticul Alexandru Piru afirma că acest roman ocupă primul loc în literatura română dedicată Primului Război Mondial și un loc de frunte în literatura mondială dedicată aceluiași subiect, fiind comparabil ca valoare cu "Focul" (1916) lui Henri Barbusse, trilogia "Nimic nou pe Frontul
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
Hemingway. Ov.S. Crohmălniceanu îl considera „una dintre mărturiile cele mai zguduitoare despre ororile primului război mondial”. Apariția sa a revoluționat, potrivit lui Șerban Cioculescu, „romanul nostru analitic, prin studierea migăloasă a psihologiei individuale”, reprezentând un moment important în istoria literaturii române; criticul îl consideră o carte „masivă, laborioasă (...), primul studiu moral care se impune atenției publice din câmpul epicei noastre”. Romanul se remarcă prin sinceritate (evidențiată mai ales prin lipsa retorismului și a declamațiilor), acuitatea observației și profunzime psihologică, constituind o capodoperă
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
remarcă prin sinceritate (evidențiată mai ales prin lipsa retorismului și a declamațiilor), acuitatea observației și profunzime psihologică, constituind o capodoperă a literaturii analitice naționale și universale. El este construit pe schema unei obsesii, care dirijează destinul eroului din profunzimea subconștientului. Criticul Eugen Lovinescu susținea că "Pădurea spânzuraților" este „cel mai bun roman psihologic român, în sensul studierii evolutive a unui singur caz de conștiință - studiu metodic alimentat de fapte precise și de incidente și împins dincolo de țesătura logică în adâncurile inconștientului
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
ori să fi fost mai fină”. Recunoscându-i locul istoric, Șerban Cioculescu aprecia că analiza psihologică a lui Rebreanu este „oarecum primară”, inferioară celeia din romanele lui Camil Petrescu și Hortensia Papadat-Bengescu. Rezervele criticilor au fost considerate parțial îndreptățite de către criticul Garabet Ibrăileanu, ce recunoștea existența unui deficit estetic al romanului, dar îl justifica prin nevoia de obiectivitate în prezentarea raporturilor sociale. În ceea ce privește genul principal al romanului, există păreri diferite. Majoritatea criticilor (printre care Eugen Lovinescu, Șerban Cioculescu, George Călinescu și
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
deficit estetic al romanului, dar îl justifica prin nevoia de obiectivitate în prezentarea raporturilor sociale. În ceea ce privește genul principal al romanului, există păreri diferite. Majoritatea criticilor (printre care Eugen Lovinescu, Șerban Cioculescu, George Călinescu și Tudor Vianu) îl cataloghează roman psihologic. Criticul român de limbă maghiară Gyula Kormos îl consideră un roman antirăzboi, Ion Simuț evidențiază componenta sa religioasă datorată descrierii unei crize mistice a protagonistului, pentru ca Gyula Dávid să considere că pune accentul pe aspectele sociale ale unui imperiu multinațional ce-
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
milion de koala au fost omorâți cu puști, otravă și lațuri. Protestul public împotriva acestor sacrificări a fost, probabil prima problemă de mediu la scară largă ce i-a îngrijorat pe toți australienii. Într-o scrisoare adresată ziarului "", scriitorul și criticul social a exprimat sentimentul popular:„Împușcarea inofensivului și adorabilului nostru urs autohton nu este nimic altceva decât barbarie... Nimeni nu l-a acuzat vreodată că strică grâul fermierului, mănâncă iarba unui okupa, sau că răspândește opuntia. Nu există niciun viciu
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
cu regizorul Tim Burton, când a jucat rolul principal din "Edward Scissorhands" ("Edward Mâini-de-foarfecă"). După acest succes, Depp a reușit să-și creeze un stil propriu, primind tot mai multe roluri sumbre și foarte diferite, în stare să surprindă atât criticii cât și publicul. A continuat să câștige aprecierea criticilor și să îi crească popularitatea apărând în mai multe ipostaze înainte să revină cu rolul principal din filmul lui Burton, "Ed Wood". În 1997, Depp l-a jucat pe agentul FBI
Johnny Depp () [Corola-website/Science/302147_a_303476]
-
Nathaniel Branden Lectures, mai tarziu încorporat că (NBI), pentru a promova filosofia lui Rând. Membrii colectivului țineau prelegeri pentru NBI și scriau articole pentru editate de ea. Rând a publicat mai tarziu unele dintre aceste articole în formă de carte. Criticii, inclusiv unii foști studenți ai NBI și Branden însuși, au descris cultură NBI că una de conformism intelectual și admirație excesivă față de Rând, unii descriind NBI și însăși în sine că o . Rând și-a exprimat opinii cu privire la o gamă
Ayn Rand () [Corola-website/Science/302160_a_303489]
-
recunoaște supremația rațiunii și se aplică în mod consecvent, restul vine de la sine.” În timpul vieții lui Rând, munca ei a evocat atât laude extreme, cât și condamnări extreme. Primul român al lui Rând, "Noi, cei vii", a fost admirat de către criticul literar H. L. Mencken, piesă ei de teatru de pe Broadway "Noaptea de 16 ianuarie," a fost un succes atât la critici cât și la public, iar "The Fountainhead" a fost salutat de către un referent de la "The New York Times" că „magistral”. Românele lui Rând
Ayn Rand () [Corola-website/Science/302160_a_303489]
-
ulterioare. Primul bestseller al lui Rând, "The Fountainhead", a primit mult mai putine recenzii decât "Noi, cei Vii", si părerile comentatorilor au fost împărțite. A existat un comentariu pozitiv în "New York Times" pe care Rând l-a apreciat foarte mult. Criticul a numit-o pe Rând „o scriitoare de mare putere” care scrie „bine, frumos și amar”, si a declarat că „nu poți citi această carte magistrală fără să te gândești la unele dintre conceptele de bază ale vremii noastre”. Au
Ayn Rand () [Corola-website/Science/302160_a_303489]