14,797 matches
-
ademe‑ nească, Întru Început, pe creștini cu lingușeli levantine, uneltiri și promisiuni lumești, tentații și oferte caduce, pentru ca aceștia să se dezică de credința În Hristos Domnul. Acești dușmani ai lui Dumnezeu doreau să‑i despartă pe bunii creștini de Dumnezeul Cel viu și ca ei să slujească demoni‑ lor pierzători, oferindu‑le bunurile lor. Însă, fericiții creștini erau convinși de faptul că nu li se dădea, pe cât li se lua și nu puteau fi păcăliți atât de lesne. De aceea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Loviți tru‑ pul nostru, care, dacă va rezista mai mult, se va Încununa cu mai multă strălucire, iar dacă se va sfârși mai repede, va pleca scăpând de niște judecători atât de silnici ... dacă nu sunteți cinstiți mai mult decât Dumnezeul nostru, vă Înfuriați ca și cum ați fi insultați cu cele mai mari insulte și ne amenințați cu aceste groaznice chinuri, socotind o crimă credința noastră În Dumnezeu. Dar nu veți Întâlni oameni fricoși, nici iubitori de viața aceasta pământească și nici
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mă aflu părtaș la patimile Stăpânului meu, Hristosă. Atunci Probus dă poruncă să fie pus la chinuri ; și când era mai crud muncit, Probus Îl Întrebă : «Ce zici, Montanus, aduci jertfă zeilor ?ă Montanus răspunse : «Aduc jertfă prin acest chin Dumnezeului meu, Căruia mereu am jertfită”155. Unii dintre cei din piață care erau de față la martirajul lui Pioniu Îl rugau și ziceau : „«Crede nouă, Pioniu, că noi te iubim și pentru multe ești vrednic să trăiești, mai ales pentru
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
dimpotrivă tocmai proconsulul a fost cel care și‑a ieșit din fire”157. Istoricul Casiodor ne mărturisește despre pilduitoarele fapte ale diaconului Veniamin ce au fost aduse la cunoștința regelui. Adus la el, acesta i‑a poruncit să tăgăduiască pe Dumnezeul adevărat pe care‑L adora. Dar el l‑a Întrebat pe rege, zicând : „De ce cinste este vrednic cel care, părăsindu‑și țara sa, se pune În slujba altei țări străine ?”. Și când regele a răspuns : „«Este vrednic de moarte și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Își sporeau curajul căci În lupta ei vedeau, și cu ochi trupești, pe Cel ce se răstignise pentru ei, ca să convingă pe toți cei ce cred În El că tot cel ce pătimește pentru slava lui Hristos are parte de Dumnezeul cel viu”167. Și alte minunate femei au Înfruntat cu bărbăție pe prefect și pe toți cei care le‑au trimis la groaznicele cazne. Astfel, amintim pe venerabila Mercuria, cea Înaintată În vârstă și pe Dionisia, cea cu copii mulți
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
a cerut să‑i fie adus și i‑a poruncit să tăgăduiască pe Dumnezeu Mântuitorul. Dar „el a răspuns : Nu gândești nici drept, nici folositor, Împă‑ rate. Căci cel care este Învățat să nege cu ușurință și să disprețuiască pe Dumnezeul tuturor, disprețuiește foarte ușor și pe Împărat, care este el Însuși o parte a naturii muritoare. Și dacă este demn de cel mai mare chin cel care disprețuiește sceptrul tău, Împărate, merită să fie dat tutu‑ ror chinurilor cel ce
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
vom răbda și cele rele ?ă (Iov 2, 10). Gândește‑te că cei ce voiesc odihna În toate, vor avea să audă : «Ați luat cele bune ale voastre În viața voastrăă (Luca 16, 25). Să nu ne descurajăm. Avem un Dumnezeu milostiv Care cunoaște mai mult ca noi neputința noastră ; și dacă pentru a ne Încerca aduce asupra noastră câte o boală, avem pe Apostolul care ne Îmbie mân‑ gâierea, zicând : «Credincios este Dumnezeu, care nu vă va lăsa să fiți
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Însușește numele lui Hristos, adică numele de creștin, În mod nedrept. El devine „sămânță de scandal” și sminteală pentru toți cei din afara creștinismului, care, observând viața unui astfel de creștin nominalist, Își va face o idee cu totul greșită despre Dumnezeul creștinilor. În legătură cu aceasta, Sfântul Grigorie de Nyssa scrie că „dacă creștinis‑ mul este imitarea lui Dumnezeu, cel ce nu a primit Încă taina Cuvântului va socoti că Dumnezeul nostru este tot așa cum ar vedea că este viața noastră, pe care
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de creștin nominalist, Își va face o idee cu totul greșită despre Dumnezeul creștinilor. În legătură cu aceasta, Sfântul Grigorie de Nyssa scrie că „dacă creștinis‑ mul este imitarea lui Dumnezeu, cel ce nu a primit Încă taina Cuvântului va socoti că Dumnezeul nostru este tot așa cum ar vedea că este viața noastră, pe care ar crede că o trăim după imitarea lui Dumnezeu. Deci, dacă va vedea În aceasta exemplul numai al celor bune, va crede că și Răbdarea suferinței și sporirea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
tot așa cum ar vedea că este viața noastră, pe care ar crede că o trăim după imitarea lui Dumnezeu. Deci, dacă va vedea În aceasta exemplul numai al celor bune, va crede că și Răbdarea suferinței și sporirea duhovnicească 199 Dumnezeul care este adorat de noi, este bun”241 ; Sfântul Vasile cel Mare chiar Îi numește „icoane vii” pe cei care trăiesc după poruncile lui Dumnezeu 242. Dacă Însă, va vedea că cineva este lipsit de răbdare, protestează și se revoltă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
spre alta, și apoi ar auzi că unul ca acesta se numește pe sine creștin, fiind lucru lămurit pentru toți că profesiunea numelui atrage după sine, În chip inevitabil, imitarea lui Dumnezeu, el va crede că tot astfel este și Dumnezeul nostru, iar Dumnezeu va fi defăimat, prin viața unui astfel de creș‑ tin, Înaintea celor din afară 243. Sfântul Grigorie de Nyssa adaugă cuvintele Scripturii : „Vai de aceia prin care numele Meu este defăimat Între neamuri !” (Isaia 52, 5). Știm
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
citită diferit În contextul experienței bolii 251. 206 Suferința și creșterea spirituală Din perspectiva propriei sale maladii, bolnavul poate Înțe‑ lege diferit darul și planul paideic al lui Dumnezeu. Deși, ca și Mântuitorul Hristos pe cruce, s‑ar putea Întreba : „Dumnezeul meu, de ce m‑ai părăsit ?”, ar putea descoperi treptat că nu se termină totul cu teribila moarte pe cruce, ci, dincolo de aparențe, Învierea se arată, În chip tainic : „Ne‑am Îngropat cu El, În moarte, prin botez, pentru ca, precum Hristos
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Din Viețile Sfinților aflăm că, atunci când săvârșeau tămă‑ duiri, se adresau celor bolnavi : „Nu numai mâinile punem peste voi, căci cu puterea noastră nimic nu putem face. Toate le lucrează prin noi tăria cea atotputernică a lui Hristos, Unul adevăratul Dumnezeu, În Care, de veți crede cu neîn‑ doială, Îndată veți fi sănătoși”. IX.2.1. Sfinții Cosma și Damian - patronii spirituali ai medicilor 257 Marele dosar hagiografic al acestor doi sfinți martiri, ale căror origini trimit tocmai către Antichitatea creștină
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
care tu o studiezi, poate să ofere foarte puțin ajutor celor care studiază lucrările lor. Mai mult, zeii pe care Maximian Îi venerează nu sunt nimic mai mult decât manifestări invocate din fabule mincinoase pe care oamenii le cred. Adevăratul Dumnezeu este unul : Iisus Hristos. Dacă tu vei crede În El cu toată inima ta, El va vindeca orice boală fără aplicarea nici unei plante medicinale. Prin harul Lui, El curăță leproșii, mân‑ tuiește pe cei posedați de demoni, oprește hemoragiile și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
prea ușor, pentru că În cazul acela ar fi apreciat prea ușuratic vindecarea răului, iar deoa‑ rece n‑au luat măsuri de precauție pentru cazul unei noi Îmbolnăviri, au căzut astfel din nou În aceeași nenorocire. Iată de ce, În cazuri asemănătoare, Dumnezeul cel veșnic, Care cunoaște cele ascunse și Care «știe toate mai Înainte de a se faceă (Istoria Susanei 42), amână, În bunătatea Sa, ajutorarea mai rapidă a oamenilor ; mai bine zis, ajutorarea Sa constă În neajutorare, pentru că tocmai acest lucru este
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Dumnezeu În pustiu următorul lucru : „În oraș, există cineva asemenea ție, un medic care dăruiește din prisosul științei sale celor nevoiași și care cântă În fiecare zi Trisaghionul (cântarea Medicii credincioși și jertfelnici - oameni cerești și Îngeri pământești 251 «Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte Fără de moarte, miluiește‑ne pe noiă - n.n.) Împreună cu Îngerii”269. Se prea poate ca aceasta să fie sursa de inspirație pentru acele sin‑ tagme prin care credincioșii noștri Îi numesc pe medicii buni, de vocație, competenți, animați
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În rugă‑ ciunile de cerere către Dumnezeu, era formulat mai Întâi motivul cererii, apoi promisiunea că vor fi păzite poruncile lui Dumnezeu. „Graiurile mele, ascultă‑le Doamne ! Înțelege strâmtorarea (strigarea) mea ! Ia aminte la glasul rugăciunii mele, Împăratul meu și Dumnezeul meu, căci către Tine mă voi ruga Doamne” (Psalmul 5, 1‑2). La gândul că ar fi putut fi trecută cu vederea cererea sa, psalmistul insistă la Dumnezeu să‑și „plece urechea” la rugă‑ ciunea lui : „Până când, Doamne, mă vei
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
lucrurile pământești și păstrează numai rugă‑ ciunea. Ea singură Îl va conduce spre viața cea veșnică, căci Dumnezeu este veșnic și numai În unirea cu El, prin rugă‑ ciune smerită și intensă, va avea credinciosul parte de veșnicie. X.5. Dumnezeul meu, fă‑l bine pe acela și dăruiește‑mi mie boala ! În viața Sfântului Pahomie se scrie că Într‑una din zile el a visat că membrii uneia din mănăstirile conduse de el se aflau Într‑o peșteră, legați Între
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
durerea dinților și când s‑a Îngreuiat atât de mult, Încât nu puteam vorbi, a coborât În inima mea ideea ca să stăruiesc pe lângă toți ai mei, care erau de față, ca să se roage pentru mine, să Te roage pe Tine, Dumnezeul mântuirii de orice fel. Și am scris acestea pe o tabletă de ceară și le‑am dat ca să citească. De Îndată ce ne‑am plecat genunchii ca rugători a fugit acea durere. Dar ce durere ? Sau cum a fugit ? M‑am speriat
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
scris acestea pe o tabletă de ceară și le‑am dat ca să citească. De Îndată ce ne‑am plecat genunchii ca rugători a fugit acea durere. Dar ce durere ? Sau cum a fugit ? M‑am speriat, o mărturi‑ sesc, Domnul meu și Dumnezeul meu, căci de la Începutul vieții mele eu nu făcusem această experiență. Și mi s‑au strecurat În adâncul sufletului semnele Tale ; bucurându‑mă În credință, am lăudat numele Tău”301. În ceea ce privește apelul pe care‑l face bolnavul credin‑ cios către
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
sau celor apropiați bolnavilor. Pentru ca Preabunul Dumnezeu să asculte rugăciunea noastră și să‑l tămăduiască pe cel bolnav, ea trebuie săvârșită cu durere, osteneală și jertfă de sine. Cuviosul Paisie Aghioritul ne Învață chiar „să ne rugăm cu asemenea pornire : «Dumnezeul meu, fă‑l bine pe acela și dăruiește‑mi mie boala !ă. Și Bunul Dumnezeu, văzând neputința noastră de a purta boala, Îl face bine și pe acela și nici nouă nu ne‑o dă”303. X.6. Sfântul Maslu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
apofatică", acea cale a cunoașterii lui Dumnezeu predominantă în teologia occidentală. De altfel, poeții moderni au avut mica lor trufie (care nu a rămas nepedepsită!) de a substitui poezia religiei. Sau cum spune Wallace Stevens: "după ce am abandonat credința în dumnezeu, poezia este acea esență care îl înlocuiește în salvarea vieții". Paul Valéry credea că poezia are menirea de a lua locul lăsat liber de religie, o eroare pe care postmodernismul a găsit de cuviință că poate s-o elimine prin
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
prin abandonarea definitivă a sacrului, a oricărui fel de transcendență. Nici nihilismul lui Nietzsche nu e unul de factură postmodernistă, căci, decretând "moartea lui Dumnezeu", filosoful german nu ajungea până la moartea Zeului, ci înlocuia o valoare cu altă valoare, pe Dumnezeul creștin cu zeii precreștini, preferându-l îndeobște pe Dionysos aureolat de Apollo, zeu în care vedea vitalismul anunțător al Supraomului, căci omul post-dionisiac ar fi fost vlăguit de mila creștină. Nietzsche trăia față de creștinism o idiosincrasie nebuloasă, datorată, în bună
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
eternitate sunt vizate trei dimensiuni: transcendența lui Dumnezeu, care e dincolo de eternitate, căci eternitatea nu-l poate cuprinde, ci doar să-i indice prezența. Apoi, se disociază între eternitatea biblică și cea a filosofiei grecești: "Cea dintâi ne prezintă un Dumnezeu viu, plin de înțelegere pentru oameni; a doua, un Dumnezeu nemișcat, impasibil, cu care nu știe ce să facă viața religioasă"37. În fine, a treia dimensiune e cea personalistă. Astfel, eternitatea nu e ceva de felul unei substanțe materiale
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
dincolo de eternitate, căci eternitatea nu-l poate cuprinde, ci doar să-i indice prezența. Apoi, se disociază între eternitatea biblică și cea a filosofiei grecești: "Cea dintâi ne prezintă un Dumnezeu viu, plin de înțelegere pentru oameni; a doua, un Dumnezeu nemișcat, impasibil, cu care nu știe ce să facă viața religioasă"37. În fine, a treia dimensiune e cea personalistă. Astfel, eternitatea nu e ceva de felul unei substanțe materiale, nici o lege eternă în ea însăși, cum își imaginau Parmenide
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]