12,294 matches
-
cunoscut sub numele "doctrina lui Nixon". Ideea de bază a acesteia era că deși Statele Unite aveau să-și onoreze în continuare angajamentele luate față de prieteni și aliați, America aștepta din partea națiunilor amenințate de un anume pericol să-și asume răspunderea elementară de a-și asigura forțe militare pentru propria apărare. America nu-și mai asuma întreaga răspundere pentru apărarea lumii libere 1331. Nixon ateriză în Pakistan pe 1 august, pentru a discuta cu președintele Yahya Khan despre rolul acestuia de mediator
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
medie a României era învățată în clasa a VIII-a; Istoria modernă a României se preda clasei a IX-a; iar Istoria contemporană a României revenea clasei a X-a. Acest sistem, care prevedea predarea istoriei naționale într-o formă elementară în clasa a IV-a, apoi desfacerea trecutului românesc în trei perioade și predarea sa într-o formă avansată în clasele superioare, s-a păstrat până la prăbușirea regimului comunist. După 1989, schimbarea de regim s-a repercutat inevitabil și asupra
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cărora autoritățile statale urmăresc "domesticirea credințelor populare", inclusiv a sistemului de crezuri despre trecut care constituie memoria colectivă (Ginsberg, 1986 cf. Price, 1992, p. 20: domestication of mass belief). Manualele școlare de istorie pot fi văzute și ca unitățile scriptice elementare pe baza cărora se organizează "comunitatea textuală" a națiunii. Analizând reapariția științei de carte (literacy) în secolele XI și XII în Europa Occidentală, B. Stock urmărește configurarea a ceea ce numește a fi "comunități textuale", pe care le definește ca fiind
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a abordării noastre, care pilotează întreaga analiză, este că memoria națională românească este modelată de multiple ancadramente societale, principalele cadre ale memoriei naționele românești fiind: regimul politic, sau starea de fapt a politiei 6; gradul de organizare al educației publice elementare și gimnaziale; și cadrul ideologic al concepției despre națiune, naționalitate, naționalism. Statul național român reprezintă, în această schemă a lucrurilor, meta-cadrajul care subsumează toate celelalte cadre, întrucât memoria națională este intrinsec legată și intim întrețesută în procesul de construire a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
filosofico-pedagogic iluminist s-a datorat opoziției formulate de status quo-ul alcătuit din nobilimea maghiară, care nu dorea ca ordinea consacrată să fie afectată de politicile educaționale emancipative experimentate de Curtea de la Viena. Ratioeducationis organizează învățământul în trei trepte: i) învățământul elementar; ii) învățământul gimnazial; iii) învățământul superior. Școlile elementare trebuiau organizate în sate, târguri și orașe. Programa și conținutul învățământului varia în funcție de categoria școlii, astfel că acesta era corelat cu necesitățile contextuale și ocupaționale ale segmentului social din care proveneau elevii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
status quo-ul alcătuit din nobilimea maghiară, care nu dorea ca ordinea consacrată să fie afectată de politicile educaționale emancipative experimentate de Curtea de la Viena. Ratioeducationis organizează învățământul în trei trepte: i) învățământul elementar; ii) învățământul gimnazial; iii) învățământul superior. Școlile elementare trebuiau organizate în sate, târguri și orașe. Programa și conținutul învățământului varia în funcție de categoria școlii, astfel că acesta era corelat cu necesitățile contextuale și ocupaționale ale segmentului social din care proveneau elevii: țăranii primeau o educație axată pe agricultură, orășenii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca pretutindeni, locul principal îl deține doctrina creștină" (Pascu et al., 1983, p. 241). Catehismul religios acaparează din nou centrul de greutate în literatura didactică. Latina este reinstalată ca limbă oficială de predare în gimnazii și licee, în timp ce în școlile elementare continua să fie utilizată limba maternă. Câteva concluzii preliminare trebuie desprinse în acest punct al relatării, cu privire la procesul de etatizare a învățământului anterior confesional de către statul habsburgic. Reformele educaționale inițiate de împărăteasa Maria Tereza și continuate de Iosif al II
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ani). În privința conținutului învățământului și a programei școlare, materiile predate erau următoarele: la clasa I se predau cititul și scrisul; la clasa a II-a se introducea scrierea dictando, cititul "slobod" din cărți, cele patru operațiuni aritmetice, precum și o gramatică elementară a limbii române ce cuprindea exerciții de declinări și conjugări ale verbelor; în clasa a III-a era introdus catehismul legii ortodoxe, alături de elemente de gramatică românească, de geografie și de aritmetică practică. Clasa a IV-a avea prevăzut în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
materii mai tehnice, precum citirea și scrierea. Dacă ținem seama că, cel mai probabil, deprinderea acestor abilități tehnice se făcea pe baza unor texte religioase, putem avea o înțelegere mai concretă a cât de infuzată de spiritul religios era educația elementară în școlile din prima parte a secolului al XIX-lea. Geografia Moldovei și a Țării Românești este predată, spre deosebire de istoria principatelor dunărene, care nu își găsește loc în programa școlară. În ciclul gimnazial predomină în continuare istoria sacră și geografia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
români. Nici autoritățile moldave nu erau scutite de competiția școlilor private, care reușeau să încorporeze un număr însemnat mai mare de elevi decât o putea face învățământul public. Regulamentele școlare pentru cele două principate nu conțineau nicio prevedere despre învățământul elementar rural, astfel că rețeaua de școli sătești a fost articulată cu întârziere față de școlile din mediul urban. Infrastructura școlară a învățământului sătesc a fost asamblată doar începând cu anul 1838. În ciuda acestui retard organizatoric, într-o perioadă mai scurtă de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
integrare a elementului genetic autohton (dacic) pe lângă cel teritorial. Continuitatea. Sub specie aeternitatis: Permanența românească. Ideea continuității populaționale la nord de Dunăre în urma retragerii aureliane este una dintre invariabilele reflecției istorice românești, cât și a memoriei oficiale. În forma sa elementară, această teză a rămas neschimbată, constituind un element de susținere a edificiului în care a fost organizat trecutul românesc. Elaborată princeps în tradiția cronicărească și învestită de către Samuil Micu cu funcția politică de teză-contrafort a identității latine a românității, teza
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
optu pînă la doui-supra-dece ani împliniți ai etatii" (art. 31). Pe lângă aceasta, legea mai impune următoarele principii: a) caracterul unitar al învățământului românesc, pe trei planuri: i) unitatea organizării învățământului în statul român; ii) unitatea conținutului programei; iii) unitatea școlii elementare rurale cu cea urbană în privința curriculei; b) gratuitatea învățământului; c) egalitatea de sex în materie de educație publică; d) etatizarea învățământului, în sensul că legea desprinde educația de sub tutela bisericii, favorizând și o laicizare a conținutului educativ (cf. Manolache și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Bisericii Ortodoxe. Învățământul românesc transilvănean va rezista sub forma sa confesională până după 1918, când unirea cu Regatul României va duce la laicizarea educației publice. În 1865, de exemplu, în Transilvania existau 767 școli românești greco- catolice și 704 școli elementare ortodoxe (Manolache și Pârnuță, 1993, p. 241). Continuând politica de maghiarizare pornită de legea din 1868, Legea educației din 1879 a reconfirmat obligativitatea predării limbii maghiare în toate școlile elementare a căror limbă de predare nu era cea maghiară. Astfel
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Transilvania existau 767 școli românești greco- catolice și 704 școli elementare ortodoxe (Manolache și Pârnuță, 1993, p. 241). Continuând politica de maghiarizare pornită de legea din 1868, Legea educației din 1879 a reconfirmat obligativitatea predării limbii maghiare în toate școlile elementare a căror limbă de predare nu era cea maghiară. Astfel, limba maghiară a devenit obligatorie inclusiv în școlile confesionale românești. Iar Legea Apponyi, adoptată în 1907, urmărea să accelereze efectele maghiarizării prin înlocuirea școlilor confesionale ale minorităților etnice (românești, sârbești
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ideii de națiune ca o categorie totală, având o realitate transistorică și care i se impune individului născut în cadrul ei prin puterea legăturilor ereditare și culturale. Fundamentând teoretic perspectiva primordialistă în conceptualizarea naționalismului, Herder a considerat națiunea ca fiind unitatea elementară, categoria fundamentală, a umanității (White, 2005, p. 167). Întrucât fiecare popor, națiune sau grup etnic (Volk) încorporează propriul său spirit (Geist) configurat istoricește și recognoscibil sub forma culturii și limbii, rezultă că fiecare cultură, ca expresie unică a umanității, are
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sânge spre a o apăra, timp de mai mult de 1700 ani contra multor cumpliți dușmani care vroiau să le-o ia" (Creangă et al., 1875, p. 107 cf. Murgescu, 1999, pp. 161-162). Astfel de mesaje erau diseminate prin școlile elementare de către dascălii națiunii și apostolii românismului (Ion Creangă, unul dintre autorii Învățătorului copiilor din care este extras citatul, făcea parte din această categorie). Patima xenofobică nu se manifestă doar la umili învățători rurali, ci cuprinde și intelectuali rasați de clasa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ce avea maĭ prețios, părăsi Dacia" (Tocilescu, 1889, p. 14). Din acest bazin demografic se vor naște "Daciĭ ceĭ liberĭ", localizați la periferia provinciei romane, care vor continua să pună probleme autorităților romane, fără a avea vreun efect asupra romanității elementare a românilor. Direcția deschisă de Heliade Rădulescu, prin care dacii, supraviețuind ca mocani, s-au dezvoltat în paralel cu evoluția românilor, formând o para-românitate dacică, a fost continuată de A.D. Xenopol, care a stabilit paradigma daco-romanismului. Fără să abandoneze romanitatea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
soldații înregimentați în armata română, Cartea Românului fiind "autorizată și recomandată de Marele Stat Major al Armatei, corpurilor de trupă și școlilor militare". Partea întâi, ce stă sub semnul tripticului ideologic Naționalism-Patriotism-Militarism, așază bazale teoretice printr-o expoziție de concepte elementare care vor fi ulterior mobilizate întru croirea antropologică a Românului patriot. Națiunea este, pe de o parte, înrădăcinată biologic, arătându-i-se evoluția pe filiera Rasse-Ginți-Națiuni în care s-au precizat gradual în decursul timpului deosebirile inițiale dintre oameni (pp.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și Tron, în orice împrejurare", stipulează unul din Principiile Generale ale Regulamentului Serviciului Interior pentru trupele de toate armele din 1921. Ultima stație de naționalizare poziționată în urma educației primare și a instrucției militare consta în școlile de adulți. Dacă învățământul elementar avea sarcina ideologică de naționalizare primară, iar instrucția militară pe cea de naționalizare secundară, educația adulților trebuie văzută ca un proces de "re-naționalizare", i.e., resocializare în spiritul ideii și ideologiei naționale. Astfel, școlile și cursurile pentru adulți decretate ca obligatorii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de conștiințe, pe care prelații ardeleni l-au acceptat. Doar că " Unirea a fost primită numai de mitropolit și o parte din preoți; poporul mai ales, nu voia să audă de "legea nouă"" (p. 235). Găsim în acest citat ingredientele elementare ale tezei "trădarea cărturarilor" (Benda, 1993) [1927]. Apostazia nu se restrânge doar la credința ortodoxă, ci ipso facto, se extinde și la nivel identitar. Pe fondul ideii de stat etnocratic ortodoxist, pactul făcut de prelații ardeleni în 1700 nu este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în faza socialismului revoluționar românesc. Astfel, dacă Istoria RPR Manual pentru învățământul mediu (1952) totalizează 787 de pagini stabilind un record pentru literatura didactică românească, cel puțin în domeniul istoriei naționale -, Istoria României. Manual unic pentru clasa a VII-a elementară (1948) are doar 314 pagini, în timp ce Istoria și geografia RPR. Manual unic pentru clasa a IV-a elementară (1950) are doar 134 din cele 260 de pagini dedicate istoriei patriei. Tot acest efect înlănțuit de înjumățire (de la 787 la 314
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
stabilind un record pentru literatura didactică românească, cel puțin în domeniul istoriei naționale -, Istoria României. Manual unic pentru clasa a VII-a elementară (1948) are doar 314 pagini, în timp ce Istoria și geografia RPR. Manual unic pentru clasa a IV-a elementară (1950) are doar 134 din cele 260 de pagini dedicate istoriei patriei. Tot acest efect înlănțuit de înjumățire (de la 787 la 314 la 134) nu afectează însă structura clișeistică a viziunii socialiste asupra trecutului românesc. Același schelet interpretativ este încărnat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de "stăpânirea romană" (Roller, 1952, pp. 47, 41). În timp ce stăpânitorii dădeau bir cu fugiții din calea năvălirilor barbare, țărănimea săracă, plebea și sclavii rămân locului. În formule triumfaliste, considerate pesemne tocmai potrivite pentru a-i impresiona pe copiii din clasele elementare, autorii anonimi ai manualului de Istoria și geografia RPR (1950) trâmbițează, mesianic, marea liberare: "Stăpânii au plecat! În sfârșit, [țăranii, plebea și sclavii care au rămas] sunt liberi! Popoarele migratoare i-au eliberat" (p. 18). Inovația interpretativă nu este totuși
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Române. Persecutarea Bisericii Unite, culminând cu desființarea prin decret a instituției ecleziale în decembrie 1948 și încarcerarea clerului refractar absorbției înăuntrul Bisericii Ortodoxe, este cumva prevestită de manualele de istorie. În Istoria României. Manual unic pentru clasa a VII-a elementară (1948) publicat în același an cu măsurile anti-unitate, Unirea cu Roma săvârșită la 1700 este denunțată ca un act de pe urma căruia au profitat doar prelații care au încheiat tranzacția religioasă. "Unirea și privilegiile acordate conducerii bisericii urmăreau atragerea ei ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politica românească. Noua turnură asiatică a comunismului românesc a știrbit și în cele din urmă distrus prestigiul internațional și suportul popular al secretatului general. Nerespectarea acordurilor de la Helsinki (1975) privind drepturile omului la care România a aderat și privațiunile economice elementare ale populației antrenate de falimentul tot mai evident al economiei de comandă au ocazionat primele manifestări ale nemulțumirii sociale (luările de poziție publice ale lui Paul Goma prin care se solidariza cu revendicările din Carta 77 și greva minerilor din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]