12,362 matches
-
nereședință, comune urbane reședință, orașe și municipii. Geoagiu de Sus, împreună cu satul Geomal și Stremț, a făcut parte din categoria comunelor rurale ale nou-createi plăși Teiuș, din județul Alba. Încă de la 16 decembrie 1918, în Regatul României apare Decretul pentru exproprierea pământului astfel că până în luna martie 1919 au fost declarate expropriate în toată România și date în arendă obștilor sătești. La 12 septembrie 1919, Consiliul Dirigent decretează reforma agrară în Transilvania. Pentru finalizarea celor două decrete a fost necesară adoptarea
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
arendă obștilor sătești. La 12 septembrie 1919, Consiliul Dirigent decretează reforma agrară în Transilvania. Pentru finalizarea celor două decrete a fost necesară adoptarea legii Reformei agrare, lucru care s-a petrecut mai târziu, în 17 iulie 1921. Potrivit normelor de expropriere stabilite de guvernul Averescu, s-a asigurat exproprierea a , din care teren arabil, în toată România, inclusiv Transilvania. Ca și în celelalte sate din Ardeal, în comuna Stremț reforma agrară a fost primită cu bucurie, în speranța că ea va
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
Dirigent decretează reforma agrară în Transilvania. Pentru finalizarea celor două decrete a fost necesară adoptarea legii Reformei agrare, lucru care s-a petrecut mai târziu, în 17 iulie 1921. Potrivit normelor de expropriere stabilite de guvernul Averescu, s-a asigurat exproprierea a , din care teren arabil, în toată România, inclusiv Transilvania. Ca și în celelalte sate din Ardeal, în comuna Stremț reforma agrară a fost primită cu bucurie, în speranța că ea va pune capăt sărăciei în familiile care aveau dreptul
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
actual a fost întemeiat în anul 1771 de către coloniști germani, în cadrul celei de a doua etape de colonizare cu germani a Banatului (1763-1772), pe vremea regenței comune a împărătesei Maria Tereza și a fiului ei Iosif al II-lea, prin exproprierea unor terenuri extravilane ale satului românesc învecinat Firiteaz. Localitatea nu apare pe Harta Iosefină a Banatului din 1769-1772 (pg024), cu toate că este atestată documentar deja din anul 1771. În anii 1944-1945 numeroase familii de români din satul Tisa, județul Arad, au
Tisa Nouă, Arad () [Corola-website/Science/300308_a_301637]
-
iugăr 1275 stânjeni și 9 iugăre 1204 stânjeni. La acestea se adăuga 1420 stânjeni de teren cositor . Din cauza numărului redus de credincioși evanghelici și în conformitatea cu Legea pentru reformă agrară, Comisia de ocol din Ibașfalău emite un ordin de expropriere. Dezbaterea a avut loc în 3 aprilie 1923, în localul primăriei Giacăș, în prezența avocatului Henric Bock din partea bisericii și a delegaților sătenilor Niculae Almășan și Istrate Marin. Comisia a decis să declare ca expropriată, în folosul Statului, pentru cauză
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
iugăr arabil, 500 lei/iugăr pășune și 1000 lei/iugăr fânaț. Au rămas în proprietatea bisericii lăcașul de cult, casa parohială cu o grădină de 264 stânjeni, cimitirul de 110 stânjeni și 2 iugăre 993 stânjeni de pădure . Decizia de expropriere nu a fost pusă în aplicare imediat și, o vreme, reprezentanții bisericii luterane au continuat să declare averea și să plătească impozit. Preotul Friedric Thumes din Cund, care administra biserica evanghelică a Giacășului ca filie, a refuzat în 24 iulie
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
neachitate anterior, justificând că o parte a terenurilor au fost expropriate prin reforma agrară . Lucrurile au fost tergiversate și abia în 25 noiembrie 1942, autoritățile cer un duplicat la decizia din 1923 a Comisiei de ocol Ibașfalău, pentru a constata exproprierea. Cercetările au fost făcute de un controlor al Administrației financiare, care a ajuns la concluzia că exproprierea a fost realizată în 1929. Comunitatea evanghelică a avut biserică veche și o casa parohială din piatră, acoperită cu țiglă și compusă din
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
tergiversate și abia în 25 noiembrie 1942, autoritățile cer un duplicat la decizia din 1923 a Comisiei de ocol Ibașfalău, pentru a constata exproprierea. Cercetările au fost făcute de un controlor al Administrației financiare, care a ajuns la concluzia că exproprierea a fost realizată în 1929. Comunitatea evanghelică a avut biserică veche și o casa parohială din piatră, acoperită cu țiglă și compusă din trei camere și dependințe. Biserica a fost transformată, în timpul regimului comunist, în cămin cultural. A fost demolată
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
s-au constituit composesoratele urbariale ce au intrat în proprietatea foștilor iobagi, restul rămânând în proprietatea vechilor stăpâni 7. În baza legilor IV,V și VI din 1848 puse în aplicare prin patentele guvernului absolutist din 1850 se reglementează definitiv exproprierea, iobăgia încetează cu desăvârșire și țărănimea eliberată devine proprietarul absolut al moșiilor eliberate 8. Potrivit acestor legi, foștii iobagi se împroprietăresc individual cu o așa numită „serie urbarială”, constând din intravilan loc de casă până la un iugăr, și extravilan teren
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
importantele ei consecințe asupra situației generale a țărănimii și asupra marii proprietăți, a marcat un moment de cotitură în dezvoltarea României interbelice. A creat relații noi, ce au contribuit la progresul agriculturii și a economiei naționale în general. Organele de expropriere și împroprietărire au avut un rol important în înfăptuirea legislației agrare. Exproprierea urmărea trei obiective: să dea țăranului pământ de arătură, să dea pășune pentru vite, să facă școli de agricultură, ferme model, prin care țăranii să învețe cum să
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
a marcat un moment de cotitură în dezvoltarea României interbelice. A creat relații noi, ce au contribuit la progresul agriculturii și a economiei naționale în general. Organele de expropriere și împroprietărire au avut un rol important în înfăptuirea legislației agrare. Exproprierea urmărea trei obiective: să dea țăranului pământ de arătură, să dea pășune pentru vite, să facă școli de agricultură, ferme model, prin care țăranii să învețe cum să-și organizeze gospodăriile. Se expropriau moșiile a căror suprafață trecea de 100
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
model, prin care țăranii să învețe cum să-și organizeze gospodăriile. Se expropriau moșiile a căror suprafață trecea de 100 ha. Un număr mare de documente se referă la împroprietărire, care a fost o acțiune poate chiar mai complexă decât exproprierea. Legile agrare stabileau pentru vechiul regat următoarele categorii de împroprietărire: mobilizații din 1916-1918, mobilizații din campania 1913, văduvele de război, agricultori lipsiți de pământ sau proprietari cu terenuri mai mici de cinci hectare, orfani de război. Din procesul verbal încheiat
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
jumătate a secolului al XIX-lea, prin comasarea „târlelor” înființate în Bărăgan. Prin reforma agrară din 1921 în comună s-au stabilit locuitori din zona montană a județelor Prahova și Buzău, care au fost împroprietăriți cu loturi de teren, în urma exproprierii moșiei „Bordei Verde”, aparținând Eforiei Spitalelor Civile, fapt care va conduce la înființarea unei noi așezări în comună satul Vintilești, în partea de est a satului Bordei Verde. În august 1944 satul Filiu este distrus în mare parte de un
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
teritoriul României dintre trupele Corpului Expediționar Otoman și aflat în compunerea Diviziei Rusești de Mașini Blindate, care apăra acest aliniament. Soldații care au luptat în război aveau să fie împroprietăriți prin reforma agrară din 1921. Împroprietărirea s-a făcut prin exproprierea moșiei Bordei Verde aparținând Eforiei Spitalelor Civile, consemnată în procesul verbal din 5 octombrie 1922 al "Comisiunii IV județene de expropriere, ocol Viziru", la prețul de 2.600 lei/hectar terenul arabil și 1.900 lei/hectar terenul de pășune
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
care au luptat în război aveau să fie împroprietăriți prin reforma agrară din 1921. Împroprietărirea s-a făcut prin exproprierea moșiei Bordei Verde aparținând Eforiei Spitalelor Civile, consemnată în procesul verbal din 5 octombrie 1922 al "Comisiunii IV județene de expropriere, ocol Viziru", la prețul de 2.600 lei/hectar terenul arabil și 1.900 lei/hectar terenul de pășune din lunca Călmățuiului. Efectul principal, pe plan local, al acestei legi avea să-l constituie apariția unei noi așezări, satul Vintilești
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
Papp Kálmán avea în Șmig moșie întinsă, cu terenuri arabile, vie, pădure și ... automobil. Era activ în Asociația culturală maghiară EMKE, fiind implicat în Adunarea jubiliară din 8 septembrie 1911 . Reforma agrară din 1921 i-a limitat moșia. Comisia de expropriere i-a inventariat nemilos proprietatea: 21 iugăre 1479 stânjeni intravilan, 432 iugăre 30 stânjeni loc arător, 5 iugăre 177 stânjeni fânaț, 29 iugăre 810 stânjeni vie, 177 iugăre 335 stânjeni pădure, 476 stânjeni teren neproductiv, în total 666 iugăre 107
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
odinioară altă casă a familiei Tolnai, cumpărată de comunitate cu destinația post de jandarmi. A fost demolată prin 1959, iar bârnele ei au servit ca material de construcție pentru clădirea Căminului cultural. Horváth Márton deținea pe teritoriul satului Șmig, înaintea exproprierii de după primul război mondial, două moșii: una înscrisă pe numele său, cu 307 iugăre 520 stânjeni, și alta împreună cu soția sa, Roxer Jolan, cu suprafața totală de 289 iugăre 1381 stânjeni. Prima moșie, ceva mai mare decât cea de-a
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
celei dintâi se înălța impunător conacul inginerului Onoriu Tilea, fiul preotului greco-catolic Ioan Tilea. Biserica greco-catolică a fost inclusă, în 1920, pe lista marilor proprietari de pământ, a căror moșii au fost inventariate înaintea punerii în aplicare a legii de expropriere. Deținea în proprietate, la acea dată, o suprafață totală de 51 iugăre 1387 stânjeni (2 iugăre 631 stânjeni intravilan, 43 iugăre 18 stânjeni arător, 392 stânjeni vie și 6 iugăre 346 stânjeni pădure). Moșie cu întindere semnificativă avea, în 1920
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
Viena, au practicat cenzura editorială, au implementat prin acțiunile lor la așa-zisa „contrareformă” a Sfântului Imperiu Roman. Reprezentantul iezuit cel mai de seamă a fost Melchior Khlesl, arhiepiscop de Viena în jurul anului 1600. Acest război religios a dus la exproprieri și expulzări brutale, încât în 1640 în Austria au rămas foarte puțini protestanți. În 1529 a avut loc primul asediu otoman al Vienei, însă turcii nu au reușit să cucerească orașul. Granița dintre Viena și regiunea ungară devenită provincie otomană
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
A. C. Cuza (Neagu Djuvara menționează: "„...Regele a adus la guvern doi lideri de mici partide de extremă dreaptă ... poetul Octavian Goga și profesorul A. C. Cuza, șeful unui partid axat exclusiv pe antisemitism”" și Ion Gigurtu, presa înregimentata fulminant-xenofobă, antisemita, prigoana, exproprierea cetățenilor români de etnie evreiască de toate drepturile civice și eclatările criminale provocate de această atmosferă: au făcut ca detașarea de România să fie primită că o rază de speranță - ulterior dovedită că înșelătoare - de o parte dintre evreii din
Elie Wiesel () [Corola-website/Science/299536_a_300865]
-
trei legi antisemite” represive (pentru comparare, universitățile ungurești aplicau "numerus clausus" - acceptarea a maximum 20 % evrei din totalul studenților - în timp ce România s-a introdus "numerus nulus" - interdicția totală impusă evreilor de a studia în universități - începând din anul școlar 1939), exproprieri, etc. Această situație s-a înrăutățit brusc în primăvara anului 1944. Conform planului german «Margarethe» de a asigura loialitatea Ungariei față de Berlin, la 19 martie 1944, opt divizii germane au ocupat Ungaria și la 23 martie 1944, regentul Miklós Horthy
Elie Wiesel () [Corola-website/Science/299536_a_300865]
-
organ suprem legislativ. Treptat se statornicesc instituțiile române. Prefectura, subprefectura, jandarmeria, poliția, poșta, telefonul, telegraful, drumurile de fier, vamele, paza graniței trec treptat în sistemul de dirijare central. Legea despre reforma agrară este promulgată la 2 decembrie 1918. Are loc exproprierea deplină a moșiilor statului, mănăstirilor din străinătate, marilor latifundiari. Proprietarilor sunt lăsate 100 de ha, iar mănăstirilor locale - până la 50 ha de pământ. În județul Soroca au fost expropriate 645 de moșii. În proprietatea țăranilor, intelectualilor de la sate, absolvenților școlilor
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
la distanțarea definitivă a Angliei față de Roma. Una dintre primele victime ale schismei a fost cancelarul lui Henric, Sir Thomas More. A urmat apoi o perioada de mari tulburări religioase și politice, care au dus în final la Reforma Engleză, exproprierea mânăstirilor și a unei mare părți a averii Bisericii. Henry al VIII-lea a avut trei copii, toți trei succedându-i la tron. Primul a fost Edward al VI-lea. Deși a demonstrat pietate și inteligență, era doar un băiat
Istoria Angliei () [Corola-website/Science/299895_a_301224]
-
demis și Iuliu Hossu, ultimul episcop greco-catolic aflat încă formal în funcție (deși arestat cu zece zile înainte). La 1 decembrie 1948 Înaltul Prezidiu al Marii Adunări Naționale a emis decretul 358/1948 care a stabilit încetarea cultului greco-catolic și exproprierea tuturor bunurilor acestuia. În timpul clandestinității au fost făcute mai multe demersuri de relegalizare a Bisericii Unite. Punctul de vedere oficial al autorităților comuniste și al Bisericii Ortodoxe Române era acela că Biserica Română Unită ar fi încetat să existe. Această
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
trupele germane. În noiembrie 1939, când orașul cu jumătatea de vest a județului a fost anexat direct la al treilea Reich, Chrzanów a fost făcută resedința de judet din regiunea Katowice al Sileziei Superioare. În 1940, autoritățile germane au început exproprierea caselor cele mai bune din oraș, alungând familii poloneze. Aceste case au fost date oficialilor germani, militari, polițiști și coloniștilor germani proveniți din România. Naziștii au început să înlăture orice urme poloneze din oraș cu deosebită meschinărie. De pe clădirile publice
Chrzanów () [Corola-website/Science/297948_a_299277]