12,450 matches
-
a organizat alegeri sub ocupație inamică. Cuza a fost ales și l-a atacat violent pe Brătianu în Parlament 111. După alegeri, guvernul Marghiloman și-a continuat politica pe aceeași linie ca și mai înainte. Ca să le facă pe plac germanilor, el a început să se agite și să-i ceară regelui să "facă în sfîrșit gestul mîntuitor" (adică să abdice). A mers pînă la a cere (sau a permite) ca Brătianu și ceilalți "răspunzători de izbucnirea războiului să fie judecați
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la cursurile Universității de Vară a lui Iorga de la Vălenii de Munte. Vara lui 1918 a fost fierbinte și lungă. Iorga primea tot timpul știri din România ocupată despre depravarea și demoralizarea generală și despre jaful la care o supuneau germanii și austro-ungarii. Începînd cu aprilie 1918, la cererea Puterilor centrale, a fost instituit la Iași un serviciu de cenzură pentru presa românească. Multe din articolele lui Iorga apăreau cenzurate, cu mari spații albe. Reușea să eludeze cenzura scriind alegorii istorice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
important ca Imperiul habsburgic. Papalitatea fusese cu ochii pe Viena în ultimii 500 de ani, intervenind imediat atunci cînd simțea că poziția sau caracterul catolic al domeniilor habsburgice erau amenințate. Dar războiul continua încă pe frontul de vest. Concentrîndu-și forțele, germanii au declanșat un ultim efort în vara lui 1918. N-au reușit. Spre sfîrșitul lui septembrie, Bulgaria a cerut armistițiu, urmată imediat de Turcia. Dinspre Salonic, sîrbii și aliații lor francezi împingeau neîncetat spre nord. Această înaintare victorioasă nu a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
românească. Încurajați de Ungaria, nu făceau altceva decît să aștepte momentul potrivit 3. Pe lîngă ei, mai erau și ucrainenii, bulgarii și lipovenii (ruși de credință pravoslavnică) din Moldova și din Delta Dunării. Erau aproape o jumătate de milion de germani, sașii ardeleni, și de șvabi din Banat. Sașii au făcut pace cu administrația română; șvabii din Banat erau mai puțin conciliatori; nu au existat probleme deosebite cu minoritatea germană înaintea venirii lui Hitler la putere. Exista un număr mic de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
acoperiș deasupra capului"17. Franța și-a amintit și ea de el, decorîndu-l, în 1919, cu Legiunea de Onoare. Pe de altă parte, atacurile virulente ale lui Iorga la adresa profesorului A. Tzigara-Samurcaș (pe care l-a acuzat de colaborare cu germanii), l-a făcut pe acesta să-l provoace pe Iorga la duel! Cum Iorga nu avea nici o idee despre ce însemna un duel, i-a luat locul Pamfil Șeicaru 18. Brătianu și clanul lui dominau Palatul Regal. Brătianu, pe care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Mulți evrei au venit la conferința ținută de Iorga în 1923 în orașul moldovenesc Roman. (Era ceva nou și avea loc în toată România). A vorbit despre diferența dintre naționalismul latin, cu diversitatea sa inerentă, și despre naționalismul "păgîn" al germanilor. A atacat sionismul, un "vis imposibil după 2.000 de ani". Evreii ar trebui să renunțe la ideea a "două patrii", n-ar trebui să caute salvarea în noua Constituție democrată și "ar trebui să găsească drumul spre inima poporului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Următorul Congres Internațional de Istorie a avut loc în august 1928, la Oslo. Iorga s-a întîlnit acolo cu mulți istorici, printre care și umanistul și istoricul norvegian H. Koht, viitorul ministru de externe al Norvegiei. Fuseseră invitați și istorici germani și sovietici. Iorga îi considera pe aceștia din urmă "ca mediocri" și a reușit să intre în conflict cu ei în mai multe privințe. Următorul Congres Internațional de Istorie s-a ținut la Cambridge (Anglia), în primăvara anului 1930. Conferințele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Puteri Centrale, în special față de Germania, erau (ca să folosim termenul folosit de el) "organice". O dată, cînd a fost nevoit să traverseze (din motive geografice) Germania, în drum spre Scandinavia, a declarat că Germania i s-a părut "tristă" și că "germanii se străduiau să facă gesturi față de ceilalți ca să dea impresia că sînt amabili"159. Iorga vizita cu plăcere Iugoslavia, Cehoslovacia și Polonia, țările acestea făcînd parte din Sistemul de la Versailles. El considera Polonia și chiar și Finlanda ca fiind aliați
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să se fi aflat într-o mare dilemă atunci cînd cei din Rif s-au ridicat sub conducerea lui Abd el Krim împotriva colonialismului francez și spaniol. Este ciudat faptul că Iorga credea că mișcarea era în întregime manipulată de către germani. Partidul Comunist Francez a fost și el ținta atacurilor sale. Iorga acuzîndu-l că încălcase principiul unității naționale, sprijinindu-i pe insurgenți. Deocamdată atît în ceea ce privește editorialele politice ale lui Iorga. Ceea ce simțea istoricul, amintindu-și poate de Posada, devine limpede din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
al XX-lea. Exista posibilitatea cooperării între acești doi oameni cinstiți și adevărați patrioți, dar erau și piedici. Cultura lui Iorga era mai ales de orientare franceză, bazată pe o temelie latină și greco-bizantină; mediul din care provenea Maniu era german transilvănean, plus că era greco-catolic. Iorga insista asupra "odioasei sale culturi subgermane și maghiare" și asupra mediului său catolic transilvănean chezaro-crăiesc. El considera morala creștină și constituționalismul lui Maniu drept "ipocrizie". Odată, Maniu stătea lîngă Vera, soția fiului său Mircea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
față de Iugoslavia și susținea cu tărie Sistemul de la Versailles. Era totuși însuflețit de o puternică solidaritate latină față de Italia. Continuînd să urmeze neabătut linia ostilității față de Hitler și de Germania (faptul că Iorga putea stabili chiar și relații civilizate cu germanii aflați în vizită, inclusiv cu diplomații, constituia o raritate), el se afla totuși în relații bune cu însărcinatul cu afaceri german, Pochhammer, ceea ce constituia mai curînd o excepție decît o regulă. În alte cazuri, el era nu numai neprietenos, dar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în cei aflați în căutarea unui ideal vidul general al vieții românești din acel timp, văzînd tineretul orientîndu-se spre Hitler și Mussolini. Iorga dădea de subînțeles că "nu era germanofil" și asigura pe toată lumea că va lupta oricînd împotriva oricărei Germanii franceze sau românești, indiferent de moștenirea Transilvaniei 12. Iorga nu credea că "a fi tînăr reprezintă un drept în sine". Drepturile trebuie acordate unui sector mai larg al societății și nu doar unui grup de vîrstă. Tinerii aveau încă foarte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
creștin se intensifica, Iorga a scris un editorial intitulat Rugăciune. Îngrozit de distrugerea civilizației europene, el întreba: Cine ar putea oare accepta înrobirea propriei lui națiuni și pe cea a omenirii?"1 "Luptătorul" Iorga refuza să accepte ideea capitulării! În timp ce germanii "încheiau încercuirea", Iorga scria că "soluția pentru Franța este un mîndru 1792!" Din nefericire, Franța anului 1940 era departe de cea a anului 1792. Iorga a fost profund afectat de capitularea regelui Leopold III al Belgiei, amintindu-și că "suveranii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
joi, 26 iunie, cînd urma să aibă loc o manifestare comemorativă în cinstea iubitului său profesor de la Institutul de Înalte Studii, Charles Bémont. În dimineața zilei de 25 iunie, o coloană de mașini acoperite de praf și noroi, pline cu germani basarabeni cu dare de mînă a sosit la București. Consulul german al Chișinăului și Cernăuțiului îi avertizase să plece cît timp o mai puteau face. În cursul după-amiezii, Iorga a fost convocat la Consiliul de Coroană. Aici a aflat că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Rohstoffszone!" Ceea ce însemna petrol, alimente și siguranța regiunii strategice, locul de unde își pregătea atacul împotriva Uniunii Sovietice. Scop în vederea atingerii căruia Antonescu și restabilirea vechii ordini constituiau garanția, nu anarhia legionară și experimentele unei revoluții sociale "arhanghelice". Între timp, toți germanii de la toate nivelurile lucru deloc surprinzător atît diplomatul conservator de carieră, ambasadorul Fabricius sau, la nivelul "W" (Wirtschaft), dr. H. Neubacher, cît și cei din SS sau SD erau profund iritați de Iorga. Echipa morții lui Boeru (așa cum nota Antonescu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ca număr cu neungurii și conduceau Transilvania, în ciuda majorității românești. El voia să promoveze cooperarea româno-maghiară cu condiția ca ungurii să accepte Acordul de la Versailles. O asemenea cooperare era vitală pentru Iorga. Ambele popoare trăiau într-un mediu slav și german, iar după aceea au urmat Stalin și Hitler. Iorga era în primul și în ultimul rînd român. Acordîndu-le ungurilor drepturi istorice și organice, el trecea cu vederea (relativ la noile frontiere vestice ale României) încorporarea unor numeroase populații de etnie maghiară
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cotidiene asupra "slujirii României" pe o scenă supusă unor schimbări rapide. Iorga se opunea ferm (și fără succes) violenței, o soluție gen Holocaust depășindu-i puterea imaginației. Iorga avea o atitudine prietenoasă față de cei o jumătate de milion de etnici germani pînă cînd Hitler a încercat să-i transforme într-o a Cincea coloană nazistă. Înainte de aceasta, făcuse în mai multe rînduri gesturi prietenești față de ei. După venirea lui Hitler la putere, Iorga a adoptat o poziție violentă împotriva intruziunilor naziste
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Neamul românesc", 3 ianuarie 1916 42 O viață de om..., vol. II, pp. 225-227 43 "Neamul românesc", 21 august 1916 44 "Neamul românesc", 3 septembrie 1916. La conferința de Pace de la Versailles, Danemarca a refuzat să reanexeze teritoriile locuite de germani. Nici măcar Hitler nu s-a atins de graniță. Rezerva danezilor a fost răsplătită 45 "Neamul românesc", 22 septembrie 1916 și 6 febr. 1917 46 "Neamul românesc", 12 noiembrie 1916 47 "Neamul românesc", 3 noiembrie 1916 48 O viață de om
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
erau implicate sentimente personale. Încercînd să-l descrie pe Stere, el uita rolul decisiv jucat de acesta ca să-și convingă basarabenii să voteze revenirea Basarabiei la România. Lui Iorga îi convenea să uite că Stere a început să colaboreze cu germanii numai după ce negocierile infamului Stürmer von Jagow au ajuns de notorietate publică. El l-a acuzat pe Stere de Lese-majesté, uitînd că Regele Ferdinand îl decorase pe acesta pentru meritele lui în unirea Basarabiei cu România 39 Profesorul Iorga și-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
El face propagandă, nu scrie istorie, opera lui este o operă de politician, nu de istoric. Și, ca nu cumva să uităm, profesorul Tille, editorul lucrării Weltgeschichte a lui Helmolt, îl considera pe Iorga "un trădător și un dușman al germanilor". Theodorescu, op. cit., p. 295 228 O viață de om..., vol. III, p. 9 229 BARSR, Corespondența lui N. Iorga, vol. 277 (1919), doc. 194 230 "Neamul românesc", 26 februarie 1928 231 Memorii, vol. V, p. 398. Puiu Dumitrescu era un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
asasineze pe Iorga? 27 "Buna vestire", 4 octombrie 1940 28 Sima, Cazul Iorga-Madgearu, pp. 17 și 20 29 Hillgruber, op. cit., pp. 116-117. Achiziționarea de arme din Germania i-a fost confirmată autorului de Boeru. Dar acest lucru nu înseamnă implicarea germanilor în asasinarea lui Iorga. Deși, naziștii nu erau nemulțumiți de uciderea lui, Legiunea își avea uriașele ei conturi de lichidat cu Iorga și (după cum sublinia Boeru), la începutul lui octombrie 1940, germanii au trimis arme ușoare și altor unități legionare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de Boeru. Dar acest lucru nu înseamnă implicarea germanilor în asasinarea lui Iorga. Deși, naziștii nu erau nemulțumiți de uciderea lui, Legiunea își avea uriașele ei conturi de lichidat cu Iorga și (după cum sublinia Boeru), la începutul lui octombrie 1940, germanii au trimis arme ușoare și altor unități legionare (Echipe ale Morții sau altele) 30 Reacția Legiunii la critica lui Antonescu la adresa anarhiei legionare a fost tipică: ei au subliniat că "nu-l vor obliga pe Antonescu să trăiască în anarhie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Abrams, Catherine Merridale, Marci Shore și Timothy Snyder, precum și prietenilor mei Jacques Rupnik și István Deák. De la Timothy Garton Ash am Învățat nu numai despre Europa Centrală (subiect pe care l-a dominat mulți ani), ci și despre cele două Germanii În epoca Ostpolitik. De-a lungul multor ani de conversații cu Jan Gross - și mulțumită scrierilor lui inovatoare - am Învățat nu numai câte ceva din istoria Poloniei, ci și cum să Înțeleg repercusiunile sociale ale războiului, subiect tratat de Jan cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
deceniu. După aproape o jumătate de secol de toropeală, Viena - ca și restul Europei - reintrase În istorie. * * * Această carte spune povestea Europei după cel de-al doilea război mondial și Începe, prin urmare, În 1945: Stunde nul, cum Îi spun germanii - „ora zero”. Dar istoria ei, ca și restul secolului XX, este influențată de Războiul de 30 de ani, pornit În 1914, când continentul european a Început să alunece spre dezastru. Primul război mondial a fost un măcel traumatizant pentru toți
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
complicat. Acest nod deconcertant În povestea lină a unei Europe ce Înaintează spre „culmi Însorite”, cum zicea Churchill, a fost omis și În Est, și În Vest până În anii ’60, după care a fost invocat numai cu privire la exterminarea evreilor de către germani. Cu câteva excepții controversate, dosarul altor criminali - și cel al victimelor lor - a rămas Închis. Istoria și memoria celui de-al doilea război mondial se limitau de regulă la obișnuitul repertoriu de convenții morale: Bine versus Rău, antifasciști contra fasciști
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]