13,885 matches
-
ci ale inaparentului în care se (s)pune ceea ce apare. Se arată în fulguranța diafană a unei armonii reale. Viziune de o clipă care nu se împlinește decât în întredeschisul poemului, dincoace de care "neîmplinita armonie" măsoară sărăcia și uscăciunea, iluzia dezimaginării: Și-n sbuciumul de clopote adânci,/ Scutură-te jale, usucă-te, creangă". Dinamica ascendentă a imaginii (Iulian Vesper) Un poem care ne înfățișează pe viu - în chiar devenirea imaginii - cinetica ce definește acțiunea imaginantă este cel intitulat Fluvii de
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
însă imagina ceva pornind de la ceea ce se arată în poem? Mai ales atunci când ceea ce se arată e devierea, abaterea din vedere, calea rătăcitoare a falsei vederi. Cum putem porni din nonsensul acestei derive? Văile înflorite și peisajele pictate țes pânza iluziei, ecranează - cu intenție - nevăzutul. Ele se impun în vedere tocmai pentru a umple golul apariției, intră în rețelele scriiturii imaginarului drept imagini care acoperă imaginea. Ceea ce se arată e, prin urmare, ceea ce ochii vor să vadă, pun în vedere, așa cum
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
dezicându-se în transparența unui "cuvânt necuvântat" (Cum, în op. cit., p. 222), prin care răzbate "mireasma-ntâielor tipare" (Marină, în op. cit., p. 163). 46 Vol. Câmpiile magnetice, Editura Eminescu, București, 1976, p. 30. 47 Natura unui interregn ezitant "între secret și iluzie, între plante și pietre" (Interregn, în vol. Curtea Medicilor, Editura Eminescu, București, 1979, p. 24). 48 "Se plămădește o ființă nouă în sacrele tipare./ Prea mari le simt. Dar mă așază-acolo/ Unul" (Focul, în vol. Călătoria continuă, Editura Cartea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
el. Și-ar fi vrut să-l poată urî și pe el în primul rând pentru că dădea victoriei ei gustul pierderii și al părerii de rău. Într-adevăr, o lăsa să câștige, dar într-un mod ce nu cruța defel iluzia victoriei. Inexpugnabil, Rică era deja în făptura ei tocmai prin aceea că se cabra viguros, în plin salt, la marginea ei pierdută pe sub fuste - atât de robust încât șocul se transmitea peste prag mai tare decât ar fi putut-o
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cu mișcările dibace ale propriilor mâini îi indusese o toropeală greu sesizabilă, ce semăna la fel de bine și cu viața, și cu moartea. Îi dădea uneori târcoale sumbra bănuială că tocmai ea, neîntrecuta maestră iluzionistă, ar fi putut fi pradă unei iluzii mai ample decât era în stare să cuprindă înțelegerea-i, unei mașinațiuni subversive la care conspirau forțe necunoscute. De ce era mai nesigură care dintre viață și moarte o revendica mai tenace, de-aceea făptuia mai fără frâu, de parcă uzul excesiv de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
salt, aterizând dincolo, într-un nou punct al parcursului lucrării. Problemele constituiau un fel de trambuline ce redirecționau în plină evoluție saltul lor către necunoscut, iar tumbele prin aer în care ele îi lansau aveau rostul să-i vindece de iluzia păguboasă a fundațiilor. Dar ca atare trebuiau mai întâi trase anticipativ afară din piatră: un dublu salt - înaintea și înapoia "taurului" nou-născut al prezentului - le solicita la maxim măiestria acrobatică. Pe scurt, se căzneau din răsputeri să scrie punctat, cu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
un truc de iluzionism, ca atunci când maestrul în frac îți arată un obiect și-ți cere să-l inspectezi; de fapt, el inițiază clandestin un contract cu atenția ta, ți-o lestează pentru a-ți strecura mai ușor pe lângă ea iluzia aptă să ecraneze realitatea. Reveni apoi la replica lui Ian, ale cărei ecouri îi atinseră buzele prin intermediul vibrațiilor de diapazon ale furculiței: − Cât despre privirea tolerantă, mă-ntreb câtă lume realizează inerția colosală indusă de o asemenea insensibilizare rutinieră la
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
nimic nu pare să subziste în izolare de mediul său. − Degeaba ne jucăm de-a Dumnezeu numai în ce privește răbdarea și îngăduința, continuă Bart; în realitate, nu avem nici resursele și nici invulnerabilitatea divină pentru a putea închide ochii la infinit. Iluzia asta autoindusă de dumnezeire e foarte periculoasă dacă nu se dublează și de prerogativele unei intervenții eficace în devenirea socială. De fapt, e o perversiune și a divinului, și a umanului - un monstru hibrid născut dintr-o împreunare aberantă. Fără
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
pulsului, care-i țiitorul de taină al întâmplărilor. Pentru Ian, prezumtiva ieșire din scenă avea să fie doar o amânare a reintrării. Când e vorba de personajul neștiut ce îl avem de jucat, pauzele lungi nu fac decât să coroboreze iluzia că intrarea sau ieșirea din rol ne-ar sta în puteri. Ca și cum piesa n-ar putea aștepta... De fapt, abia timpul scurs între scene face scenariul să fie ceea ce este. Tăria destinului constă în răbdarea infinit de nesocotită cu care
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Dram Mîngîios, Irina Andone Moarte și renaștere, Petru Aruștei My name is alzheimer, Tania Lovinescu Portocale roșii de Sicilia, Rodica Dinulescu Rămîi peste noapte, Michael Kohlmeier Romanul lui Tommaso Campanella, Dante Maffia Roze, crini, metafore, Procopie P. Clonțea Sertarul cu iluzii, Felix Caroly Strigă acum..., Magda Ursache Stylit, Silviu Lupașcu Tîrgul șaradelor, Paul Miron Ultimul profet. Teatru, Renzo Ricchi Verbele auxiliare ale inimii, Peter Esterhazy Virtutea aparențelor, Liviu Cangeopol Vînătoarea de porci, P.C. Jersild Grisjakten ZinZin, Ana Ludușan Bun de tipar
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
din cauza celor „hrăniți și crescuți În servitute”, a „masei abrutizate” sau a celor care „vor să servească pentru a avea bunuri”. În interpretările de astăzi, discuția se deplasează Îndeosebi spre analiza celor ce se supun, spre analiza comportamentului asertiv, ca iluzie a autonomiei. Pentru a-și conserva identitatea și coeziunea, viața liniștită și bunăstarea, comunitățile sunt tentate să accepte constrângeri, se supun, Înțeleg libertatea ca posibilitate de a-și abandona ideile, atitudinile, convingerile dobândite În timp prin identificare, În schimbul unor beneficii
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
contează că acest trai tihnit, fără riscuri, e mediocru. El e agrementat cu tradiții, cutume, mituri și rituri care Înnobilează, el satisface dorința de armonie, construcțiile imaginarului reconfortant. O viață agreabilă, o convivialitate care reglează Împărțirea echitabilă a bunurilor, oferind iluzia egalității tuturor - ce și-ar putea dori oamenii mai mult? O viață În care cele mai multe repere să nu se schimbe, chiar cu prețul supunerii la cerințele pe care le formulează grupul dominant. Chiar și apropierea de acest ideal e preferabilă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cetățeanul nu mai are scăpare: solidaritatea, obligațiile față de ceilalți tovarăși Îl obligă la supunere față de voința generală. Că această voință este, de fapt, opera unui grup dominant, asta nu-l mai privește pe cetățeanul de rând. Lui i se oferă iluzia că este liber, i se sădesc sentimente pozitive, i se induce un confort sufletesc care-l anesteziază; dar dorințele Îi sunt inculcate, alții gândesc de fapt pentru el. El e Înglobat Într-o idee pe care o crede a lui
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Palermo împotriva dominației franceze, îndepărtează pericolul, obligîndu-1 pe Carol de Anjou să renunțe la planurile sale. Dar acest episod glorios este ultimul din istoria bizantină. Manevrele diplomatice abile ale lui Mihail al VIII-lea nu au făcut decît să întrețină iluzia unui Imperiu de Răsărit, arbitru și model pentru Europa. Eforturile sale de a-i reda Bizanțului demnitatea de mare putere sfîrșesc în realitate prin a secătui Imperiul. Teritoriul său, considerabil micșorat, se limitează la provinciile din Asia, din vecinătatea Mării
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
care se teme să nu fie confundată cu vulgul, prețiozitatea provoacă o contrareacție, barocă și aceasta, prin dezvoltarea burlescului, care se remarcă prin grosolănia limbajului și o prefăcută vulgaritate (Eneida travestită a lui Scarron). Corneille însuși, în primele sale opere (Iluzia comică, 1536) se bazează pe o estetică barocă ce transpare încă în Cidul, cu toate că această operă marchează trecerea la tragedia clasică. Prezența barocului în Franța este semnalată și în operele efemere: decorul serbărilor, arcuri de triumf, alaiuri funebre sau procesiuni
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Sfîntul Imperiu germanic, pe care dezbinarea suveranilor săi și lipsa de autoritate a împăraților, păreau să-1 hărăzească unei lente alunecări în anarhie. Ferdinand I este ales împărat în 1558, după abdicarea fratelui său, Carol Quintul. El poate încă să ofere iluzia unui suveran independent, dornic să reunească forțele Imperiului pentru a-i respinge pe turci, care ocupă statele sale din Ungaria. Puterea sa depinde totuși de bunăvoința prinților germani pe care este obligat să-i menajeze, aplicînd prevederile Păcii de la Augsburg
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
opinia catolică, salutat de Bossuet care glorifică în Ludovic al XIV-lea "un nou Constantin", Edictul de la Fontainebleau confirmă în aparență reușita absolutismului religios al lui Ludovic al XIV-lea. "Regele Preacreștin" a restabilit unitatea religioasă a regatului său. O iluzie care nu durează prea mult: înfruntînd interdicția regală, între 100 000 și 300 000 de hughenoți meseriași, negutori, marinari, manufacturieri sau bancheri pleacă în Olanda: Anglia, Elveția sau Brandenburg. Cei ce rămîn în Franța își da silința, în ciuda persecuțiilor, să
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
oceanelor și a uraganelor se răspîndeșts peste tot. Rousseau se îmbată cu o spaimă fermecătoare, inspirată de "marile păduri întunecate care te îngrozesc". Nobilii și burghezii își construiesc la țară locuințe extravagante, care, într-o manieră mai prietenoasă, le creează iluzia unei vieți cîmpenești. La nivel regal, Maria Antoaneta cu anturajul său nutresc aceleași aspirații, facînd-o pe țăranii în așa zisele colibe ale Micului Trianon. Acest curent al "sufletelor sensibile", care contrastează așa de mult cu rigiditatea pompoasă și riguroasă a
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
vechiului regim este abolită și este proclamat principiul egalității cetățenilor în fața legilor. Această revoluție socială, înfăptuită în plină exaltare, de o Adunare națională în care se împletesc virtutea civică "à la romaine" și efuziunea "sufletelor sensibile", nu trebuie să creeze iluzii. Entuziasmul diminuîndu-se, hotărîrile luate în pripă sînt aplicate într-un mod mai realist: obligațiile personale (corvezi, drepturi de vînătoare, dijmă) sînt cu siguranță abolite fără despăgubire, dar drepturile asupra pă-mîntului (redevența datorată seniorului și zeciuiala) sînt declarate abolite prin răscumpărare
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ceea ce ofer? prezentul, pot fi preluate cu prec?dere imagini tradi?ionale ale trecutului, iar �n perioade de criz?, de nemul?umire fă?? de prezent, pot fi preluate imagini analoge problemelor ?i nevoilor cu care acesta se confrunt?. este o iluzie, fiindc? cel care face istoria disciplinei este implicat de ea ?i de societatea �n care aceasta devine� El poate c?uta s? nu distorsioneze �ns? prin prisma iubirilor ?i a urilor sale, prin prisma pesimismului sau optimismului s?u. ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
era clasa majoritar?, sau pe Solomon Katz � alias Constantin Dobrogeanu-Gherea (1855-1920) care spunea c? societatea rom�neasc? a celei de-a doua jum?ț??i a secolului al XIX-lea era �n �stare de neoiob?gie�, �starea liberal?� fiind o iluzie; ��conservatorismul lui Titu Maiorescu (1840-1917) de pild?, cel care, �n Contra direc?iei de azi a culturii rom�ne, cerea că �formele politice� ?i �formele culturale� s? aib? un fond solid pentru a nu fi discreditate de c?tre oameni
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nu s-au manifestat �n totalitate. Numeroase institu?îi ?i-au pierdut atunci credibilitatea din cauza subordon?rîi (totale?) fă?? de partidul unic, �n special fiindc? au disconsiderat omul concret, l-au nivelat prin paternalism ?i monotonia discursurilor oficiale care inoculau iluzia �bun?st?rîi generale� ?i a previzibilit??îi (cum proceda, de exemplu, psihopedagomania egalitar? care insistă s?-l citeze pe Helvetius: Da?i-mi orice ciob?na? din Alpi ?i voi face din el un Newton!�, ceea ce s-a pliat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a participat activ la via?a parlamentar? ?i a luat o pozi?ie curajoas? �n favoarea reformei �nchisorilor că ?i �n privin?a abolirii sclaviei. Din ianuarie 1848 el simte v�ntul Revolu?iei sufl�nd peste ?ar?. F?r? iluzii �n privin?a viitorului, el accept? proclamarea Republicii, d�ndu-?i avizul asupra noii Constitu?îi ?i sus?în�nd candidatura lui Cavaignac contra aceleia a lui Ludovic Bonaparte. �n iunie 1848, el devine ministrul Afacerilor externe �n guvernul burghez-conservator
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sistem stabil de dispozi?îi de a percepe ?i de a ac?iona inculcate indivizilor prin socializare ?i generatoare, dup? situa?iile �nt�lnite, a unei infinit??i de practici sociale a c?ror spontaneitate nu e dec�ț o iluzie (1974, 1980). Reproducerea ?i men?inerea raporturilor sociale s�nt cu at�ț mai bine garantate cu c�ț inculcarea arbitrariilor de clas? se face sub acoperirea unui discurs ideologic (�violen?a simbolic?�) ce a?az? domină?ia social? ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Dan Stoica, Fontana di Trevi ▪ Gyorgy Mehes, Gina ▪ Ion Gheție, Încotro? ▪ Leonard Barras, Iubire în bătaia vîntului ▪ IrinaAndone, Mîngîios ▪ Petru Aruștei, Moarte și renaștere. Supraviețuire ▪ Tania Lovinescu, My name is Alzheimer ▪ Procopie Clonțea, Roze, crini, metafore ▪ Felix Caroly, Sertarul cu iluzii ▪ Magda Ursache, Strigă acum... ▪ Paul Miron, Tîrgul șaradelor ▪ P.C. Jersild, Vânătoarea de porci Librării în care puteți găsi cărțile colecției INOROG ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257/284749 BRAȘOV Librăria Șt. O. Iosif, str. Mureșenilor nr.
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]