12,604 matches
-
dacă există rău, omul este autorul acestuia. Prin intermediul unei istorisiri, ne este relatat că la un moment dat, un grup de teologi dezbătea problema predestinării și a liberului arbitru. Nu după mult timp, grupul s-a împărțit în două tabere opuse, nereușind să se înțeleagă. Unul dintre teologi, era însă nehotărăt în privința deciziei pe care să o ia. Într-un final, s-a decis să meargă în tabăra celor care credeau în predestinare. “Cine te-a trimis aici?”, a fost el
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Emanuel Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2302]
-
lecturii, una dintre temele predilecte ale lui Foucault, este de asemenea investigată sub raport istoric, dar și personal. Studiul său dificil și intensiv i-a cauzat depresii severe, consult psihiatric. Dacă cititul intensiv și fără măsură produce nebunia, la polul opus, absența lecturii, necititul globalizant de astăzi produce, de asemenea, imbecilitate și subdezvoltare mentală. Pe un fond de necitire este posibilă în societatea românească o anumită masă de manevră în diverse acțiuni social-politice de după 1990. Nu mai citiți, uitați-vă la
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
spune despre un anume ceva. Pe baza structurii filosofico-morale a Bibliei și a Coranului a fost instituit, în cele două lumi, un regim maniheist de comportare la nivel social și mental, unde Binele și Răul s-au aflat în poziții opuse. Binele Creștinului este Răul Musulmanului și vice-versa! Un fel de regie conflictuală a Binelui și a Răului, pusă în practică de teologii musulmani și de către cei creștini pe baza interpretării versetelor acestor mari cărți (Biblia, Coranul). Concepția religioasă și dialectica
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ci existența omului în profunzimea ei, ea atinge ordinea socială și politică! Sexul fără limite e sfârșitul tuturor formelor de coexistență social-politică! De pe această poziție a aprecierii morale, Foucault a problematizat modul cum etica creștină a inventat o etică sexuală opusă ca fond celei a vechilor greci, care permitea altfel de relații între soț și soție. Pe baza comparației comportamentelor sexuale din cele două lumi (greacă și creștină), Foucault și-a formulat o serie de întrebări- probleme: De ce creștinismul a incriminat
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
demolat marele mit occidental, lansat de Platon, dar pot spune, cu certitudine, ca l-a înlocuit cu un alt mit, acela al inextricabilității dintre cunoaștere și putere, un fel de contra-mit96 la mitul lui Platon. Dacă cunoașterea este la polul opus puterii 97, adică nu se întâlnesc niciodată, așa cum spunea Platon, și ce n-aș da să fie așa, atunci orice cunoaștere și orice știință ar fi total în afara puterii și ar suspenda ideea de putere politică. Însă în lumea (intelectuală
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
modelelor culturale" cărora li se conferă efecte de imagini dominante, de idei și de concepte pentru o societate și prin discursurile ei). Dezumanizarea culturală este forma corporatistă de "a produce cultură", prin urmărirea unei logici a profiturilor maxime! La polul opus fenomenului "liber" al culturii, avem distrugerea deliberată a învățământului umanist prin programe de studiu de vegetare enciclopedică ("cel care știe") versus programe problematizante de studiu (căutarea unor soluții, a unor reflecții pe baza unor cazuri particulare istorice, politice, filosofice etc.
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sale tehnici de figurare, specifice artelor și scrierilor percepute drept "literare". Între știință (fizică-matematică), istorie (investigații asupra unor trecuturi) și literatură (estetica, formele și "frumusețea" folosirii cuvintelor, a ideilor și raționamentelor) nu există nicio incompatibilitate. A le plasa pe "poziții opuse" e o atitudine de gândire conflictuală, pseudo-pozitivistă. În primul rând, istoria scrisă ține de ideea povestirii, a descrierii și a prezentării unor evidențe inconfundabile a faptelor cu adevărat esențiale prezente într-un anumit sector social sau de cunoaștere. Pentru Foucault
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
o mistificare, spunea Camil Petrescu, sesizând funcția de figurare a cuvântului scris. Ceea ce face posibilă istoria, atât sub aspectul acțiunilor, cât și al scrierilor este tocmai capacitatea de a figura aspecte din realitatea trăită (adică ficțiunea ei). Ficțiunea nu este opusă istoriei scrise, ci o face posibilă sub aspectul figurării ei scriptice pentru a exista ca narativitate și/sau discurs. Actul de a reprezenta este parte epistemică a procesului de ficționalizare pe care orice cuvânt scris sau rostit îl implică. Ficțiunea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
leul cerut fiecărui georgist era "menit să scoată din toropeală masele partidului". Între organizațiile care au răspuns apelului conducerii partidului, depunând sume relativ mari, pe parcursul anului 1936, s-au numărat cele din județele Prahova, Muscel, Dâmbovița și Timiș-Torontal213. La polul opus s-au situat organizațiile din județele Ciuc, Năsăud, Neamț, Sibiu și Storojineț, care nu au răspuns solicitării 214. Ziarul a continuat să publice lunar sumele primite de la organizațiile județene. În ianuarie 1937, se aprecia că "Leul "Mișcării" e un indicator
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ei e să ridice stavila rațiunii în fața valurilor pasiunii"318. Compararea acestor puncte de vedere scoate în evidență deosebirile dintre modalitățile în care cele două partide liberale abordau conceptul de democrație: dacă vechii liberali considerau democrația drept un fapt real, opus demagogiei, care impune voința națiunii, acționând ca o stavilă a rațiunii în fața pasiunii, georgiștii considerau că vechii liberali transformaseră democrația în scop și nu în mijloc, înlocuind-o cu "demagogia democratică"; în consecință, georgiștii reclamau corectarea democrației dezvoltate de vechii
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
publică, [afirma C. Banu n. n.], ori de câte ori structura statului și moravurile tind să le preschimbe în sindicate de ambițiuni și de interese personale". De aceea, lupta pentru triumful adevăratei concepții de partid, exprimată cu precizie era, în concepția lui, soluția necesară, opusă ideii de suprimare a partidelor, care începea să fie vehiculată în mediul politic românesc. Ideea este reluată de Gheorghe Brătianu cu ocazia unui interviu acordat ziarului național-țărănist "Lupta", având ca temă dezbaterile pe marginea Mesajului tronului, desfășurate în iunie 1931325
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
exercițiul 1934-1935, cerând "un singur buget, pentru toate nevoile statului, care să garanteze un control eficace în executarea lui"492. Analizând sumele alocate pentru diferitele ministere, reprezentantul georgiștilor concluziona că se menținea concepția guvernului asupra "statului polițist, birocratic și fiscal", opusă imaginii unui stat democratic și liberal. N. Constantinescu-Bordeni declara că proiectul dezbătut va obține de la partidul său "numai bile negre"493. Aprecieri asemănătoare au fost formulate de deputații georgiști și pentru bugetul pe exercițiul 1935-1936. În martie 1935, G. Deleanu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și "alegători fluctuanți"513. Fiind un partid de opoziție, PNL-Gheorghe Brătianu nu a beneficiat de voturile unor "alegători guvernamentali", iar scorurile obținute în alegeri au indicat puterea reală a partidului, care nu a beneficiat de "zestrea guvernamentală"514. La polul opus, s-au situat organizațiile din județele Caliacra, Alba, Gorj, Hunedoara, Sălaj, Severin, Storojineț, cu mai puțin de 2 %, din totalul voturilor exprimate, indicând existența unor organizații mai mici, mai puțin active 515. La nivelul întregii țări, georgiștii au obținut 173
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
relațiile dintre cele două grupări politice. Astfel, un material informativ îi atrăgea suveranului atenția asupra posibilității ca, în cazul fuziunii dintre cele două grupări politice și a excluderii a lui I.G. Duca, să fie reînviată legenda unei dinastii a Brătienilor, opusă dinastiei domnitoare. Menținerea lui Duca la conducerea partidului, prezenta, în schimb, din punctul de vedere al regelui, mai multe avantaje: înlăturarea definitivă a "bătrânilor", sporirea rolului liberalilor "tineri", mai maleabili și mai docili, precum și faptul că pentru această epurare a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
întârziind "contopirea sufletească între toți fiii țării"672. De altfel, într-un interviu acordat ziarului "Lupta", Gheorghe Brătianu evidenția o trăsătură fundamentală a discuțiilor desfășurate pe marginea Mesajului regal, arătând că, în timpul lor, s-a impus concepția statului național unitar, opusă celei de "plural al popoarelor", din Mesajul tronului. Șeful partidului preciza că, în opinia georgiștilor, consolidarea statului național unitar nu excludea respectarea drepturilor legitime ale minorităților 673. Pe de altă parte, în programul adoptat la Congresul general al partidului, din
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
partidului să facă parte, pe răspunderea lor, dintr-un guvern de uniune națională, în împrejurări excepționale, nu ne putem da asentimentul ca ei, sau alții dintre fruntașii noștri, să mai participe la un nou guvern, alcătuit pe baza unor tendințe opuse ființei și menirii partidului. În acest guvern, dl. Cancicov a păstrat portofoliul Finanțelor iar dl. Iamandi a primit pe cel al Justiției, semnând în aceeași seară decretul de dizolvare a partidelor politice. [...] Noi credem că un partid ca al nostru
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
împiedica să descoperim în strofele ei acel „ceva franțuzesc” care rămânea pe moment fără nume. Spiritul francez? Politețea franceză? Încă nu știam să o spunem. Între timp, poetul s-a întors spre Sena și a întins mâna arătând spre malul opus Domul Invalizilor. Discursul său rimat ajungea la un punct foarte dureros al trecutului franco-rus: Napoleon, Moscova în flăcări, Berezina... Alarmați, mușcându-ne buzele, îi pândeam vocea în locul tuturor riscurilor. Chipul Țarului s-a întunecat. Alexandra și-a plecat ochii. N-
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
răniți. Adesea, Charlotte îl însoțea pe medicul care mergea la gară ca să primească trenurile pline de trupuri omenești ciopârțite. I se întâmpla atunci să observe, pe linia paralelă, un alt tren, plin de soldați proaspăt mobilizați, care plecau în sens opus, îndreptându-se spre front. Iureșul trupurilor mutilate nu contenea nici măcar în somn. Îi străbăteau visele, se adunau la hotarul nopților, o așteptau: infanteristul tânăr cu falca smulsă, a cărui limbă atârna peste pansamentele murdare, altul - fără ochi, fără chip... Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
să puteți trăi!”, da, refrenul acela patriotic a dobândit brusc pentru mine un sens nou și dureros. Și foarte personal! Rusia, asemenea unui urs după o iarnă îndelungată, se trezea în mine. O Rusie nemiloasă, frumoasă, absurdă, unică. O Rusie opusă lumii prin destinul ei tenebros. Da, dacă la moartea părinților mei mi s-a întâmplat să plâng e pentru că m-am simțit rus. Si pentru că grefa franceză din inima mea a început, din când în când, să mă doară foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
explice simultan evenimentele sistemice și comportamentul politic extern al unor state individuale. Versiunea realistă structurală (neorealismul) operează strict la nivelul sistemic, considerând că structura anarhică a sistemului constrânge statele la aplicarea principiului autoajutorării și la formarea de balanțe de putere. Opus neorealismului, instituționalismul neoliberal operează tot la nivel sistemic, însă își orientează observația nu doar asupra statelor, ci și (sau poate mai ales) asupra instituțiilor internaționale ca variabilă independentă modelând comportamentele statelor, indiferent de puterea lor, și relațiile internaționale în general
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
ne învețe cu privire la frumusețe și atracție. Ordinea naturală a vieții este procrearea, iar atracția trebuie să existe pentru a procrea. Atunci când învățăm să ne lăsăm duși de val și să devenim mai naturali în atitudinea noastră de a atrage sexul opus, acest lucru ne ajută să nu mai jucăm toate jocurile minții care însoțesc acum jocul împerecherii. În curând luăm o atitudine mai spirituală față de sexul opus și relații. Natura de învață despre anotimpuri. Acestea pot fi legate de schimbările din
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
de val și să devenim mai naturali în atitudinea noastră de a atrage sexul opus, acest lucru ne ajută să nu mai jucăm toate jocurile minții care însoțesc acum jocul împerecherii. În curând luăm o atitudine mai spirituală față de sexul opus și relații. Natura de învață despre anotimpuri. Acestea pot fi legate de schimbările din viața noastră și ne arată că orice lucru are anotimpul sau momentul său potrivit. De la natură învățăm despre ordine. De ce nu putem aduce această ordine și
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
afară, oricare ar fi domeniul său, pentru a-l plasa În zona iluziilor, absurdului, minciunii (J.-P. Vernant, 1974b, p. 355). Astfel, mitul a acumulat trăsături semantice valorizate negativ și a ajuns să desemneze un mod de a concepe universul opus reflecției raționale, străin de jocul argumentelor și de proba faptelor, atașat reprezentărilor tradiționale și dominat de emoții, un mod care exprimă o etapă revolută a istoriei și a gândirii umane - etapa „primitivă”. Acest proces nu a avut un caracter linear
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fi un exponent al necunoașterii cauzelor naturale, al ascunderii acestora sub haina unor povestiri infantile). Pe măsură ce logos-ul se va specializa În denumirea unui discurs bazat pe analiza faptelor și pe construcția argumentelor, mythos-ul va ajunge să preia sferele semantice opuse, rămase libere prin valorizarea și specializarea conceptului de logos. Astfel, „În dialectul atic și În greaca târzie, când logos a ajuns să aibă sensul de «vorbire», mythos a Început să-și restrângă sfera, referindu-se numai la «povestire» (story)” (J.
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
din perspective teoretice și metodologice variate precum istoria, lingvistica, psihanaliza, folcloristica, filosofia, sociologia, antropologia, științele politice, studiul comparat al religiilor, teoria literară, istoria artelor etc.; frecvent, aceste abordări au folosit definiții ale conceptului de mit și interpretări ale fenomenelor mitice opuse și chiar ireconciliabile. În plus și din nefericire, inserția conceptului În civilizația modernă s-a făcut sub semnul unei duble judecăți de valoare (și de excludere) operate de gândirea greacă a secolelor al VI-lea și al V-lea Î
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]