12,664 matches
-
arsenul și stibiul. Aceștia cristalizează cubic și pot fi preparați prin reacția hidrurii de berkeliu (III) (BkH) sau a berkeliului metalic cu aceste elemente chimice la temperaturi ridicate (de aproximativ 600 °C) sub vid. Sulfura de berkeliu (S) poate fi preparată prin tratarea oxidului de berkeliu cu un amestec de vapori de acid sulfhidric și sulfură de carbon la o temperatură de 1130 °C, sau prin reacția directă dintre berkeliul metalic cu sulful elementar. Acest compus are culoarea neagră-albăstrie și cristalizează
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
mai grele, ca de exemplu lawrențiul, rutherfordiul și bohriul. Berkeliul mai este folositor, de asemenea, ca sursă de izotopi pentru californiu-249, care este folosit încă în studierea proprietăților chimice a californiului. Un lot de 22 miligrame de berkeliu-249 a fost preparat în urma unei iradieri ce a durat 250 de zile și apoi purificat timp de 90 de zile la Oak Ridge în 2009. Această operațiune a fost urmată de bucuroasa obținere a primilor 6 atomi de ununseptiu la "Joint Institute for
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
Mycobacterium tuberculosis). În 1880, Pasteur dovedește că se poate asigura protecție împotriva bolilor infecțioase prin injectarea unor microorganisme atenuate în corp. După câteva probe reușite pentru prevenirea holerei, antraxului și erizipelului porcin, în 1881, Pasteur, împreună cu Emile Roux, reușește să prepare primul vaccin împotriva antraxului și, în 1885, primul vaccin împotriva rabiei, deschizând calea imunizării active fundamentate științific. În semn de omagiu față de Edward Jenner, Louis Pasteur propune ca numele de vaccinare să fie extins la toate procedurile de protejare împotriva
Vaccin () [Corola-website/Science/305310_a_306639]
-
au redus clorura anhidră cu vapori de potasiu. La sfârșitul anilor 1940 și 1950, multe metode de separare au fost propuse de către Laboratoarele Ames. La momentul actual, un număr foarte mare de metode industriale folosesc schimbul de electroni pentru a prepara holmiul, putând fi obținut în cantități comerciale. Ca și toate metalele, holmiul este un colorat în alb-argintiu, ce este ușor, ductil (poate fi tras în fire cu diametru foarte mic) și maleabil (poate fi tras în foi subțiri). Amândouă proprietățile
Holmiu () [Corola-website/Science/305366_a_306695]
-
Amestecul Lindsay" după denumirea companiei care îl fabrica. Se crede că acest material a fost folosit în tijele de protecție din cele mai timpurii reactoare nucleare. În prezent, același produs este cunoscut sub denumirea de "samariu-europiu-gadoliniu" (SEG) concentrat. Acesta este preparat prin extracția solventului dintr-un amestec de lantanide izolate din bastnäsit (sau monazit). Din moment ce lantanidele mai grele au o mai mare afinitate pentru solventul folosit, ele sunt ușor de extras din grămadă folosind proporții relativ mici de solvent. Nu toți
Samariu () [Corola-website/Science/305368_a_306697]
-
semiconductor. Samariul metalic reacționează cu toți halogenii (fluor, clor, brom și iod) pentru a forma halogenuri trivalente: Reducerea acestora cu samariu, litiu sau sodiu metalic la temperaturi ridicate (de aproximativ 700-900 ° C) produce halogenuri divalente. Diiodura de samariu poate fi preparată prin încălzirea triiodurii, SmI, sau prin reacționarea samariului cu 1,2-diiodoetan în tetrahidrofuran anhidru la temperatura camerei: De asemenea, reducerea produce numeroase halogenuri non-stoichiometrice ale samariului cu o structură cristalină bine definită, cum ar fi SmF, SmF, SmF, SmBr, SmBr
Samariu () [Corola-website/Science/305368_a_306697]
-
fie stabilizată. Creșterea temperaturii rezultă cu formarea preferențială a SmB. Hexaborura de samariu este un compus tipic cu valență intermediară; în acesta, samariul este prezent sub două forme ionice: Sm și Sm în raportul 3:7. Carburile de samariu sunt preparate prin topirea unui amestec de grafit-metal într-o atmosferă inertă. După sinteză, acestea sunt instabile în aer și așadar sunt studiate doar sub atmosfere inerte. Monofosfura de samariu SmP este un semiconductor asemănător siliciului cu conductivitate electrică mare de tipul
Samariu () [Corola-website/Science/305368_a_306697]
-
de grafit-metal într-o atmosferă inertă. După sinteză, acestea sunt instabile în aer și așadar sunt studiate doar sub atmosfere inerte. Monofosfura de samariu SmP este un semiconductor asemănător siliciului cu conductivitate electrică mare de tipul n. Aceasta poate fi preparată prin coacerea la 1100 °C a unei capsule de cuarț ce conține un amestec de pudre de fosfor și samariu. Fosforul este foarte volatil la temperaturi mari și poate exploda, astfel rata de creștere a temperaturii trebuie să fie mai
Samariu () [Corola-website/Science/305368_a_306697]
-
pentru monoarseniura SmAs, dar temperatura de sinteză este mai mare de 1800 °C. Un număr mare de compuși binari ai samariului cu siliciul, germaniul, staniul, plumbul, stibiul sau telurul sunt cunoscuți, iar altă grupă formează aliajele metalice. Toți aceștia sunt preparați prin coacerea amestecurilor de pudre ale diferitelor elemente în parte, iar mulți compuși rezultați sunt non-stoichiometrici și au compoziția nominală SmX, unde raportul b/a variază între 0,5 și 3. Se cunoaște că acetilacetonatul de samariu (III) reacționează cu
Samariu () [Corola-website/Science/305368_a_306697]
-
în solvenți organici și insolubili în apă. Temperaturile de descompunere ale acestor compuși sunt în ordine 486, 403 și 385 °C. Samariul formează o ciclipentadienă, Sm(CH), și cloroderivații acesteia: Sm(CH)Cl și Sm(CH)Cl. Aceștia pot fi preparați prin reacționarea triclorurii de samariu cu NaCH în tetrahidrofuran. Cloroderivatul Sm(CH)Cl are o structură de dimer, care este mai clar exprimată astfel: (η-CH)Sm(µ-Cl)(η-CH). Aici, legăturile de clor pot di înlocuite, de exemplu, de atomi de
Samariu () [Corola-website/Science/305368_a_306697]
-
povești hinduse, sau din literatura. Picturile sunt bidimensionale, imitând teatrele wayang kulit, care au ca actori, păpuși din piele bidimensionale, si piesele sunt jucate în spatele unui paravan de pânză, astfel că numai umbră păpușilor wayang, poate fi văzută. Culorile erau preparate natural din plante specifice, si care limitează gamă la doar câteva nuanțe de maro, roșu, albastru, și galben. Personajele sunt de obicei aceleași, doar că sunt în alte episoade. Peisajul este de obicei natură cu munți, flăcări sau doar motive
Arta și cultura în Bali () [Corola-website/Science/301471_a_302800]
-
fi compuși anorganici: Deși unele specii anorganice pot fi obținute din surse naturale, majoritatea sunt sintetizate ușor în laborator sau în fabrici. Metodele de sinteză anorganică pot fi clasificare după volatilitatea sau solubilitatea reactanților componenți. Compușii anorganici solubili pot fi preparați folosind metode din sinteza organică. Primul compus anorganic important sintetizat, prin procedeul Haber, a fost nitratul de amoniu, utilizat ca și fertilizator. Compușii anorganici sunt sintetizați, în majoritate, pentru a fi utilizați ca și catalizatori (oxid de vanadiu (V), clorură
Chimie anorganică () [Corola-website/Science/301475_a_302804]
-
(茶の湯 "chanoyu", 茶道 "chadō" sau "sadō" în japoneză) este un ritual tradițional influențat de budismul Zen prin care ceaiul verde matcha (抹茶) — sau — este preparat într-o manieră ceremonioasă de către o persoană inițiată și servit unui grup mic de oaspeți într-o atmosferă liniștită. În esența sa, ceremonia ceaiului reprezintă expresia sintetică a aspectelor fundamentale ale culturii japoneze. Ceaiul a fost înainte de toate un medicament
Ceremonia ceaiului () [Corola-website/Science/301464_a_302793]
-
tratat ce prezenta proprietățile ceaiului atât pentru sănătatea fizică cât și pentru cea spirituală. În Uji, localitate din vecinătatea orașului Kyoto, înființează o grădină botanică unde cultivă, printre alte plante, și planta ceaiului. Frunzele plantei au constituit baza pentru licoarea preparată prin infuzie și servită ca o băutură revigorantă în templu. Vizitatorii și călugării budiști de la alte mănăstiri, care doreau să învețe cultivarea ceaiului, primeau la plecare semințe și lăstari. Eisai este cunoscut în Japonia ca „părintele ceaiului”. Ceaiul a primit
Ceremonia ceaiului () [Corola-website/Science/301464_a_302793]
-
care trebuie respectată, nimic nu trebuie să pară nou cu excepția vasului de bambus și a șervețelului pentru șters care trebuie să fie de un alb imaculat. Culorile și forma ustensilelor nu trebuie lăsate la voia întâmplării. Frunzulițele din care se prepară ceaiul conțin uleiuri eterice, cofeină, tanini, teofilină, care în cantități moderate au un efect tonic asupra organismului. Calitatea frunzelor de ceai este evaluată în funcție de poziția lor pe tulpină. În ceea ce privește ținuta vestimentară a participanților (kimono, de cele mai multe ori) veșmintele trebuie să
Ceremonia ceaiului () [Corola-website/Science/301464_a_302793]
-
elogiindu-se natura. În final se servește o prăjitură numită "omogashi" iar invitații trebuie să curețe obiectele folosite cu un șervețel. După ce au servit "chakaiseki", teishu își invită oaspeții de a se retrage în grădină, timp în care el va prepara ceaiul și va înlocui "kakemono"-ul cu un aranjament floral numit "chabana", de aceeași inspirație zen-șinto-budistă ca și ikebana. Chabana (茶花) semnifică „flori pentru ceai”. Dacă ceaiul se servește ziua se va bate un gong iar seara un clopot. Când
Ceremonia ceaiului () [Corola-website/Science/301464_a_302793]
-
de bambus) și "futaoki" (suport de sprijin, din bambus, pentru "shaku"). Folosind o "fukusa" (batistă de mătase) "teishu" purifică "chawan"-ul apoi varsă apa caldă în interior, clătește "hishaku-ul", golește apa din "chawan" și se șterge cu "chakin"-ul. Apoi prepară ceaiul și îl oferă primului invitat care face o plecăciune, înalță cana, o rotește și apoi gustă, șterge marginea cănii și o oferă următorului invitat care va proceda în același mod. După ce toți invitații au gustat ceaiul, cana îi revine
Ceremonia ceaiului () [Corola-website/Science/301464_a_302793]
-
milioane de japonezi, bărbați și femei, săraci sau bogați, ce merg în fiecare săptămână la cursuri de prepararea ceaiului care durează circa două ore, în clase cu grupe de câte patru-cinci cursanți. În timpul orelor, cursanții învață nu numai cum se prepară ceaiul, dar și cum se face un bun foc de cărbuni, cum se folosesc ustensilele, dar și cum să aprecieze arta, poezia, ceramica, grădinile tradiționale și să recunoască toate florile sălbatice și în ce anotimp înfloresc ele. Un alt detaliu
Ceremonia ceaiului () [Corola-website/Science/301464_a_302793]
-
Mănăstirea Sihăstria timp de șase ani (1947-1953), neavând în acest timp nici un ucenic și preferând să lucreze singur. Era ajutat uneori de arhimandritul Ioanichie Bălan, ucenic pe atunci la mănăstire, care își amintea următoarele: "Eu îi cumparam vopsele și îi preparam uleiul. Îi dădeam la mână materialele. Aveam 20 de ani și îl ajutam, el fiind pe schelă. Interesant, în timp ce el lucra, soția lui, Pelaghia, se ruga. Citea o psaltire pe zi, iar el stătea pe schela. Nu mânca nimic de
Irineu Protcenco () [Corola-website/Science/313016_a_314345]
-
Am înțeles, pe urmă, că avea rugăciunea inimii. Rugăciunea de taină, ce lucrează în interior, în inimă, mistic, ca să zic, și în această atmosferă de rugă și de însingurare, dar, în același timp, de unire cu Hristos, el picta" . Pictorul prepara culorile din petale de flori și din unele plante sau chiar din rugină. Rugina era frecată pe piatră și pusă în ulei de in, culoarea rezultată fiind folosită mai ales pentru pictarea umbrelor. După ce termina de pictat, mânca și se
Irineu Protcenco () [Corola-website/Science/313016_a_314345]
-
un puternic agent lacrimogen. A fost sintetizat pentru prima oară în anul 1854 de către Williamson, prin acțiunea pentaclorurii de fosfor asupra acidului sulfuric; ulterior, va fi rezultatul acțiunii directe a acidului clorhidric asupra trioxidului de sulf. Acest acid poate fi preparat, de asemenea, prin distilarea tetraclorurii de carbon cu acid sulfuric oleum. Reacționează violent în contact cu apa, producând vapori toxici de acid clorhidric și acid sulfuric ce pot irita ochii, membranele mucoase, pielea, precum și tractul respirator. Prezintă numeroase întrebuințări industriale
Acid clorosulfonic () [Corola-website/Science/313649_a_314978]
-
principalul actor este baciul sau vătaful, singur responsabil de întregul procesu de preparare a laptelui. Proprietarii de oi urcă prin rotație, la stână, pentru a-și primi partea ce li se cuvine, stabilită la „măsuriș”. Din laptele de oaie, baciul prepară cașul, urda și jintița. Brânza se prepară în gospodărie cu cașul luat de la stână. „Brânza care este menită să rămână pe iarnă trebuie ermetic înfundată în bărbânță; deasupra brânzei se pune un strat de lut și apoi fundul de lemn
Arta culinară maramureșeană () [Corola-website/Science/314169_a_315498]
-
responsabil de întregul procesu de preparare a laptelui. Proprietarii de oi urcă prin rotație, la stână, pentru a-și primi partea ce li se cuvine, stabilită la „măsuriș”. Din laptele de oaie, baciul prepară cașul, urda și jintița. Brânza se prepară în gospodărie cu cașul luat de la stână. „Brânza care este menită să rămână pe iarnă trebuie ermetic înfundată în bărbânță; deasupra brânzei se pune un strat de lut și apoi fundul de lemn” (cf. I. Bârlea, 1924). În Lăpuș, se
Arta culinară maramureșeană () [Corola-website/Science/314169_a_315498]
-
în gospodărie cu cașul luat de la stână. „Brânza care este menită să rămână pe iarnă trebuie ermetic înfundată în bărbânță; deasupra brânzei se pune un strat de lut și apoi fundul de lemn” (cf. I. Bârlea, 1924). În Lăpuș, se prepară „lapte acru de iarnă.” (C. Mirescu, 2006). Deoarece condițiile meteo climaterice și calitatea solului nu au favorizat culturile de grâu în această regiune (deluroasă prin excelență), agricultura s-a axat preponderent pe culturile de porumb. Făina de mălai a constituit
Arta culinară maramureșeană () [Corola-website/Science/314169_a_315498]
-
apă, sare și făină de mălai), cât și pâinea cea de toate zilele. Așa se face că „pâine de grâu numai la sărbători mari mănâncă, încolo tot pâine de porumb” (I. Bârlea, 1924). Din făină albă de grâu se mai preparau prescurele și colacii rituali, folosiți la sărbătorile mari. Însă pentru maramureșeni, masa reprezintă mai degrabă un act cultural, cu valențe sociale, desfășurat după cutume străvechi. În subsidiar, ea reprezintă un necesar rit de integrare, fie că ne referim la ospețele
Arta culinară maramureșeană () [Corola-website/Science/314169_a_315498]