12,795 matches
-
transmiterea telegramei, timp suficient pentru ca o contrapropunere austriacă, făcută în numele împăratului Franz Ioseph, să ajungă de la Viena la Iași. La 2 martie 1857, agentul consular francez din Galați anunța Secretariatul de Stat al Moldovei că a constatat, „cu o penibilă surpriză, că secretul corespondenței mele este divulgat. Eu am toate motivele să bănuiesc pe unul din funcționari, D-l Weithoffer”. Aceste procedee, la care s-a adăugat poziția lor dușmănoasă față de aspirațiile marei majorități a poporului român, au convins pe domnitor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
numai de voința Petersburgului, ci și, de exemplu, de inconvenientul că între Principate și Rusia se interpunea dincolo de Nistru o largă fâșie de teritoriu aflată în stăpânirea Poloniei, al cărei destin politic tocmai se hotăra, ca să nu mai vorbim de surprizele proprii cursului unui război și atitudinea Puterilor europene. În ceea ce privește desfășurarea operațiilor militare, optimismul inițial al țarinei, exultat într-o scrisoare de la începutul războiului către Voltaire, pare mai degrabă o cochetărie megalomană: Europa - scria Ecaterina a II-a - îmi va accepta
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Deși acele condiții îi erau cunoscute, le și discutase la Neustadt, cum observase S. M. Soloviev, regele pretindea într-o depeșă către fratele său Henric că, la aflarea lor, i se „făcuse părul măciucă”. Evident, nu se poate vorbi de o surpriză decât în măsura în care rapoartele lui von Solms îi oferiseră temeiuri pentru false iluzii optimiste, dar false numai în acel moment, de vreme ce Petersburgul va ceda în cele din urmă. Oricum, la 4 ianuarie 1771, Friedrich al II-lea i-a scris Ecaterinei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
plan politic (planul care ne interesează aici) rezultate catastrofale, pentru că la 4 ianuarie 1854 escadrele anglo-franceze au trecut în Marea Neagră, iar la 27 martie același an Anglia și Franța au declarat război Rusiei. Desfășurările aveau să culmineze cu o altă surpriză pentru țar: Convenția din 14 iunie 1854 de la Boyadji Keuy, în virtutea căreia Austria ocupă Principatele. Viena n-a pierdut ocazia să se sustragă tutelei rusești. Mai mult, ea își atașează, prin convenția din 20 aprilie 1854, Prusia și, apoi, confederația
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
asemenea, conturile finale ar trebui să reprezinte o fereastră între lumea exterioară și organizație, astfel încât utilizatorii interesați să poată să primească o perspectivă clară a modului în care managementul se comportă și care este performanța acestuia, fără a putea avea surprize neplăcute mai târziu. Standardele etice stabilite de organizații reprezintă o preocupare permanentă, în vederea asigurării atingerii obiectivelor programate, care, odată elaborate, sunt aduse la cunoștința angajaților, precum și a persoanelor care pot contribui la definirea unei conduite acceptabile. În acest fel crește
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
definită clar sau are impresia existenței unor contradicții, trebuie în mod obligatoriu să elimine aceste îndoieli pentru a putea merge mai departe. În acest sens, va apela la conducere pentru redefinirea misiunii și/sau pentru eliminarea contradicțiilor, în vederea evitării oricăror surprize în viitor. Aprecierea șanselor de realizare a misiunii constă în efectuarea unui inventar pe baza căruia să identifice tot ce este implementat și ceea ce lipsește. Inventarul este recomandat să se întocmească de mai multe persoane independente, care apoi să se
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
și recomandările acestora vor trebui să reflecte clar aceste situații. Există multe beneficii ale încorporării managementului riscului în cultura organizației,2 printre care: atenție mai mare acordată aspectelor care chiar contează; reducerea timpului pierdut de conducere cu disputele; mai puține surprize; mai mulți clienți mulțumiți; protejare a reputației; 2 Phil Griffiths, Risk-Based Auditing, Gower Publishing Company, Burlington, USA, 2005, pp. 21 22. Capitolul 3. Managementul riscului 219 mai multă atenție pentru a face lucrurile corecte într-o manieră corectă; posibilitate mai
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
23 Phil Griffiths, Risk-Based Auditing, Gower Publishing Limited, Aldershot, England, 2005, pp. 32 35, adaptare. Guvernanța corporativă 244 Beneficiile procesului de gestionare a riscurilor Rezultate și măsurări ale succesului acestora Îi încurajează pe oameni să gândească Mai puține dezastre și surprize Folosire mai eficientă a resurselor Reducerea costurilor din fondurile contingentate Îmbunătățire a răspunderii Reducerea controalelor supragestionate Îmbunătățește comunicarea Feedback pozitiv de la agențiile externe Înlătură acumulările/stocările Adăugarea de valoare în zonele/domeniile serviciilor Luare a deciziilor mult mai informată Satisfacție
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
realizată Ajută profilul auditului intern Conformitate cu agenda guvernamentală Probitate sporită Sporește protecția activelor Revizuire regulată și monitorizare Furnizarea informațiilor organismelor externe Potențială influențare minimă a reglementărilor externe Asigurare sporită Oferire îmbunătățită a serviciilor Planificare mai bună a proiectelor Reduce surprizele Eliberează fonduri celor mai importante servicii Mai bună continuitate a planificării firmei Minimizează costurile de asigurare Figura 3.5. Procesul gestionării riscurilor și măsurării succesului acestora Capitolul 3. Managementul riscului 245 Motto: Viitorul înseamnă nu numai identificarea și înțelegerea riscurilor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
vârf, cu activități de control severe la nivelurile inferioare ale organizației, adică controlul să nu fie separat, ci să fie considerat ca o componentă esențială a organizației. Rezultatul imediat al unui sistem de control eficient va fi „o lume fără surprize” în care țintele operaționale sunt atinse și raportările financiare sunt de încredere. Unii profesioniști consideră că în Cadrul COSO doar se documentează modul în care firmele bine guvernate își organizează sistemul de control intern și nu conțin o gândire inovativă. În timp ce
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
consolidarea raportării riscurilor disparate către nivelul consiliului de directori; îmbunătățirea înțelegerii riscurilor-cheie și o implicare la scară mai largă; identificarea și împărtășirea riscurilor de afaceri; concentrarea managementului, într-o măsură mai mare, asupra problemelor care contează cu adevărat; mai puține surprize și neplăceri; o concentrare mai mare asupra îndeplinirii lucrului corect într-o manieră adecvată; creșterea probabilității de inițiative de schimbare și îndeplinirea acestora; capacitatea de a prelua riscuri mai mari cu avantaje mai mari; o preluare a riscurilor și o
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
calcularea scorului, pare gata să-i sară la gât când izbutește o lovitură. "Și toate acestea într-un mod cât se poate de firesc și de neprefăcut", notează naratorul, ca și cum ea l-ar fi cunoscut de ani buni. Odată trecută surpriza, Jean de la Ville d'Avray se lasă încet-încet cucerit de farmecul redutabil al acestei femei-copil. Într-o zi, dorind să-i arate o aluniță de pe umăr, tânăra englezoaică își descheie cu dezinvoltură primul nasture de la corsaj, dar dintr-odată o
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
având astfel dreptul să poarte un scapular și datoria să mediteze la cele șapte pătimiri ale Fecioarei... "În lumea mea, își amintește scriitoarea, carnea nu avea drept de viață". Mama Simonei, oripilată de "chestiunile fizice", nu o prevenise nici măcar cu privire la "surprizele ce mă așteptau în pragul pubertății". Și, desigur, pentru a-și feri fiica de necurățiile lumii moderne, îi supraveghea cu aceeași vigilență ieșirile și lecturile. Treptat, Simone de Beauvoir ajunge să descopere câte puțin din marea taină a sexualității, să
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
New York în martie 1921, este marcată de aceeași ingenuitate. Tinerii, ambii foarte "old-fashioned", flirtează discret vreme de aproape un an. Și de data aceasta, literatura este limbajul lor comun: Anaïs și Hugo vorbesc despre Stevenson, despre Emerson și spre marea surpriză a lui Anaïs despre jurnalul tânărului, căci ține și el unul. În noiembrie 1921, tânăra descoperă că începuseră să-și vorbească "mai mult cu ochii decât cu vorbele". Câteodată se întâmplă să surprindă în privirea lui Hugo o sclipire, care
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nici măcar nu merita comentată, spune cu regret Dominique Desanti. A fost ca și cum spărsesem un obiect: nu s-a mai pomenit de asta". Dominique nu se lasă totuși descurajată și, după un timp, îi pregătește tatălui său, fără voia ei, o surpriză încă și mai mare. În anul în care împlinea 15 ani, tânăra, care aspira să devină scriitoare de romane, îi scrie unui critic literar, autorul unei biografii a Mariei Bashkirtseff. Scriitorul, fost combatant, comandor în Legiunea de onoare, "un om
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
bine, totuși... În ziua hotărâtă, plin de voie-bună, tânărul, care se ferchezuise cu grijă, își dăduse părul cu briantină și se parfumase, așa că răspândea în jur un puternic miros de "crângușor tropical", se duce acasă la Leslie. Spre marea lui surpriză, descoperă o locuință somptuoasă, de "o eleganță năucitoare". Era limpede că părinții lui Leslie erau foarte înstăriți, iar lui Stingo îi trece fără să vrea prin minte "imaginea fugară a căsătoriei". Minnie, o servitoare negresă mărunțică, îl întâmpină cu căldură
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nu se poate lipsi de decor, de un spațiu-timp numai al ei. Ca și acestea, ea aduce în scenă personaje care, de-a lungul evenimentelor, își joacă rolul sau își aruncă măștile. Ca și acestea, abundă în intrigi, aventuri și surprize. Însă spre deosebire de un roman, de o piesă de teatru sau de un film, Istoria nu are niciodată un sfârșit... CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutându-vă să economisiți timp și bani
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
utilă discutarea în detaliu a curbei Yerkes-Dodson (Yerkes și Dodson, 1908). Adeseori începem prin a le cere pacienților să anticipeze care cred ei că ar putea fi legătura dintre anxietate și performanță. Forma reală a curbei este, de obicei, o surpriză. Mulți pacienți care participă la tratament cred că orice anxietate este anormală și speră că tratamentul va elimina întreaga anxietate. Acest concept ar trebui discutat cu referire la implicațiile curbei Yerkes-Dodson (și întărit de experiența reală de viață), conform cărora
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
semnalat anterior și un al doilea studiu, coordonat de același colectiv (Foa et al., 1999), care a confirmat superioritatea expunerii prelungite atît față de inocularea stresului, cît și de combinarea celor două metode. Superioritatea expunerii prelungite față de terapia combinată reprezintă o surpriză. Explicația cea mai plauzibilă ar fi că ședințele de tratament au avut aceeași durată în cazul tuturor grupurilor. Prin urmare, grupul care a urmat terapia combinată a beneficiat de mai puțin timp dedicat expunerii și managementului anxietății decît grupurile ce
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Dramatica bombardare a Bagdadului din timpul primei nopți de război și conflictele rapide ce au urmat în celelalte zile au atras și au uimit un număr mare de telespectatori, iar în următoarele săptămîni au oferit multe emoții, răsturnări de situații, surprize și diverse comploturi puse la cale. Amenințările cu arme chimice, terorismul și sîngeroasele ofensive terestre ale irakienilor se pare că au îngrozit pe mulți telespectatori, reușind astfel să mobilizeze un real sprijin împotriva irakienilor (vezi pentru documentație discuția de mai
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
utopie tentantă a unei vieți ușoare și îmbelșugate. Pe măsură ce acțiunea filmului înaintează, Miami Vice prezintă date revelatoare cu privire la problematica identității în societatea contemporană tehno-capitalistă. Personajele principale (Crockett, Tubbs și șeful lor, Castillo) au identități multiple și un trecut plin de surprize care se intersectează într-un mod imprevizibil cu prezentul. La fiecare dintre ei, identitatea este fragmentată și instabilă, diferită și distinctă, mereu supusă unor transformări dramatice. Crockett este prezentat ca fostă vedetă a fotbalului, veteran al războiului din Vietnam și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
aventurii, în vreme ce, dimpotrivă, extazul comunicațional al lui Baudrillard este plat, unidimensional și lipsit de profunzime sau mister, fiind pe deplin vizibil și "obscen" (1903c: 130-1). Lumea postmodernă a autorului francez este rece, operațională, raționalistă și funcțională, lipsită de secrete și surprize; cea a lui Gibson este fierbinte, opacă, misterioasă, plină de surprize și amenințări. În cazul lui Gibson, tehnologia este antropomorfizată prin intermediul unui automobil care vorbește și se ghidează singur, din Neuromancer 20, sau a unor computere care au personalitate proprie
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și lipsit de profunzime sau mister, fiind pe deplin vizibil și "obscen" (1903c: 130-1). Lumea postmodernă a autorului francez este rece, operațională, raționalistă și funcțională, lipsită de secrete și surprize; cea a lui Gibson este fierbinte, opacă, misterioasă, plină de surprize și amenințări. În cazul lui Gibson, tehnologia este antropomorfizată prin intermediul unui automobil care vorbește și se ghidează singur, din Neuromancer 20, sau a unor computere care au personalitate proprie. Oamenii însă apar ca tehnologizați prin intermediul implanturilor, a chirurgiei, drogurilor și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
că au reușit să surprindă spiritul epocii și să realizeze o imagine clară, extrem de exactă a viitorului. Unele dintre fanteziile cele mai îndrăznețe ale lui Gibson au devenit deja realitate și, fără îndoială, viitorul va depăși prezentul în ceea ce privește viteza tehnologică, surprizele, dar și coșmarurile tehnologiei 40. Mai mult decît atît, deși ficțiunea cyberpunk a cunoscut momentul său de înflorire după care și-a epuizat energiile creatoare, s-ar părea că stilul cyberpunk ca stare de spirit, ca atitudine sau chiar ca
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
din acel decor și din acea viziune, dar vor fi numai o parte a ei, chiar dacă una indispensabilă. În vreme ce creăm noi teorii și direcții politice, nu ar trebui să-i uităm pe autorii cyberpunk, căci viitorul ne mai poate rezerva surprize și produce revelații, iar teoria postmodernistă și literatura cyberpunk reprezintă doar un fragment din povestea ce a mai rămas de spus, pe măsură ce ne apropiem de noul secol. NOTE 1 Despre Baudrillard, vezi Kellner, 1989b, Best și Kellner, 1991 și Kellner
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]