124,841 matches
-
naționale. « Suntem convinși că, în sfârșit, suntem o națiune separată, originală în cel mai adevărat sens al cuvântului, și că sarcina noastră este să ne creăm o nouă formă, forma noastră proprie, nativă, extrasă din pământul strămoșesc, din spiritul și principiile oamenilor noștri.» scrie Dostoievski în "Vremea". Repulsia scriitorului față de ideile radicale, materialism, instrumentarea propagandistică a artei sau negarea libertății și a responsabilității individuale l-au făcut incompatibil cu ideologia comunistă care a invadat Rusia în secolul al XX-lea. Sovieticii
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
Berdiaev consideră că, pentru Dostoievski, « orașul este destinul tragic al omului [...] Totul este concentrat, înnodat în jurul omului, care a fost rupt de temeiul divin. » . La fel ca Tolstoi, Dostoievski se va raporta la idealurile Rusiei rurale, dar nu pe baza principiilor etice, ca autorul "Annei Karenina", ci din pură iubire creștină. Opera târzie a scriitorului respinge cultura vestică și afirmă valorile ortodoxiei ruse și ale țarismului. Așa cum observă Berdiaev, în centrul operei lui Dostoievski se află omul: « Omul este un microcosmos
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
uimitoare și de o profunzime atât de surprinzătoare, încât nu poți decât să ajungi la concluzia că natura i-a dat acelui copil alte mijloace de a dobândi cunoștințe, mijloace nu numai necunoscute de noi, dar și pe care, conform principiilor pedagogice, ar fi trebuit chiar să le respingem. » afirmă Dostoievski în "Jurnalul unui scriitor". Cele două modele de virtute din proza dostoievskiană, prințul Mîșkin și Alioșa Karamazov, se apropie, în consecință, mai mult de lumea copiilor decât de fauna personajelor
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
verde trebuie amestecat albastrul cu galben. Pointilliștii, în schimb, pictează pe pânză un mic punct albastru și imediat alături un punct galben de aceleași dimensiuni. Contopirea acestor două culori realizează în ochii privitorului, de la o anumită distanță, culoarea verde. Aceste principii sunt cel mai bine ilustrate în opera lui Seurat care, spre deosebire de Signac, se simțea atras și de mișcarea simbolistă. Deși mai în vârstă, Camille Pissarro a utilizat și el un timp tehnica pointillistă. Alți pictori, care au adoptat acest procedeu
Pointilism () [Corola-website/Science/299350_a_300679]
-
expoziției organizate de ""Künstlerhaus"" ("Căminul Artiștilor"). La nici treizeci de ani este considerat unul din cei mai importanți artiști austrieci. Între anii 1891-1897, devenit membru al societății artiștilor vienezi, ""Künstlerhausgenossenschaft"", împreună cu alți pictori, se străduiește să reformeze instituția aservită unor principii artistice net conservatoare. Până la urmă, ei înființează, în 1897, o nouă grupare artistică, separată de Künstlerhaus, care se va numi "Secesiunea". Membrii acesteia primesc un teren din partea orașului Viena, pentru a-și putea construi sediul. Chiar în anul următor ei
Gustav Klimt () [Corola-website/Science/299357_a_300686]
-
1995 pentru a înlocui "Acordului general asupra tarifelor și comerțului" (GATT - General Agreement on Tariffs and Trade) care cuprindea o serie de tratate comerciale încheiate la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, cu scopul de a facilita comerțul liber. Principiile și acordurile GATT au fost adoptate de OMC care a fost însărcinată cu administrarea și extinderea acestora. Spre deosebire de GATT, OMC are o structură instituțională substanțială. Efectiv, OMC este succesoarea mult amânată a "Organizației Internaționale a Comerțului" care inițial a fost
Organizația Mondială a Comerțului () [Corola-website/Science/299369_a_300698]
-
(sau principiile fundamentale ale mecanicii) sunt trei legi ale fizicii care dau o relație directă între forțele care acționează asupra unui corp și mișcarea acelui corp. Ele au fost enunțate de Sir Isaac Newton (bazat și pe studiile lui Galilei) în lucrarea
Legile lui Newton () [Corola-website/Science/299373_a_300702]
-
Newton însuși le-a folosit pentru a explica multe rezultate privind mișcarea obiectelor fizice. În al treilea volum al textului, a arătat că aceste legi ale mișcării, combinate cu legea atracției universale, explică legile lui Kepler privind mișcarea planetelor. Aceste principii sunt suficiente pentru a explica toate mișcările mecanicii clasice, adică mișcările care se desfășoară cu viteze mult mai mici decât viteza luminii în vid (3·10 m/s). Dacă vitezele punctelor materiale se apropie de această viteză, atunci mișcările lor
Legile lui Newton () [Corola-website/Science/299373_a_300702]
-
pentru a explica toate mișcările mecanicii clasice, adică mișcările care se desfășoară cu viteze mult mai mici decât viteza luminii în vid (3·10 m/s). Dacă vitezele punctelor materiale se apropie de această viteză, atunci mișcările lor se supun principiilor relativității restrânse ale lui Einstein. "Principiul I al mecanicii" sau "principiul inerției" a fost formulat pentru prima dată de Galilei și este cunoscut sub forma: "Orice corp își menține starea de repaus sau de mișcare rectilinie uniformă atât timp cât asupra sa
Legile lui Newton () [Corola-website/Science/299373_a_300702]
-
urmă popularizării disciplinei, mai ales prin documentarul Jump London, urmat apoi de Jump Britain, diferite ramuri bazate pe latura fizică a parkour au apărut, înclinate mai degrabă spre mișcări spectaculoase. Aceste discipline sunt: 3run, free-running, etc. Altele bazate pe aceleași principii au fost aduse în actualitate: yamakasi, multilevelmoves, tricking, street stunts. O campanie a fost pornită pe 1 mai 2007 de către portalul Parkour.NET pentru a conserva filozofia parkour împotriva competiției sportive și a rivalității. În cuvintele lui Erwan (Hebertiste): Un
Parkour () [Corola-website/Science/299379_a_300708]
-
rol clar în transmiterea informației, dar nu are "tonuri" și "croneme". Fonetica și fonologia au avut o istorie comună multă vreme. Separarea lor se consideră că a avut loc în anul 1939, o dată cu publicarea postumă a lucrării "Grundzüge der Phonologie" ("Principiile fonologiei") a lingvistului rus Nikolai Sergeevici Trubețkoi. Acesta a definit fonemul ca fiind cea mai mică unitate distinctivă din structura unei limbi și a adus numeroase contribuții în analiza sistemelor fonologice ale unor limbi luate individual, precum și în enunțarea unor
Fonologie () [Corola-website/Science/299383_a_300712]
-
foarte mică, ulterior s-a montat o lentilă convergentă (rol îndeplinit la ochi de ansamblul cornee - cristalin) și paralel cu deschizătura un ecran alb sau un ecran mat transparent pe care se poate privi o imagine reală și răsturnată (retina). Principiile "camerei obscure" erau cunoscute de foarte mult timp, încă din antichitate. Astfel, egiptologii, la unul din templele zeului Ra, au descoperit un sistem ""cameră obscură"", unde Ra la răsăritul soarelui era proiectat pe un perete al templului. In secolul XV
Cameră obscură () [Corola-website/Science/299398_a_300727]
-
la Calea ferată transsiberiană. Odată cu introducerea planurilor cincinale, stalin a introdus sistemul plății unor salarii mai mari unor anumite categorii de muncitori, pentru a crește producția. Oponeții săi din aripa de stânga a partidului au pretins că astfel se trădează principiile socialiste, creîndu-se un nou sistem de clase sociale în Uniunea Sovietică. Stalin nu a luat în seamă astfel de critici și, de-a lungul întregului deceniu al patrulea, diferențele salariale dintre muncitorii necalificați și cei calificați s-a mărit. În ciuda
Plan cincinal () [Corola-website/Science/299417_a_300746]
-
a unei "frumuseți" artistice în concepția academică, sub forma unei lumi al cărei numitor comun este lipsa oricărui conținut obiectiv, lume reprezentată în spațiul suprematist. În 1918, Malevici, împreună cu Nadejda Udalțova, lucrează în "Atelierele pentru o Artă Liberă" la aplicarea principiilor suprematiste în industria textilă. Stilul suprematism se extinde și în alte domenii, în tipografie, arhitectură, "design" de mobile și obiecte de porțelan. În decembrie 1917, are loc o expoziție de artă aplicată în Salonul Michailova din Moscova, unde sunt expuse
Suprematism () [Corola-website/Science/299421_a_300750]
-
Unovis" (prescurtare a expresiei ruse "Utverditeli Novogo Iskusstva" = "Campionii artei noi"), care avea ca scop promovarea unei viziuni suprematiste în artă, dar și în viața de toate zilele. Prin El Lissitzky, în 1922, ideile suprematismului pătrund în Germania. Lissitzky transpune principiile lui Malevici în construcțiile sale "Proun" (prescurtare de la ""Pro-Unovis""), pe care le consideră punte de trecere între pictură și arhitectură. Purismul promovat de artiștii ruși se întâlnește cu preocupările pentru plasticitatea pură ale olandezilor Piet Mondrian și Theo van Doesburg
Suprematism () [Corola-website/Science/299421_a_300750]
-
pentru Salon, unul dintre ele fiind ""Dejunul pe iarbă"", sunt și acestea respinse. Le expune atunci în "Salonul independenților", stârnind indignarea criticilor, care îl acuză de prost gust. Manet a acordat la alcătuirea operei ""Dejunul pe iarbă"" o mare importanță principiilor sale estetice. În primul rând, redă lumina de zi naturală. înfățișează nudul feminin într-o ambianță obișnuită, în contrast cu obiceiul epocii sale, care admitea reprezentarea nudului numai la evocarea temelor din mitologie. Publicul n-a înțeles esența operei, au găsit-o
Édouard Manet () [Corola-website/Science/299420_a_300749]
-
(din limba latină "doctrina") înseamnă "o sumă de învățături" ori "instrucțiuni", principii de învățătură sau poziții, precum corpul de învățături în domeniul sistemelor credinței sau științelor. Cuvântul corespunzător din limba greacă este la baza etimologiei cuvântului catehism. Deseori, "doctrina" implică în mod special dogme religioase, așa cum sunt promulgate de biserică, dar nu
Doctrină () [Corola-website/Science/299462_a_300791]
-
proceduri complexe în timp de război. Exemplul clasic este doctrina tactică prin care se stabilește un set standard de manevre, tipuri de trupe sau de arme pentru declanșarea unui atac sau pentru organizarea apărării. Prin "doctrină" se înțelege și totalitatea principiilor unui anumit sistem de idei și de soluții din domeniul politic.
Doctrină () [Corola-website/Science/299462_a_300791]
-
format Partidul Național Moldovenesc, promotor al intereselor naționale și al luptei pentru unirea cu România; spre sfîrșitul anului se proclamă autonomia Basarabiei și se înființează Sfatul Țării, un adevarat parlament democratic constituit; la 2/15 decembrie 1917, întemeindu-se pe principiile cuprinse în Declarația drepturilor popoarelor din Rusia - emanată de bolșevici la scurt timp după preluarea puterii la 7 noiembrie 1917 - a fost proclamată Republica Democratică Moldovenească. În această atmosferă politică efervescentă, Ștefan Ciobanu nu putea sta deoparte, cu atît mai
Ștefan Ciobanu () [Corola-website/Science/299449_a_300778]
-
Deosebirea este că Toma încercase să ajungă la această concluzie din interiorul peripatetismului (adică păstrând teoriile despre cauzele intermediare), în timp ce Ockham ajunge direct, eliminând obstacolele (de bună seamă, Condamnarea din 1277 fusese un precedent favorabil în acest sens). În conformitate cu aceste principii, lumea este alcătuită dintr-un număr de indivizi izolați care nu au nimic în comun (și Ockham afirmă aceasta cu convingerea că respectă cuvântul lui Aristotel). Din moment ce realiștii eșuaseră în identificarea unui concept substanțial comun despre Dumnezeu și despre indivizi
William Ockham () [Corola-website/Science/299422_a_300751]
-
experiența sunetelor din engleză. Pentru a stabili dacă două sunete ale unei limbi date sînt alofone ale aceluiași fonem sau sînt foneme distincte se pot aplica următoarele reguli, formulate de lingvistul rus Nikolai Sergeevici Trubețkoi în lucrarea "Grundzüge der Phonologie" ("Principiile fonologiei"): Următoarele grupuri de sunete din limba română sînt fonetic diferite dar "percepute" ca foneme identice: Limba română folosește la rîndul ei sunete care, deși pentru vorbitorii nativi sînt diferite, pentru vorbitorii altor limbi pot să pară identice. Cei mai mulți vorbitori
Alofon () [Corola-website/Science/299457_a_300786]
-
indestructibil de influența periodicelor britanice și al simțului umorului caracteristic Albionului. Majoritatea pamfletarilor și a caricaturiștilor abordau un umor virulent, deocheat dacă nu chiar grosier. Această abordare directă și adesea "fără perdea", prea puțin sau doar convențional restricționată de anumite principii etice și legi de bună cuviință, a caracterizat perioada colonială. Anglia și Parlamentul ei au fost fără menajamente ținta sarcasmului celor de peste ocean dar, rareori însă și regalitatea. Nu multa lume știe că Benjamin Franklin a fost și un desăvârșit
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
puțin războaie, s-a dezvoltat în paralel cu genul caricaturii de care ne-am ocupat până aici și își are originile cam din aceeași perioadă de sfârșit de secol XVIII. Orientarea tematică a acestui capitol al caricaturii se axează pe principiile eticului și al situației comice bufe. Comicul burlesc își are originea în improvizațiile comediei dell" arte și în farsele amicale de local. Ca și epigrama, caricatura de gag își alege subiecții pe criteriul denaturării unui aspect comportamental sau exagerării unui
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
pe prezentarea unor elemente "unul lângă altul" ("nebeneinander") pentru a stârni o emoție, literatura este "temporală" pentru că înlănțuie componentele succesiv, "unul după altul" ("nacheinander"), la fel ca muzica. "Proteu" devine însă un capitol-cheie pentru "Ulise" prin faptul că, pornind de la principiile filozofiei tradiționale, reușește să efectueze un salt spre modernism, o metamorfoză spectaculoasă care demolează vechile convenții artistice. Terenul filozofic, pregătit de cele două capitole care îl preced ("Telemah", o parodie liturgică, și "Nestor", o înfierare a prejudecăților sociale), este în
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
artistică (Dedalus) și bunul simț, o trăsătură inerentă și spontană a omului (Bloom). Fiecare din cei doi protagoniști se confruntă la un moment dat cu personaje antitetice: lui Stephen i se opune brutalul și crudul Mulligan, iar Bloom își apără principiile pașnice în fața „Cetățeanului” orbit de naționalism. Chiar și Molly Bloom găsește forța de a se opune senzualității lipsite de simțăminte a lui Boylan, întorcându-se astfel cu gândul la soțul ei și la momentul cererii în căsătorie. Din acest punct
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]