122,821 matches
-
set printr-un număr de factori. Din punctul de vedere al sonorității este cel mai complex dintre cele șase. Violina piccolo, acordată la o terță mică ascendentă față de o vioară obișnuită, este solistul principal (doar în partea întâi aceasta împărtășește linia sa cu cea a primei viori ripieno). În Adagio, i se alătură un oboi cu care realizează un duet, însă în general, suflătorii de lemn formează un grup solistic secundar. Tot în această parte se regăsește faimoasa ciocnire armonică dintre
Concertele brandenburgice () [Corola-website/Science/336318_a_337647]
-
cea mai însemnată din 1873 încoace. Apele Senei, care au crescut cu șase metri peste nivelul normal (cel mai înalt nivel din ultimii 35 de ani), s-au infiltrat în rețeaua de transport subteran, autoritățile fiind nevoite să închidă o linie de metrou. Meciurile turneului de tenis de la Roland Garros au fost date peste cap, iar muzeele Luvru și d'Orsay au fost închise pentru ca angajații să poată evacua operele de artă, amenințate de nivelul ridicat al apelor Senei. Castelul Chambord
Inundațiile din Europa (2016) () [Corola-website/Science/336328_a_337657]
-
furnizorii curții regelui francez. O altă sursă a fost castelul Zweibrücker, din care a fost adus mobilierul în Karlsberg. Garnitura scaunelor sofisticate, croite și aurite, consola meleor, ramele tablourilor, preum și argintăria, stinghiile tepetelor, tocurile ușilor și altele în această linie au fost fabricate de ebenistul francez al curții, Georges Jacob. De asemenea aportul l-a avut si sculptorul Francois-Joseph Duret. Argintăria venea de la Jean-Jacques Kirstein din Straßburg. Materialul tapetelor și husele de la mobilă din mătase sau de Damasc colorat au
Castelul Karlsberg () [Corola-website/Science/336364_a_337693]
-
ecou. Episodul 2, care încă păstrează un discurs liniștit, este urmat de cel de-al treilea episod, în care furtuna este elementul principal. Aceste trei episoade alcătuiesc o singură secțiune mare. Se remarcă în acest segment muzical, momentul în care liniile se „dizolvă” și se pierd fluctuant într-un peisaj posedat de vânt. Acest motiv va genera ulterior noi evenimente melodice. Mersul descendent va apărea mai târziu și în linia trompetelor, ele marcând culminația furtunii . 4). Un alt moment de o
Vox Maris () [Corola-website/Science/336367_a_337696]
-
secțiune mare. Se remarcă în acest segment muzical, momentul în care liniile se „dizolvă” și se pierd fluctuant într-un peisaj posedat de vânt. Acest motiv va genera ulterior noi evenimente melodice. Mersul descendent va apărea mai târziu și în linia trompetelor, ele marcând culminația furtunii . 4). Un alt moment de o deosebită importanță îl constituie apariția furtunii. Se poate identifica un balans de terță mare și mică, caracteristic stilului personal al autorului. Furtuna nu se sprijină doar pe acesta, ci
Vox Maris () [Corola-website/Science/336367_a_337696]
-
Linia de demarcație în Transilvania în intervalul 1918-1919 a reprezentat o prelungirea geografică în spațiul transilvan a liniei convenționale cu rol de delimitare a zonei de contact dintre trupele Antantei victorioase și cele ale Ungariei învinse - ca stat succesor al Imperiului
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
Linia de demarcație în Transilvania în intervalul 1918-1919 a reprezentat o prelungirea geografică în spațiul transilvan a liniei convenționale cu rol de delimitare a zonei de contact dintre trupele Antantei victorioase și cele ale Ungariei învinse - ca stat succesor al Imperiului Austro-Ungar. Această linie a avut un scop strict militar de separare geografică provizorie, urmând ca linia politică
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
în Transilvania în intervalul 1918-1919 a reprezentat o prelungirea geografică în spațiul transilvan a liniei convenționale cu rol de delimitare a zonei de contact dintre trupele Antantei victorioase și cele ale Ungariei învinse - ca stat succesor al Imperiului Austro-Ungar. Această linie a avut un scop strict militar de separare geografică provizorie, urmând ca linia politică definitivă de demarcație (frontiera) să fie fixată prin tratativele de pace ulterioare. Evoluția liniei de demarcație între trupele ungare și cele române a consemnat 4 aliniamente
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
a liniei convenționale cu rol de delimitare a zonei de contact dintre trupele Antantei victorioase și cele ale Ungariei învinse - ca stat succesor al Imperiului Austro-Ungar. Această linie a avut un scop strict militar de separare geografică provizorie, urmând ca linia politică definitivă de demarcație (frontiera) să fie fixată prin tratativele de pace ulterioare. Evoluția liniei de demarcație între trupele ungare și cele române a consemnat 4 aliniamente succesive, deplasate progresiv spre vest. Contextul a fost reprezentat de obiectivele postbelice fundamental
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
și cele ale Ungariei învinse - ca stat succesor al Imperiului Austro-Ungar. Această linie a avut un scop strict militar de separare geografică provizorie, urmând ca linia politică definitivă de demarcație (frontiera) să fie fixată prin tratativele de pace ulterioare. Evoluția liniei de demarcație între trupele ungare și cele române a consemnat 4 aliniamente succesive, deplasate progresiv spre vest. Contextul a fost reprezentat de obiectivele postbelice fundamental antagonice ale politicilor taberelor maghiară și română, anume menținerea integrării teritoriale a Ungariei și în
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
fost invitată la semnarea respectivei Convenții și nici nu i s-a cerut părerea în ceea ce privește prevederile ei. Românii nu s-au împăcat însă niciodată cu unele prevederi ale acestui act, mai ales cu cele care au avut ca subiect trasarea liniei de demarcație și menținerea administrației transilvănene sub control ungar. Considerată totuși mai târziu aliate, trupele române au trecut Carpații Orientali și fără incidente majore, au ocupat până la 15 decembrie aliniamentul desemnat, în pofida demersurilor politice, diplomatice și militare făcute de guvernul
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
act simbolic dorit a semnaliza continuitatea juridică, iar trupele ungare au început să se concentreze în nord-estul depresiunii transilvane. Forțele armate române au continuat să preseze presate încet înainte și ca urmare a eforturilor Guvernului României și ale Consiliului Dirigent, linia de demarcație a fost mutată pe linia Sighetu Marmației-Baia Mare-Zalău-Ciucea-Zam, aliniament pe care trupele s-au oprit pe 22 ianuarie 1919 la ordinul aliaților francezi. Iarna care a urmat a fost folosită pentru organizarea și antrenarea temeinică temeinică a trupele
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
iar trupele ungare au început să se concentreze în nord-estul depresiunii transilvane. Forțele armate române au continuat să preseze presate încet înainte și ca urmare a eforturilor Guvernului României și ale Consiliului Dirigent, linia de demarcație a fost mutată pe linia Sighetu Marmației-Baia Mare-Zalău-Ciucea-Zam, aliniament pe care trupele s-au oprit pe 22 ianuarie 1919 la ordinul aliaților francezi. Iarna care a urmat a fost folosită pentru organizarea și antrenarea temeinică temeinică a trupele române din Transilvania, dar incapacitatea Antantei de
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
încheiate precum și avansul constant pe teren al trupelor române au determinat însă guvernul ungar să ia în considerare posibilitatea de rezistență armată. O nouă armată maghiară s-a constituit pe resturile celei vechi și ca și consecință, de-a lungul liniei de demarcație incidentele armate în care au fost implicate trupele ungare și române s-au multiplicat semnificativ, căpătând aspectul unor lupte cu anvergură locală. La 26 februarie, într-un context în care România a devenit un factor semnificativ al planurilor
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
multiplicat semnificativ, căpătând aspectul unor lupte cu anvergură locală. La 26 februarie, într-un context în care România a devenit un factor semnificativ al planurilor comandanților militari francezi de intervenție împotriva Rusiei Sovietice, Conferința de Pace a trasat o nouă linie de demarcație aflată între Satu-Mare și Arad. Comunicare noii decizii către guvernul maghiar a căpătat însă în contextul deteriorării rapide a situație militare aliate din Ucraina un caracter ultimativ, ducând la o criză politică ungară finalizată cu instalarea unui guvern
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
militar cu Rusia bolșevică printr-o alianță ofensivă și defensivă. Ultimele tentative de negociere au eșuat, astfel că la 16 aprilie 1919 trupele române au declanșat o ofensivă generală pentru a avansa dincolo de vestul Munților Apuseni. În contextul încheierii ostilităților, Linia de demarcație din Transilvania dintre armate după semnarea armistițiului ar fi urmat să aibă un scop strict militar de delimitare a zonei de contact dintre trupele inamice, astfel că nu ar fi putut fi considerată o frontieră politică, din moment ce aceasta
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
să fie garantată politic, militar și diplomatic. De aceea, pentru preluarea puterii statale organismele politice locale și centrale ale românilor transilvăneni în strânsă colaborare cu armata română care traversase Carpații, au conlucrat astfel pentru a apăra și împinge spre vest linia provizorie de demarcație, statul român dorind să asigure succesul solicitărilor sale teritoriale inclusiv prin maximalizarea gradului de ocupare militară. La data de 13 noiembrie între Aliați - reprezentatați de generalul Louis Franchet d'Esperey si guvernul ungar al lui Károlyi, a
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
13 noiembrie între Aliați - reprezentatați de generalul Louis Franchet d'Esperey si guvernul ungar al lui Károlyi, a fost semnată la Belgrad o Convenție militară de armistițiu. Acestă convenție a reconfirmat și a individualizat pentru Ungaria după disoluția Dublei Monarhii "„Linia Diaz”", așa cum fusese ea precizată în cadrul armistițiului de la Villa Giusti din data de 3 noiembrie 1918 ca linie de contact dintre trupele Antantei ( care câștigase Primul Război Mondial ) și cele ale statului ungar (în calitate de stat succesor al Austro-Ungariei). Linia de
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
fost semnată la Belgrad o Convenție militară de armistițiu. Acestă convenție a reconfirmat și a individualizat pentru Ungaria după disoluția Dublei Monarhii "„Linia Diaz”", așa cum fusese ea precizată în cadrul armistițiului de la Villa Giusti din data de 3 noiembrie 1918 ca linie de contact dintre trupele Antantei ( care câștigase Primul Război Mondial ) și cele ale statului ungar (în calitate de stat succesor al Austro-Ungariei). Linia de demarcație a fost stabilită în Transilvania pe traseul reprezentat de cursul superior al Someșului (Someșul Mare) - Bistrița - Reghin
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
Monarhii "„Linia Diaz”", așa cum fusese ea precizată în cadrul armistițiului de la Villa Giusti din data de 3 noiembrie 1918 ca linie de contact dintre trupele Antantei ( care câștigase Primul Război Mondial ) și cele ale statului ungar (în calitate de stat succesor al Austro-Ungariei). Linia de demarcație a fost stabilită în Transilvania pe traseul reprezentat de cursul superior al Someșului (Someșul Mare) - Bistrița - Reghin -Târgu Mureș - și cursul Mureșului până la vărsarea în Tisa. Localitățile menționate urmau să fie libere de trupele ungare, iar trupele Aliaților
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
orice areal sau punct cu caracter strategic care ar fi fost fixate de către comandantul șef al trupelor aliate, iar aceste trupe aveau dreptul să li se permită să treacă prin, sau să rămână în oricare parte în Ungaria. Fixarea acestei linii de demarcație nu s-a bazat însă pe principii etnografice, geografice și strategice ferme și, în plus Franchet d’Esperey a fost la momentul respectiv în necunoștință de cauză privind prevederile teritoriale ale Tratatului de la București din anul 1916. Refuzând
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
Franchet d’Esperey a fost la momentul respectiv în necunoștință de cauză privind prevederile teritoriale ale Tratatului de la București din anul 1916. Refuzând să facă o distincții între „vechii” maghiari și „noii” maghiari de după război, d’Esperey a trasat o linie de demarcație aproape centrată pe vechia frontieră, linie care a fost operă a unui militar, nu a unui politician. Suplimentar, această Convenție a determinat apariția unei situații cu caracter relativ confuz, deoarece a prevăzut ca administrația din teritoriul evacuat să
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
în necunoștință de cauză privind prevederile teritoriale ale Tratatului de la București din anul 1916. Refuzând să facă o distincții între „vechii” maghiari și „noii” maghiari de după război, d’Esperey a trasat o linie de demarcație aproape centrată pe vechia frontieră, linie care a fost operă a unui militar, nu a unui politician. Suplimentar, această Convenție a determinat apariția unei situații cu caracter relativ confuz, deoarece a prevăzut ca administrația din teritoriul evacuat să rămână sub controlul guvernului budapestan, aliații urmând să
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
reprezentați la tratative și aflați într-un context în care interesele nu le fuseseră bine reflectate în actul încheiat, românii nu s-au împăcat niciodată cu unele prevederi ale acestuia, în special cu cele care au avut ca subiect trasarea liniei de demarcație și menținerea administrației transilvănene sub control ungar. De cealaltă parte însă, guvernul Károlyi a încercat să prezinte actul drept o recunoaștere a integrității teritoriale a Ungariei. Începând cu 26 noiembrie 1918, la Budapesta a funcționat o misiune militară
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
însă doar începând cu 26 februarie 1919, când negociatorii Conferinței de Pace de la Paris au decis crearea unei zone neutre între trupele române și cele ungare. Datorită atât lipsei unor alte forțe disponibile pentru a ocupa poziții de-a lungul liniei de demarcație din Transilvania cât și a unei recunoașteri în fapt a Armatei Române ca forță militară aliată, trupele române au primit permisiunea de a realiza operațiunea de ocupare a primului aliniament demarcațional. Deși pe hârtie Armata Română era constituită
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]