14,879 matches
-
După părerea lor, învățații nu pot să nu-și piardă mintea, astfel că, dacă vor să-i laude cuiva învățătura, ei spun că "a ajuns să se prostească de atâta carte". Asupra lucrului acestuia, în gura Moldovenilor umblă mereu proverbul: "Învățătura de carte-i treaba preoților, mireanului îi e de ajuns să știe să scrie și să citească, să-și iscălească numele, și să-și însemne în catastif boul alb, negru, cornut, caii, oile, vitele, stupii, și dacă mai sunt și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sub formă edită din 164347. Doar că principele știa foarte bine că, în cultura europeană, nu lucrarea lui Damaschin Studitul impusese norma reprezentărilor și simbolurilor animaliere, ci Fiziologul. Chiar dacă Fiziologul a influențat scrisul românesc, urmele sale fiind vizibile fie în Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie, fie în Didahiile lui Antim Ivireanul și ulterior la Heliade Rădulescu 48, chiar dacă influența sa asupra Istoriei ieroglifice este dincolo de orice dubiu 49, nimic nu ne îndeamnă să acceptăm faptul că Dimitrie Cantemir
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pretindeau și uneori chiar erau reale. Interesul pentru astfel de texte era în plină creștere în epoca lui Cantemir. Europa nu ieșise încă de sub mirajul descoperirii unor teritorii noi, cu promisiunile lor și cu legendele seducătoare. Din aria scrierilor parenetice, Învățăturile lui Neagoe Basarab, text care a circulat atât în slavonă, cât și într-o tălmăcire românească efectuată în jurul anului 1653 (trei manuscrise o conservă, cu variații nesemnificative, în întregime, dintre care unul i-a aparținut lui Ștefan Cantacuzino, fiul Stolnicului
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
serioasă din partea autorului, nu numai a surselor scrise, ci și a însușirilor și deprinderilor unei specii sau a alteia, desigur la nivelul de informație din secolul al XVI-lea. Experiența personală, cultura proprie constituită practic, prin observații directe sau prin învățături transmise de alții ocupă un loc tot atât de important ca și moștenirea livrescă. Acolo unde cunoștințele se termină, se exploatează mitul, după cum mitul însuși este îmbogățit și completat cu situații din lumea înconjurătoare. Și într-un caz, și în celălalt, încărcătura
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de paradigmă în cultura bizantină, pe de o parte moștenitoare a marii tradiții antice eline, pe de alta centru de iradiere a noii religii a creștinismului, este fericit formulată de același cercetător: "Se face treptat trecerea de la filosofia ca știință, învățătură, doctrină, fie ea adevărată sau falsă, la filosofia ca mod de viață, dar mod de viață creștină, cu o intensă conotație morală, care urmează să se amplifice în mediile monahale prin izolarea de lume, dar cu aceleași obligații pentru rugăcune
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
omenești, este târâtă, cu un întreg alai, pe un eșafod instalat în piața publică a târgului. Acolo se înghesuie nu doar țărani și copii curioși, ci, amănunt semnificativ, și porcii acestora, aduși, din ordinul vicontelui de Falaise, ca să deprindă unele învățături din ceea ce urmează a se petrece pe eșafod. La acest punct s-a ajuns în urma unui proces în toată regula, care a durat nouă zile, în timpul căruia scroafa a beneficiat de pledoaria cam timidă a unui avocat al apărării și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și dumnezeirea prin cugetare se văd din făpturi"12. Această perspectivă a devenit, pentru o perioadă îndelungată, care ține cel puțin cât Evul Mediu, normativă. Teologii, cărturarii creștini, autorii bestiarelor, sculptorii, pictorii, miniaturiștii, în fine, întregul sistem de perpetuare a învățăturii creștine nu au făcut altceva decât să dezvolte viziunea paulină. Oportun este să schițăm câteva atitudini ale unor teologi de maximă împortanță privitoare la statutul animalului. Astfel de puncte de vedere au avut, de-a lungul Evului Mediu, o imensă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
El devine, astfel, un adevărat detector de puritate 35. Interesant de observat este faptul că, în cultura română, această scenă nu a avut succes 36. Nici în diferitele versiuni ale Fiziologului, nici în romanul popular Varlaam și Ioasaf, nici în Învățăturile lui Neagoe Basarab, nici în alte cărți populare, precum Alexandria, nici în vechile cosmografii tălmăcite parțial și la noi, în jurul anului 170037 ori în reprezentările iconografice. Doar Floarea darurilor conservă legenda occidentală, dar îi atribuie o interpretare total diferită: "Și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Vulturul, Brehnacea face figură discordantă în șirul răpitoarelor din carte. Încă de la prima sa apariție, ea are o anumită distincție: "Iară între pasiri era o Brehnace bătrână, carea în multe științe și meșterșuguri era deprinsă (că mult să îndrepteadză cu învățătura tinerețile, dară și știința mult créște și să adaoge cu bătrânéțele)"26. Atitudinea naratorului față de acest personaj este, vizibil, una favorabilă; dacă altora le construiește portrete în negativ sau le comentează acid comportamentul sau discursul, Brehnacei îi acceptă unele calități
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nu iese din gloată și nici nu încearcă să gândească pe cont propriu, primind automat tot ceea ce decide stăpânul: "Toți Șoimii, Uleii și Coruii și alalte de stârvuri iubitoare pasiri frumos crăngăitul Corbului lăudară și cu multe lingușituri și colachii învățătura-i și înțelepciunea-i preste nuări rădicară (că mai toți supușii de frică obiciuiți sint, nu ce adevărul, ce ce stăpânul poftéște, acéia să laude și să fericească) și fietecarile în sine și cu sine socotiia, precum alt siloghizm împotriva
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Inorog (absent din adunare)"25. După ce și-a îndeplinit rolul, Liliacul mai joacă o carte înainte de a se retrage definitiv din scenă. El definește poziția insului independent, autocefal, care nu are nevoie nici de viclenie, nici de diplomație, nici măcar de învățătura retoricii pentru a-și impune punctul de vedere, câtă vreme se situează de partea adevărului (căci, comentează autorul într-o paranteză, "cuvântul drept din gura proastă ieșind, pre cuvântul cu meșterșug din gura ritorului scos astupă"26). Întrebat, în cele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
București, 1997. 67 N.A. Ursu, Nicolae Costin, traducător al geografiei universale a lui Giovanni Botero, în vol. N.A. Ursu, Contribuții la istoria culturii românești. Studii și note filologice, Editura Cronica, Iași, 2002, pp. 7-33. 68 Dan Zamfirescu, Neagoe Basarab și Învățăturile către fiul său Theodosie. Probleme controversate, Editura Minerva, București, 1973, pp. 360-367. 69 Idem, pp. 250-253, 332-336. 70 Maria Magdalena Székely, Bestiarul lui Neagoe Basarab, în vol. Lumea animalelor: realități, reprezentări, simboluri, pp. 207-208. 71 Vezi Daniel Barbu, op. cit., pp.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Ștefan Afloroaei, Cum este posibilă filosofia în estul Europei, pp. 33-43. 34 Are dreptate Ștefan Afloroaei să tempereze ipotezele lui Dan Bădăru: "... nu ar trebui să vedem un contrast radical între aceste pagini și cele din Micul compendiu asupra întregii învățături a logicii (scris la puțin timp după Metafizica) sau din Istoria ieroglifică, așa cum propune Dan Bădăru. În consecință, "întunecata rațiune", din Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago și "lumina rațiunii", din Mic compendiu asupra întregii învățături a logicii, înseamnă una și aceeași
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cele din Micul compendiu asupra întregii învățături a logicii (scris la puțin timp după Metafizica) sau din Istoria ieroglifică, așa cum propune Dan Bădăru. În consecință, "întunecata rațiune", din Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago și "lumina rațiunii", din Mic compendiu asupra întregii învățături a logicii, înseamnă una și aceeași rațiune omenească, însă privită din două perspective distincte. Există, firește, o evoluție a gândirii lui Cantemir în această chestiune, însă nu e vorba despre un gen de metanoia petrecută imediat ce încheie Sacrosanctae scientiae indepingibilis
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
București, 1997. 135 N.A. Ursu, Nicolae Costin, traducător al geografiei universale a lui Giovanni Botero, în vol. N.A. Ursu, Contribuții la istoria culturii românești. Studii și note filologice, Editura Cronica, Iași, 2002, p. 7-33. 136 Dan Zamfirescu, Neagoe Basarab și Învățăturile către fiul său Theodosie. Probleme controversate, Editura Minerva, București, 1973, p. 360-367. 137 Idem, p. 250-253, 332-336. 138 Maria Magdalena Székely, Bestiarul lui Neagoe Basarab, în vol. Lumea animalelor: realități, reprezentări, simboluri, p. 207-208. 139 Vezi Daniel Barbu, op. cit., p.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Ștefan Afloroaei, Cum este posibilă filosofia în estul Europei, p. 33-43. 196 Are dreptate Ștefan Afloroaei să tempereze ipotezele lui Dan Bădăru: "... nu ar trebui să vedem un contrast radical între aceste pagini și cele din Micul compendiu asupra întregii învățături a logicii (scris la puțin timp după Metafizica) sau din Istoria ieroglifică, așa cum propune Dan Bădăru. În consecință, "întunecata rațiune", din Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago și "lumina rațiunii", din Mic compendiu asupra întregii învățături a logicii, înseamnă una și aceeași
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cele din Micul compendiu asupra întregii învățături a logicii (scris la puțin timp după Metafizica) sau din Istoria ieroglifică, așa cum propune Dan Bădăru. În consecință, "întunecata rațiune", din Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago și "lumina rațiunii", din Mic compendiu asupra întregii învățături a logicii, înseamnă una și aceeași rațiune omenească, însă privită din două perspective distincte. Există, firește, o evoluție a gândirii lui Cantemir în această chestiune, însă nu e vorba despre un gen de metanoia petrecută imediat ce încheie Sacrosanctae scientiae indepingibilis
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
medical era dintre cele mai renumite. Din secolul XIII este introdusă disecția ca mijloc de studiu al anatomiei. „Teatrul anatomic” construit ulterior a devenit celebru, fiind deseori reprodus în picturi sau gravuri. Centrul medical din Bologna era renumit prin studiul învățăturii medicale aristotelice. Unul dintre reprezentanții săi de marcă a fost medicul Taddeo Alderotti (1223-1303), care în 1260 ținea aici prelegeri de exegeză hipocratică. În acest centru a studiat o vreme și Dante Alighieri (1265-1321), component al breslei medicilor și spițerilor
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
comunica o situație de familie importantă, vor dezvolta un sentiment al neîncrederii în ceilalți, al singurătății și pierderii sensului și a bucuriei de viață: „orice problemă ai, trebuie să-i faci față singur, fără să spui cuiva despre ea””. Această învățătură de viață, deprinsă în copilărie, în familie, determină un comportament tipic pentru întreaga viață: neîncrederea în ceilalți și incapacitatea de a cere ajutor. Sunt căutată la telefon, de către o mamă care dorește să facă o programare pentru o consultație pentru
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ignoranței, sau mizând direct pe ambivalența "luminii" ("Lumina este principiul vieții. Astfeliu aceia carii doresc reînvierea unui popor trebuie să se îngrijească a sparge mai întâi întunerecul care-l ține înfășurat sub vălul său mortuariu și să-l lumineze prin învățătură și educațiune"86), fie prin ilustrarea riguroasă a ideii de raționalitate triumfătoare: "un singur lucru îi lipsește: încă nu are destulă lumină. Să ne grăbim a alunga și a răsipi negurele neștiinței și ale ignoranței din toate unghiurile patriei noastre
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ca atare, au contribuit la alcătuirea discursului scris sau oral în culturile occidentale până în modernitate. Termenul a ajuns la noi pe filieră neogreacă 117 și a făcut parte, cum era previzibil, din vocabularul teologic, denumind culegeri de formule sapiențiale sau învățături religioase, uneori cu caracter didactic. Predicile selectate ale Sf. Ioan Gură de Aur, tipărite în 1691 poartă acest nume: "cazanii alese și sfinte învățături cărora și Mărgăritariuri le zic"118. Acest mod de utilizare rezistă până spre începutul secolului al
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și a făcut parte, cum era previzibil, din vocabularul teologic, denumind culegeri de formule sapiențiale sau învățături religioase, uneori cu caracter didactic. Predicile selectate ale Sf. Ioan Gură de Aur, tipărite în 1691 poartă acest nume: "cazanii alese și sfinte învățături cărora și Mărgăritariuri le zic"118. Acest mod de utilizare rezistă până spre începutul secolului al XIX-lea. Îl găsim în prefața unui chiriacodromion din 1811: "mărgăritari prea străluciți care înfrumusețează și împodobesc toată grozăvia noastră cea pricinuită nouă de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
18 ani dete pe fiul său George în cancelaria judecătoriei, în care învăță întâia rutină a procedurii; după aceea fu chemat de către capul unei despărțiture din despărțământul administrativ și așezat la stat cu leafă. El însă avea dorință nestinsă de învățătură: de aceea, îndată ce-și găta datoria cancelariei, alerga acasă și se ocupa necurmat cu prourmăciunea studielor: cărțile, ce și le putu procura din păstrăciunea neînsemnatei sale lefe erau desfătăciunea lui și petrecerea cea mai plăcută 71. Portretul e al
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
frumoasă și asculta șoaptele florilor, ce le culegea, pre cari le traducea în limba armoniei. Cu toate acestea Grandea fu nevoit să rămâie în cariera de hirurg, să asiste la operățiuni doftorești, carile îi aprindeau creierii, și să urmeze cursul învățăturilor lui Esculap 98. Dacă privim de aproape această istorie a unei singularități care încearcă să se exprime, sesizăm schimbarea de registru. Pe de-o parte, din lumea profesională, naționalismul a fost evacuat printr-un mecanism economic: sărăcia care impune alegerea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
exil// Și, Doamne! Cu ce am greșit/ De-am suferit așa cumplit!?!/ Și-acum în piept inima-mi bate/ De la atâta nedreptate/ Și adesea fost-am dat afar' din școală/ Spunându-mi-se: bestie ordinară!/ Tu nu ai dreptul la învățătură,/ Destinul tău va fi o muncă dură!// Am fost profund îndurerat/ Și multe lacrimi am vărsat/ Și acum când îmi aduc aminte/ Îmi curge aceeiași lacrimă fierbinte./ Dar viața merge înainte... O familie de boieri liberali Constantin Ilaș: La instaurarea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]