13,774 matches
-
mijloace de tratare a informațiilor, sunt nuanțate, au o viteză mare de circulație, însă nu sunt controlabile și lasă loc la interpretări; scrise - care pot fi păstrate nealterate timp îndelungat, implică cheltuieli moderate, iar consemnarea lor necesită un timp apreciabil; audiovizuale - care implică aparatură specială, au o viteza mare de circulație (indiferent de distanță), sunt foarte sugestive și pot fi consemnate integral și rapid, dar sunt costisitoare. După gradul de prelucrare deosebim: informații primare - care anterior nu au suferit un proces
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de aceea se consideră că cititul reprezintă unul dintre cele mai de preț instrumente ale activității intelectuale. Cartea, lectura, literatura ocupă un loc preponderent în teoriile pedagogice și sociale. Biblioteca școlară este o colecție de documente (cărți, reviste, ziare, materiale audiovizuale, alte suporturi informaționale) cu caracter enciclopedic, adecvate nivelului și profilului unității de învățământ în care funcționează aceasta. La conducerea ei se găsește personalul special pregătit pentru achiziționarea, prelucrarea, organizarea și valorificarea fondurilor de publicații și a celorlalte categorii de documente
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
Energia 399 Capitolul 15 Politica industrială 414 Capitolul 16 Întreprinderi mici și mijlocii 423 Capitolul 17 Știință și cercetare 430 Capitolul 18 Educație, formare profesională și tineret 3 Capitolul 19 Telecomunicații și tehnologia informației 3 Capitolul 20 Politici culturale și audiovizual 3 Capitolul 21 Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale 3 Capitolul 22 Protecția mediului înconjurător 3 Capitolul 23 Protecția consumatorilor și a sănătății 3 Capitolul 24 Justiție și afaceri interne 3 Capitolul 25 Uniunea vamală 3 Capitolul 26 Relații externe
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
pirateriei existentă pe piața românească. Au fost adoptate OG nr. 45/2000, privind combaterea producerii și comercializării neautorizate a fonogramelor și OG nr. 124/2000, pentru completarea cadrului juridic privind dreptul de autor și drepturile conexe. Pentru domeniile software și audiovizual a fost adoptată OG nr. 124/2000, pentru completarea cadrului juridic privind dreptul de autor și drepturile conexe, prin adoptarea de măsuri pentru combaterea pirateriei în domeniile audio și video, precum și a programelor pentru calculator. A fost, astfel, înființat Registrul
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
de autor și drepturile conexe, prin adoptarea de măsuri pentru combaterea pirateriei în domeniile audio și video, precum și a programelor pentru calculator. A fost, astfel, înființat Registrul Programelor pentru Calculator, administrat de ORDA, iar produsele pe care sunt înregistrate opere audiovizuale (casete video) trebuiau să aibă, obligatoriu, marcaje holografice model unic pe teritoriul român. Tot în contextul lărgirii cadrului legislativ, trebuie menționată ratificarea de către Parlamentul României a celor două noi Tratate OMPI, prin Legea nr. 205/2000, privind ratificarea de către România
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Decembrie 2005, pentru aplicarea integrală a prevederilor Directivei 97/67/ CE, privind regulile comune pentru dezvoltarea pieței interne a serviciilor poștale și îmbunătățirea calității serviciului. Slovacia noiembrie 2000 aprilie 2001 Slovenia octombrie 1998 iunie 999 Capitolul 20 POLITICI CULTURALE ȘI AUDIOVIZUAL Istoric Capitolul a fost deschis la 24 octombrie 2000 și a fost închis provizoriu în cadrul Conferinței de Aderare a României la Uniunea Europeană, la 20 decembrie 2002. Documentele de poziție care au stat la baza negocierilor, la acest capitol, au fost
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
adoptată în 1989 (și amendată în 1997), este cel mai relevant exemplu privind legislația comunitară care reglementează funcționarea companiilor de televiziune din Statele Membre. Această Directivă are ca scop implementarea regulilor de liberă circulație a serviciilor pe piața europeană de audiovizual și de promovare a producției audiovizuale europene. Ea se aplică tuturor companiilor, indiferent de modul de transmisie (terestru, prin satelit sau cablu) sau de statutul lor (private sau publice). Directiva prevede un set minim de reguli comune, în ceea ce privește: * Circulația programelor
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
1997), este cel mai relevant exemplu privind legislația comunitară care reglementează funcționarea companiilor de televiziune din Statele Membre. Această Directivă are ca scop implementarea regulilor de liberă circulație a serviciilor pe piața europeană de audiovizual și de promovare a producției audiovizuale europene. Ea se aplică tuturor companiilor, indiferent de modul de transmisie (terestru, prin satelit sau cablu) sau de statutul lor (private sau publice). Directiva prevede un set minim de reguli comune, în ceea ce privește: * Circulația programelor audiovizuale între Statele Membre: Statele Membre
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
și de promovare a producției audiovizuale europene. Ea se aplică tuturor companiilor, indiferent de modul de transmisie (terestru, prin satelit sau cablu) sau de statutul lor (private sau publice). Directiva prevede un set minim de reguli comune, în ceea ce privește: * Circulația programelor audiovizuale între Statele Membre: Statele Membre nu trebuie să restricționeze sau să obstrucționeze în vreun fel distribuirea prin cablu, pe cuprinsul teritoriilor lor, a televiziunilor altor State Membre (cu excepția celor care nu respectă prevederile Directivei, în ceea ce privește protecția minorilor). * Publicitatea: reglementări privind
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
lezate. Această cerință trebuie îndeplinită doar atunci când este posibil (Articolul 23). * Promovarea producțiilor europene: prin extinderea timpilor de antenă destinați producțiilor europene, mai ales ale celor venite de la producătorii independenți (Articolele 4, 5, 6). Cu scopul de a întări industria audiovizuală europeană, Comunitatea a lansat programele MEDIA I (1991) si MEDIA II (1996), prin care se oferă un sprijin financiar destinat dezvoltării, distribuției și cursurilor de specializare. Programele comunitare "MEDIA Plus" și "Cultura 2000" continuă sprijinul acordat acestui sector. Aceste programe
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
cu Comisiile de cultură și integrare europeană ale Parlamentului, cu partidele parlamentare, asociații profesionale, ONG-uri, organizații patronale și de piață. Externe 14 septembrie 2001, au avut loc, la Bruxelles, consultări informale, cu caracter tehnic, privind noua Lege a comunicării audiovizuale, destinate identificării neconcordanțelor cu acquis-ul în domeniu și identificarea unor soluții privind obligațiile asumate de România la Organizația Mondială a Comerțului (OMC). La Institutul Francez (București), au avut loc, în 17 decembrie 2001, consultări cu specialiștii francezi, în ceea ce privește noua Lege
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
neconcordanțelor cu acquis-ul în domeniu și identificarea unor soluții privind obligațiile asumate de România la Organizația Mondială a Comerțului (OMC). La Institutul Francez (București), au avut loc, în 17 decembrie 2001, consultări cu specialiștii francezi, în ceea ce privește noua Lege a comunicării audiovizuale. Sinteza etapelor de negociere Poziția României (2000-2002) Prin Documentul inițial de poziție (CONF-RO 24/00), România a acceptat, în întregime, acquis-ul comunitar, în vigoare la data de 31 decembrie 2000, considerând că pregătirile pentru aderare vor fi finalizate până la data
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
întregime, acquis-ul comunitar, în vigoare la data de 31 decembrie 2000, considerând că pregătirile pentru aderare vor fi finalizate până la data de 1 ianuarie 2007, și nu a solicitat perioade de tranziție sau derogări în ceea ce privește Capitolul 20 Politici culturale și audiovizual. Cadrul legislativ românesc și programele realizate de România, în domeniul culturii, erau în acord cu prevederile art. 151 al Tratatului asupra Comunității Europene și cu cele ale Deciziei nr. 508/2000, a Parlamentului și Consiliului UE, privind lansarea Programului "Cultura
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
nr. 48/1992. Datorită deciziilor adoptate de Consiliul Național al Audiovizualului, s-a intrat într-o fază avansată de armonizare legislativă pentru o serie de domenii, cum ar fi: protecția minorilor, publicitatea, sponsorizarea, dreptul la replică, accesul liber la servicii audiovizuale. România și-a propus să semneze Protocolul adițional la Convenția Televiziunea fără Frontiere a Consiliului Europei și să ratifice acest din urmă document, până la sfârșitul anului 2001. După rezolvarea problemelor ce derivau din Acordul General pentru Comerțul cu Servicii Organizația
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
MEDIA Plus", înainte de rezolvarea problemelor ridicate de negocierea excepției culturale cu OMC. În privința cadrului instituțional, la momentul transmiterii documentului de poziție, autoritatea națională cu atribuții în domeniul culturii era Ministerul Culturii, acesta urmând a fi investit și cu responsabilitatea politicii audiovizuale. La aceeași dată, autoritatea națională în domeniul dezvoltării industriei cinematografice românești era Oficiul Național al Cinematografiei (ONC). După evaluarea participării României la desfășurarea programelor comunitare Kaleidoscope, Raphael și Ariane, Ministerul Culturii a luat decizia de a organiza un departament special
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
asistența tehnică în vederea participării instituțiilor, organismelor, asociațiilor, fundațiilor culturale la programul comunitar-cadru pentru cultură al Uniunii Europene. De asemenea, a decis să prevadă în bugetul propriu fondurile necesare acoperirii contribuției României. România a participat la programele lansate în cadrul inițiativei "Eureka Audiovizual", beneficiind de susținere pentru organizarea și funcționarea unei Antene informaționale, și este membru al Eurimages, din 1998. Țara noastră s-a bucurat de sprijin financiar și pentru programele specializate vizând coproducția unor opere cinematografice și în domeniul distribuției, prin realizarea
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
teleshopping și sponsorizare în domeniul audiovizualului. La nivelul Guvernului României, instituția de specialitate care a primit competențe în domeniul cinematografiei și audiovizualului (prin HG nr. 28/2001), a fost Ministerul Culturii și Cultelor, având în structura sa Direcția "Armonizare, Media, Audiovizual, Evaluare", direcție nou înființată și aflată în subordinea Secretarului General al ministerului. România a confirmat că nu a încheiat acorduri bilaterale cu terțe state, care să conțină dispoziții incompatibile cu acquis-ul comunitar din domeniul audiovizualului. Oficiul Național al Cinematografiei a
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
prezenta un grad avansat de aliniere la Directiva "Televiziunea Fără Frontiere". Se putea considera că noua lege era aliniată la standardele comunitare în următoarele domenii: definiția termenilor specifici, protecția minorilor, a demnității umane, publicitatea, teleshopping-ul, sponsorizarea, jurisdicția, promovarea operelor audiovizuale europene și a operelor audiovizuale europene create de producători independenți, evenimentele de importanță majoră, dreptul la replică. România a declarat că va implementa în întregime acquis-ul începând cu data aderării. În ceea ce privește prevederile referitoare la măsurile de promovare a operelor audiovizuale
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
aliniere la Directiva "Televiziunea Fără Frontiere". Se putea considera că noua lege era aliniată la standardele comunitare în următoarele domenii: definiția termenilor specifici, protecția minorilor, a demnității umane, publicitatea, teleshopping-ul, sponsorizarea, jurisdicția, promovarea operelor audiovizuale europene și a operelor audiovizuale europene create de producători independenți, evenimentele de importanță majoră, dreptul la replică. România a declarat că va implementa în întregime acquis-ul începând cu data aderării. În ceea ce privește prevederile referitoare la măsurile de promovare a operelor audiovizuale europene, ținând cont de obligațiile
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
audiovizuale europene și a operelor audiovizuale europene create de producători independenți, evenimentele de importanță majoră, dreptul la replică. România a declarat că va implementa în întregime acquis-ul începând cu data aderării. În ceea ce privește prevederile referitoare la măsurile de promovare a operelor audiovizuale europene, ținând cont de obligațiile externe ale României, acestea vor fi puse în practică la data aderării. Totuși, dacă obligațiile României vor fi renegociate, astfel încât să permită promovarea operelor audiovizuale europene înainte de data aderării, România va adopta măsurile necesare, în conformitate cu
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
aderării. În ceea ce privește prevederile referitoare la măsurile de promovare a operelor audiovizuale europene, ținând cont de obligațiile externe ale României, acestea vor fi puse în practică la data aderării. Totuși, dacă obligațiile României vor fi renegociate, astfel încât să permită promovarea operelor audiovizuale europene înainte de data aderării, România va adopta măsurile necesare, în conformitate cu Directiva. România a afirmat, de asemenea, că toate modificările tehnice la Legea nr. 504/2002, în special cele referitoare la stabilirea jurisdicției și restricția retransmiterii, urmau a fi făcute înainte de
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
jurisdicției și restricția retransmiterii, urmau a fi făcute înainte de sfârșitul anului 2004. În continuare, erau enumerate deciziile emise de către Consiliul Național al Audiovizualului, pentru implementarea Legii: Decizia nr. 78, privind protecția minorilor, Decizia nr. 79, privind cedarea licenței pentru comunicații audiovizuale terestre, Decizia nr. 80, privind protecția demnității umane și a dreptului la imagine, Decizia nr. 112, privind publicitatea la băuturi alcoolice distilate, Decizia nr. 113, privind autorizarea de retransmisie a programelor, Decizia nr. 114, privind dreptul la replică și Decizia
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
80, privind protecția demnității umane și a dreptului la imagine, Decizia nr. 112, privind publicitatea la băuturi alcoolice distilate, Decizia nr. 113, privind autorizarea de retransmisie a programelor, Decizia nr. 114, privind dreptul la replică și Decizia privind procentul operelor audiovizuale românești. Întărirea capacității administrative în domeniul audiovizual se realiza și prin implementarea proiectului PHARE RO 0107.02 "Adoptarea și implementarea acquis-ului audiovizual în România îmbunătățirea manierei de elaborarea a politicilor și dezvoltarea capacității administrative", în perioada 2002-2004. Aceasta urmărea îmbunătățirea
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
dreptului la imagine, Decizia nr. 112, privind publicitatea la băuturi alcoolice distilate, Decizia nr. 113, privind autorizarea de retransmisie a programelor, Decizia nr. 114, privind dreptul la replică și Decizia privind procentul operelor audiovizuale românești. Întărirea capacității administrative în domeniul audiovizual se realiza și prin implementarea proiectului PHARE RO 0107.02 "Adoptarea și implementarea acquis-ului audiovizual în România îmbunătățirea manierei de elaborarea a politicilor și dezvoltarea capacității administrative", în perioada 2002-2004. Aceasta urmărea îmbunătățirea activității Consiliului Național al Audiovizualului, printr-o
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
privind autorizarea de retransmisie a programelor, Decizia nr. 114, privind dreptul la replică și Decizia privind procentul operelor audiovizuale românești. Întărirea capacității administrative în domeniul audiovizual se realiza și prin implementarea proiectului PHARE RO 0107.02 "Adoptarea și implementarea acquis-ului audiovizual în România îmbunătățirea manierei de elaborarea a politicilor și dezvoltarea capacității administrative", în perioada 2002-2004. Aceasta urmărea îmbunătățirea activității Consiliului Național al Audiovizualului, printr-o monitorizare mai eficientă și extinsă a respectării acquis-ului de către radiodifuzorii din România. Dialogul cu Uniunea Europeană
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]