12,392 matches
-
i-au înconjurat și i-au învins la iezerul Ciorbeștilor, lângă satul Miroslava. Cei care au reușit să scape, fugind prin pădure, au fost vânați sau aduși legați. Printre prizonieri s-a aflat și Alexandru Potcoavă și alți 20 de boieri sau fruntași care l-au susținut. Oastea lui Daud bei a mai rămas la Iași, încă două zile, 13 și 14 martie 1578, pentru a aduna, după obiceiul turcesc capetele celor învinși și executați. La 25 martie 1578 se știa
Alexandru Potcoavă () [Corola-website/Science/331690_a_333019]
-
Mănăstirea Țigănești este o mănăstire de călugări din Republica Moldova. Mănăstirea Țigănești a fost întemeiată, pe la 1725, de boierul Lupu Dencu și de răzeși din comuna Cobalca (acum Codreanca), care au construit o biserică de lemn, pentru a-i ascunde pe creștinii din apropiere de invaziile tătarilor. În 1846, pe locul bisericii de lemn cu hramul Adormirea Maicii Domnului
Mănăstirea Țigănești (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/331719_a_333048]
-
Stolojan ("Latifund și... lat la ceafă") - burtos, fumând trabuc de 5 franci; deputatul Nicolae Filipescu prezentat în costum de războinic cu o pană în mână, aluzie la ziarul Epoca pe care-l patrona; prim-ministrul Lascăr Catargiu - în chip de boier cu șalvari, antiriu și ișlic pe cap; liberalul Dimitrie A. Sturdza - cu spadă, pinteni la cizme și cu pană la căciulă; prințul Grigore Sturdza - tatăl lui Mihail Sturdza în costum oriental cu turban în cap și hanger la brâu, fost
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
servește de ea, în cele din urmă, pentru a înșela Moartea. Textul include, de asemenea, un portret al Sfântului Petru ca paznic al Raiului, o referire la puterile miraculoase ale Sfântului Nicolae, precum și referințe umoristice la stilul de viață al boierilor autohtoni. Protagonistul însuși se dovedește a fi credincios și inteligent, dar este motivat în primul rând de petreceri și de băutură, activități pe care dorește să le practice veșnic. Povestea „” are un aspect fantastic mai pronunțat decât celelalte scrieri ale
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
fi primit să slujească la poarta Raiului. Bătrânul soldat își continuă călătoria, hotărât să-și pună turbinca la încercare. În acea seară, el ajunge la o curte boierească și, profitând de statutul său de „om împărătesc”, cere și primește găzduire. Boierul era zgârcit așa că decide să-l păcălească pe oaspetele nedorit, trimițându-l să doarmă într-o casă nelocuită despre care se zicea că ar fi bântuită de draci. Soldatul adoarme pe un divan, dar este trezit brusc atunci când perna lui
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
Scaraoschi), care este înfuriat de pierderea slujitorilor săi și-l pălmuiește pe soldat. Ivan îi poruncește agresorului să intre în turbincă, alături de ceilalți draci, apoi trezește toată curtea boierească și-i croiește pe draci cu nuiaua până le crapă pielea. Boierul bucuros îi oferă găzduire permanentă, dar Ivan pleacă spunând că se duce să-l slujească pe Dumnezeu, "„împăratul tuturor”". Prin invocarea ajutorului Sfântului Nicolae, Ivan se trezește în fața porții Raiului. El bate de mai multe ori în ușă, dar pornește
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
și ți-ai mâncat mălaiul. De milostiv, milostiv ești; de bun la inimă, bun ai fost, nu-i vorbă. Dar, de la o vreme încoace, cam de pe când ți-am blagoslovit turbinca aceasta, te-ai făcut prea nu știu cum. Cu dracii de la boierul cela ai făcut hara-para. La iad ai tras un guleaiu de ți s-a dus vestea ca de popă tuns. Cu Moartea te-am lăsat pănă acum de ți-ai făcut mendrele cum ai vrut; n-ai ce zice. Dar
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
aproximativ 68 de minute și a fost prezentat în cadrul emisiunii pentru copii Arlechino. Rolurile principale au fost interpretate de Mihai Gruia Sandu (Ivan Turbincă), Eugen Cristea (Dumnezeu), Armand Calotă (Sf. Petru), Cristian Nicolae (Scaraoschi), Liliana Gavrilescu (Moartea) și Tudorel Filimon (boierul).
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
Este cunoscută publicului larg ca băneasa , soția ultimului dintre Brâncoveni, banul Grigore Brâncoveanu (1767-1832), ctitoră a Spitalului Brâncovenesc din București, și ca schimonahia Elisabeta (Safta) Brâncoveanu din mănăstirea Văratec, Neamț. s-a născut în anul 1776 în familia de mari boieri moldoveni Balș, fiind fiica vornicului Teodor Balș (1743-1810), înmormântat în necropola boierească din Iași, biserica Sfântul Dumitru-Balș și a Zoiței (Zoe Ruset-Rosetti). Mama Saftei, Zoe, după decesul soțului ei, s-a retras ca schimonahie la Mănăstirea Văratic, primind numele de
Safta Brâncoveanu () [Corola-website/Science/335597_a_336926]
-
înregistrate cu vocea ei), si a fost activă în mișcarea națională ucraineană. Cunoscută pentru colecția să de poezii "Pe aripile Cântecelor" (1893), "Gânduri și vise" (1899), "Opinii" (1902), poemul "Povestea antică" (1893), "Un singur cuvânt" (1903), piesele de teatru "Nevasta boierului"(1913),"Kassandra "(1903-1907)"În catacombe"(1905),"Cântec de Pădure"(1911) și altele. Mama ei, Olga Dragomanova-Kosach - scriitoare care a creat sub numele de Olena Pchilka (poezie și povestiri pentru copii de limbă ucraineană bine cunoscută în Ucraina), a fost un
Lesia Ukrainka () [Corola-website/Science/335670_a_336999]
-
este o scriere alegorică a lui Dimitrie Cantemir, în care cărturarul moldovean înfățișează conflictul dintre el și fratele său Antioh Cantemir, pe de o parte, și domnul Țării Românești Constantin Brâncoveanu - susținut de boieri, protectori de pe lângă Înalta Poartă - și domnul Moldovei Mihai Racoviță, pe de alta. "" poate fi înțeleasă doar cunoscând cheia („scara”). Cartea a fost scrisă la Constantinopol,în anul 1705. Manuscrisul scrierii a fost cumpărat de la urmașii lui Cantemir de către consilierul aulic
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
Struțocămila (Mihai Racoviță, domnul ales) este prezentat într-o imagine caricaturală, care după ""socoteala loghicească"" ""dobitoc cu patru picioare nu este, pasăre" "zburătoare nu este, cămilă nu este, Struț aplos nu este, de aer nu este, de apă nu este."..".Boierii moldoveni sunt cumpărați cu bani și onoruri de către Constantin Brâncoveanu. Mihai Racoviță capătă și mulți bani vărsați lăcomiei demnitarilor turci. Imperiul Otoman, capiștea (templul) zeiței Pleonexia, este arătat în chip alegoric ca o cetate minunată și bogată, clădită numai pentru
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
bani vărsați lăcomiei demnitarilor turci. Imperiul Otoman, capiștea (templul) zeiței Pleonexia, este arătat în chip alegoric ca o cetate minunată și bogată, clădită numai pentru pradă și mită. Sosind în Moldova Mihai Racoviță, țara este supusă unei cumplite asupriri de către boieri. Fiarele (boierii) își încep "giungherile" în dobitoace, ceea ce înseamnă "prada boierilor în cei supuși." Boierii partizani ai lui Racoviță și ai lui Brâncoveanu, bănuind pe cei doi frați Antioh Cantemir (Filul-elefantul, gros la fire) și Dimitrie Cantemir (Inorogul, animal fabulos
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
lăcomiei demnitarilor turci. Imperiul Otoman, capiștea (templul) zeiței Pleonexia, este arătat în chip alegoric ca o cetate minunată și bogată, clădită numai pentru pradă și mită. Sosind în Moldova Mihai Racoviță, țara este supusă unei cumplite asupriri de către boieri. Fiarele (boierii) își încep "giungherile" în dobitoace, ceea ce înseamnă "prada boierilor în cei supuși." Boierii partizani ai lui Racoviță și ai lui Brâncoveanu, bănuind pe cei doi frați Antioh Cantemir (Filul-elefantul, gros la fire) și Dimitrie Cantemir (Inorogul, animal fabulos cu cap
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
este arătat în chip alegoric ca o cetate minunată și bogată, clădită numai pentru pradă și mită. Sosind în Moldova Mihai Racoviță, țara este supusă unei cumplite asupriri de către boieri. Fiarele (boierii) își încep "giungherile" în dobitoace, ceea ce înseamnă "prada boierilor în cei supuși." Boierii partizani ai lui Racoviță și ai lui Brâncoveanu, bănuind pe cei doi frați Antioh Cantemir (Filul-elefantul, gros la fire) și Dimitrie Cantemir (Inorogul, animal fabulos cu cap de cal și corn în frunte) că ațâță împotriva
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
alegoric ca o cetate minunată și bogată, clădită numai pentru pradă și mită. Sosind în Moldova Mihai Racoviță, țara este supusă unei cumplite asupriri de către boieri. Fiarele (boierii) își încep "giungherile" în dobitoace, ceea ce înseamnă "prada boierilor în cei supuși." Boierii partizani ai lui Racoviță și ai lui Brâncoveanu, bănuind pe cei doi frați Antioh Cantemir (Filul-elefantul, gros la fire) și Dimitrie Cantemir (Inorogul, animal fabulos cu cap de cal și corn în frunte) că ațâță împotriva celor doi domni, hotărăsc
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
Petru a trecut Nistrul și s-a stabilit la Kiev, unde a devenit mitropolit, începând cu anul 1618. Zilele de liniște ale Elisabetei, au fost tulburate de Marghita, care nu a încetat a unelti pentru drepturile fiului său Gavril, iar boierii moldoveni credincioși ramurii Simion s-au înfășișat de două ori sultanului chestionând "cum putea suferi el ca Domnul Moldovei să fie impus de poloni?" Elisabeta a reacționat de fiecare dată trimițând pungi pline de galbeni, asigurându-l pe sultan că
Elisabeta Movilă () [Corola-website/Science/335667_a_336996]
-
ori sultanului chestionând "cum putea suferi el ca Domnul Moldovei să fie impus de poloni?" Elisabeta a reacționat de fiecare dată trimițând pungi pline de galbeni, asigurându-l pe sultan că domnul Moldovei este supusul și umilul său sclav. Astfel, boierii uneltitori au sfârșit ciomăgiți în fața ușei Înaltei Porți. În anul 1611 Radu Șerban, alungat de către unguri de pe scaunul Țării Românești, se refugiază sub protecția lui Constantin în Moldova. Radu Șerban a convins-o pe Elisabeta să facă un act de
Elisabeta Movilă () [Corola-website/Science/335667_a_336996]
-
său, Alexandru. Până în vara lui 1615 a strâns o armată de aproximativ 12.000 de oșteni care a pornit către Iași avându-i în frunte pe ginerele Wisznowiecki și pe principele Samuel Corecki. La Camenița, armata a fost întâmpinată de boierii moldoveni nemulțumiți, iar Petre, pârcălabul Hotinului, le-a înmânat cheile cetății Hotin. După ocuparea Hotinului, armata lui Alexandru a înaintat spre Iași și au fost întâmpinați de armata lui Tomșa pe dealul Tătărașilor. Tomșa a fost învins și nevoit să
Elisabeta Movilă () [Corola-website/Science/335667_a_336996]
-
nu a putut face față numărului mare de turci și tătari care-i înconjurau din trei părți, iar Elisabeta și familia sa au fost luați prinzonieri în timpul nopții. A doua zi, aflată captivă într-o căruță și văzându-i pe boierii săi fideli aliniați la marginea drumului le-a strigat: "Boieri, boieri, rușinatu-m-au păgânul!" și poruncind căruțașului să oprească a cerut niște foarfece și și-a tăiat părul și i-a poruncit unuia dintre boieri să-l așeze la Mănăstirea Sucevița
Elisabeta Movilă () [Corola-website/Science/335667_a_336996]
-
tătari care-i înconjurau din trei părți, iar Elisabeta și familia sa au fost luați prinzonieri în timpul nopții. A doua zi, aflată captivă într-o căruță și văzându-i pe boierii săi fideli aliniați la marginea drumului le-a strigat: "Boieri, boieri, rușinatu-m-au păgânul!" și poruncind căruțașului să oprească a cerut niște foarfece și și-a tăiat părul și i-a poruncit unuia dintre boieri să-l așeze la Mănăstirea Sucevița pe lespedea mormântului soțului ei, Ieremia Movilă. Părul ei castaniu
Elisabeta Movilă () [Corola-website/Science/335667_a_336996]
-
care-i înconjurau din trei părți, iar Elisabeta și familia sa au fost luați prinzonieri în timpul nopții. A doua zi, aflată captivă într-o căruță și văzându-i pe boierii săi fideli aliniați la marginea drumului le-a strigat: "Boieri, boieri, rușinatu-m-au păgânul!" și poruncind căruțașului să oprească a cerut niște foarfece și și-a tăiat părul și i-a poruncit unuia dintre boieri să-l așeze la Mănăstirea Sucevița pe lespedea mormântului soțului ei, Ieremia Movilă. Părul ei castaniu se
Elisabeta Movilă () [Corola-website/Science/335667_a_336996]
-
o căruță și văzându-i pe boierii săi fideli aliniați la marginea drumului le-a strigat: "Boieri, boieri, rușinatu-m-au păgânul!" și poruncind căruțașului să oprească a cerut niște foarfece și și-a tăiat părul și i-a poruncit unuia dintre boieri să-l așeze la Mănăstirea Sucevița pe lespedea mormântului soțului ei, Ieremia Movilă. Părul ei castaniu se găsește și astăzi într-o cutie de argint în formă de măr, atârnată de bolta bisericii. Elisabeta a fost dusă la Istanbul, forțată
Elisabeta Movilă () [Corola-website/Science/335667_a_336996]
-
(n. 1800 - d. 1865) a fost un boier moldovean, ce este cunoscut ca unul dintre primii traducători de literatură străină în limba română. S-a născut în anul 1800 în familia banului Ioniță Gane (d. 29 august 1829) și al soției sale, Ecaterina Buznea (d. 3 iulie 1840
Costachi Gane () [Corola-website/Science/335691_a_337020]
-
Ortodoxă Română. În prezent, biserica se află în fundul unei curți ce adăpostește și casele Lahovary. Biserica și casa parohială sunt clasate ca monument istoric, cu . Biserica a fost construită din lemn, în perioada 1725-1730, de către clucerul Radu Colțea (urmaș al boierilor Doicești), pe un teren ce va intra după 1745 în componența Hanului Colțea, ce se afla vizavi de Spitalul Colțea. Prin urmare, ea a devenit cunoscută sub numele de „Sf. Ilie de la Hanul Colței”. Biserica a fost înconjurată de un
Biserica Sfântul Ilie - Hanul Colței din București () [Corola-website/Science/335703_a_337032]