12,818 matches
-
2003, este deja mai mare decât cel al Statelor Unite ale Americii de 10,4 trilioane de dolari, Însă așa cum vom vedea Într-o secțiune următoare, chiar și această cifră ascunde avantaje economice adiționale În raport cu Statele Unite ale Americii, care nu sunt luate În considerație de PIB4. Concluzia este ca PIB-ul Uniunii Europene este deja 30% din PIB-ul global, făcând din Uniunea Europeană un formidabil competitor pentru America În economia mondială 5. (PIB-ul Uniunii Europene este de aproape 6,5 ori mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
este În mod invariabil adus ca martor al superiorității modului de viață american. Dar ce s-ar Întâmplă dacă am trata cu seriozitate criticile aduse PIB-ului privit ca măsură a bunăstării și am Începe să luăm pe deplin În considerație criterii alternative pentru a măsură calitatea vieților noastre? Cred că ar deveni evident oricărui observator obiectiv că, În multe aspecte, „Statele Unite” ale Europei - chiar dacă se află Încă În fragedă pruncie - au eclipsat deja Statele Unite ale Americii și au devenit un
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sens al perspectivei. și aceasta nu pentru că artiștii timpului erau incapabili să creeze perspectiva. Însă, perspectiva nu era parte a conștiinței perioadei. Într-o lume În care securitatea se găsește Într-un plan vertical strâns, perspectiva era rar luată În considerație. Introducerea perspectivei În artă, În perioada timpurie a Renașterii, a revoluționat concepția umană despre spațiu. Pentru prima oară, privirea omului, până atunci ațintită spre ceruri, s-a Îndreptat către peisajul din jur. Perspectiva plasează individul, pentru Întâia oară, În centrul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
era imaginea În oglindă a ritmului orologiului. Noul lucrător trebuia să-și cedeze În Întregime timpul său În favoarea noului ritm al fabricii. Trebuia să fie punctual, să lucreze În ritmul impus de mașină, iar apoi să plece la timpul stabilit. Considerațiile de timp subiective nu aveau loc În interiorul fabricii. Acolo, timpul obiectiv - timpul mașinii - domnea suprem. Orologiul a jucat un rol nou și important nu numai În fabrică. Burghezia i-a găsit o Întrebuințare În aproape toate aspectele vieții zilnice. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
orologiul orașului, poate fiindcă Îl vedeau ca o modalitate de a sincroniza relațiile umane. Era un fel de a orchestra comportamentul colectiv al comunității. Americanii erau mai atrași de cronometru, deoarece, fiind constant productivi, le oferea prilejul unei mai mari considerații. Asta nu Înseamnă Însă că eficiența nu a fost importantă În Europa. A fost și Încă este. Totuși, În timp ce eficiența tinde să definească comportamentul american, În Europa este considerată un ajutor important, dar nu o caracteristică esențială a motivării umane
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
putea opri amenințarea comunistă și ar crea o piață pentru investițiile americane. O piață europeană comună ar oferi națiunilor europene securitatea și libertatea de care aveau nevoie, pentru a reînvia economiile naționale În suferință și a asigura supraviețuirea acestora. Aceste considerații economice cu caracter strategic erau convingerea că, prin uniune, națiunile europene ar putea, În cele din urmă, să pună capăt secolelor de războaie Între ele. Comunitatea Economică Europeană s-a lărgit În anii ’70 și ’80, adăugând Marea Britanie, Irlanada, Danemarca
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
loialității și solidarității reciproce”30. Totuși statele membre au o portiță de scăpare. Pot fie să se abțină de la vot sau să voteze Împotrivă, lucru care le va permite blocarea unei propuneri În politica externă Înainte de a fi luată În considerație de consiliu 31. În plus, În timp ce Uniunea Europeană este Însărcinată cu crearea unei forțe de reacție rapidă, guvernele naționale Încă Își mențin controlul asupra forțelor armate proprii. Valéry Giscard d’Estaing, fostul președinte francez, care a coordonat procesul de concepție al
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o Uniune cu un caracter mai federal, constituția dă puteri sporite Comisiei Europene. Comisia deține monopolul asupra dreptului de a propune o nouă legislație, care este echivalent cu puterea de veto asupra legilor viitoare care ar putea fi luate În considerație de către Consiliul de Miniștri și Parlamentul European. Președintele comisiei, care va fi ales de Parlamentul European, va avea puteri executive și de constrângere sporite. Parlamentul va obține de asemenea noi puteri bugetare și legislative. Majoritatea legislației Uniunea Europeană votată de Consiliul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
referindu-se la drepturile femeilor, minoritățior, grupurilor culturale, persoanelor cu disabilități, copiilor și a celorlalte ființe vii, pentru ca interesele tuturor să fie incluse În mod egal. Drepturile universale ale omului sunt o garanție că orice persoană va fi luată În considerație și nu va fi exclusă. Lupta pentru libertate În lumea globalizată se dă pentru identitate și acces la ceilalți. Drepturile universale ale omului sunt norme de comportament care Îngustează separarea Între cei conectați și cei neconectați, cei incluși și cei
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ca civilizația noastră terestră să supraviețuiască secolului XXI nu sunt mai mari de 50%”1. În mod obișnuit asemenea afirmații bombastice ar fi fost ignorate și respinse ca aiurelile unui nebun, dar, În acest caz, avertismentele au fost luate În considerație de către, media și au devenit subiect de controversă În comunitatea științifică datorită calificării impresionante a mesagerului. Există limite pentru investigația științifică? Rees este o autoritate În ceea ce privește găurile negre, iar teoriile sale asupra originii și evoluției universului sunt considerate de mulți
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
să fie utilizate În scopuri productive. Dacă europenii Împărtășesc perspectiva utilitară americană, ei au de asemenea o alta sensibilitate care nu este atât de Împortanță aici În America - și anume, respect pentru valoarea intrinsecă a naturii. Îl putem vedea În considerația pe care europenii o au pentru zonele rurale și hotărârea acestora de a menține peisajul natural, chiar dacă aceasta Înseamnă furnizarea de ajutor guvernamental sub formă de subvenții sau chiar renunțarea la dezvoltarea comercială. Natura ocupă un loc important În visul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fiecare experiment științific, aplicație tehnologică sau introducere a unui produs afectează mediul Înconjurător Într-o multitudine de feluri complicate și dificil de măsurat. Vechile metode de a determina riscurile, datorită caracterului lor reducționist, mecanistic și liniar, nu pot lua În considerație subtilitățile relațiilor din natură, care sunt dificil de cuantificat și puțin predictibile. Deoarece americanii pun mare preț pe autonomie, sunt cu mult mai puțin inclinați să sesizeze legăturile dintre lucruri. Au tendința să privească lumea ca pe un grup de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pună mai mult timp și efort În dezvoltarea personală, În timp ce mai puțin de jumătate (49%) au spus că este extrem de important sau foarte important, să câștige mulți bani, punând astfel securitatea financiară pe ultimul loc dintre opt valori luate În considerație de sondaj 37. Europenii se luptă pentru drepturile universale ale omului și pentru cele ale naturii și sunt dispuși să se supună unor coduri de constrângere În acest scop. Ei vor să trăiască Într-o lume a păcii și armoniei
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Liteanu, pe marginea referatului înaintat Epitropiei, menționa: "Rog a se dispune trimiterea unor veșminte din celea vechi la monastirea Neamtzu"68. Acest gen de solicitare exprimă însă nu numai decăderea instituției care în ochii Epitropiei nu se mai bucura de considerația de odinioară, dar și mentalitatea unor reprezentanți ai Epitropiei. De altfel, Liteanu, reprezentantul generoasei Epitropii, s-a autocaracterizat scriind cu mâna sa următoarele rânduri: "În Ospiciul Neamț, am întâmpinat, d-lor colegi, mai multe cereri de eliberare din partea alienaților a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
care se disting unele funcțiuni represive, ca psihopatul curtean sau chiar gâde oficial și alta față de indivizi cu aceeași structură psihologică, dar de o clasă inferioară, contravenienți față de legiuiri. În aceste cazuri, limitrofe, sensul legislației nu a putut lua în considerație starea patologică a individului în cauză, stare mai greu de evidențiat, ci potențialul său de integrare în societate. Până în secolul al XVII-lea nu se poate vorbi de un cod legislativ scris. Apariția pravilelor a stabilit însă criterii medicale destul de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
fiii ei, Alexandru și Ion Popovici, i-a adus osemintele și le-a reînhumat în cimitirul satului Frumușelu de lângă Podu Turcului, în mormântul familiei sale. Pe mormântul său figurează ca dată a nașterii anul 1858, dată ce trebuie luată în considerație deoarece a fost stabilită și gravată de sora sa, Aglaia Popovici. În anul 1984, pictorul Gheorghe Spiridon, consătean și rudă cu doctorul Brăescu, a reconstituit pe pânză chipul marelui înaintaș, iar tabloul a fost remis direcției Spitalului Socola care, în
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ar trebui deținuți). Aceste idei, care idealizează psihologia umană, sunt, fără îndoială, expresia unui umanitarism social romantic. Ele duc la înlăturarea penalităților**: "O crimă făptuită trebuie numai să dea prilej societății de a se sesiza, de a lua îndeaproape în considerație făptașul și de ai determina nocivitatea. În acest sens se înțelege că aparatul judiciar trebuie să se îmbunătățească: din el să facă neapărat parte și medicii experți psihiatri, care să determine cu cunoștințele lor gradul nocivității făptașului. De se descoperă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
psihologii fiziologiști sau materialiști. El a lăsat câteva interesante lucrări de psihologie, printre care cele mai remarcabile ni se par: "Asupra legăturilor existente între frică și percepția frigului"126, "Par quel mécanisme la musique agit-elle sur notre affectivité"127 și "Considerații asupra psihofiziologiei afectivității"128. În afara acestor idei și ipoteze privind funcțiile psihice, multe altele sunt dispersate în întreaga sa operă ("Isteria la femei și bărbați"129, "Natura isteriei și cauzele ei. Mijloace de a o preveni"130, "Quelques mots sur
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
masive cu osatură puternică, cu maxilarele proeminente, cu extremitățile mari. Asasinii aparțin în special acestui tip zis atletic sau hiperhipofizar. În cadrul aceluiași tip somatic intră numeroși epileptici, deliranți cronici sau dictatori. Fără a voi să face aici nici un fel de considerație de ordin politic, apropierea de mai sus nu poate să nu ne impresioneze. La escroci, la criminalii pasionali, găsim mai des un alt tip somatic, cel longilin,cu osatura mai subțire, mai puțin masivă etc.". Alături de Gh. Marinescu, C. I.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
țării. În 1966 acceptă sfaturile tatălui și devine student la Facultatea de Medicină Generală a Institutului de Medicină și Farmacie Iași. Atras de personalitatea profesorului Brânzei, la absolvire, în anul 1972, a pregătit și prezentat lucrarea de diplomă cu titlul "Considerații privind reabilitarea socială a handicapaților neuropsihici. Fusese intern și apoi, după absolvire, a lucrat o perioadă la dispensarul medical comunal Dumești. Urmează secundariatul și este confirmat ca medic specialist în anul 1980, imediat în anul următor ocupând postul de asistent
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a apărut și a acționat în această perioadă, 1947-1950, când s-au realizat marile acțiuni medico-sociale amintite. În ceea ce privește creșterea incidenței afecțiunilor nevrotice, problemă și psihiatrice contemporană, ne mărginim a adera la opinia autorului, conform căreia urmează a se lua în considerație accesibilitatea acestor bolnavi la Spitalul de Psihiatrie, fapt neobișnuit înainte de 1950. Mai facem aici o observație care ne-a fost sugerată de consultarea unui număr foarte mare de foi de observație din secolul al XIX-lea: noi am remarcat o
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
242-246. 147 Contribution à l'étude des troubles mentaux de la maladie de Basedow, București, 1906. 148 Glandele cu secreție internă în raporturile lor cu psihologia și patologia mintală, Raport, Gand, 1913, p. 3. 149 Biologia vârstelor, op. cit. 150 P. Brânzei, Considerații asupra asistenței psihiatrice în Moldova în decursul ultimilor 50 de ani, în Rev. Med. Chir. Iași, an LXIV, nr. 3, pp. 607-613. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------1
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
lui ca subiect semantic. Evoluția limbilor din est și a celor din vest a urmat aceeași logică, dar, la un moment dat, opțiunile au fost diferite: bengali: ciclul nominativ − preergativ − nominativ; hindi: ciclul: nominativ − ergativ. Ideea studiului din 2006 reia considerații anterioare ale autoarei. Montaut (1998b: 139) demonstrează că limbile indo-europene orientale (cu excepția limbii hindi) au avut o dublă evoluție: ergativizare și deergativizare. Construcția ergativă la aspectul perfectiv caracterizează azi grupul occidental al limbilor indo-europene și constituie un fapt de originalitate
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
120, p. 237-250. Palmer, F. R., 2007 [1994], Grammatical Roles and Relations, [Cambridge, New York, Melbourne, Madrid, Cape Town, Singapore, Săo Paulo], Cambridge University Press. Pană, Gabriela, 1967, "Tranzitivitate și diateză", Studii și cercetări lingvistice, 1, p. 15−23. Pană Dindelegan, Gabriela, 1968a, "Considerații pe marginea unor discuții despre diateză", Limba română, 4, p. 319−322. Pană Dindelegan, Gabriela, 1968b, "Regimul sintactic al verbelor în limba română veche", Studii și cercetări lingvistice, 3, p. 265−296. Pană Dindelegan, Gabriela, 1970, "Subcategorizarea verbului în funcție de obiectul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
gramatică. Dificultăți, controverse, noi interpretări, [București], Humanitas Educațional, p. 103−115. Pană Dindelegan, Gabriela, 2003b, "Note asupra pasivului", în Elemente de gramatică. Dificultăți, controverse, noi interpretări, [București], Humanitas Educațional, p. 133−141. Pană Dindelegan, Gabriela, 2006, "Din nou despre diateză. Considerații pe marginea soluției din noua gramatică academică", în: M. Sala (coord.), Studii de gramatică și de formare a cuvintelor. În memoria Mioarei Avram, București, Editura Academiei Române, p. 332−339. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008a [2005a], "Clase sintactice și sintactico-semantice de verbe
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]