12,690 matches
-
o analiză savantă falsă a criticului literar fictiv Homer Whipple de la Universitatea New York. Cadrul narativ al cărții este acela că, după ce "a cochetat scurtă vreme cu un partid politic radical", Adolf Hitler a emigrat în Statele Unite în 1919, devenind ilustrator, editor și autor de science fiction. El a scris romanul science-fantasy "Stăpânul Svasticii" în șase săptămâni în 1953, cu puțin înainte de a muri din cauza unei hemoragii cerebrale (probabil cauzată de sifilis terțiar); "Stăpânul Svasticii" a câștigat ulterior premiul Hugo și "uniformele
Visul de fier () [Corola-website/Science/322180_a_323509]
-
Ce încearcă să ne spună Spinrad este că toate astea se întâmplă aici." În 1982, cartea a fost "pusă la index" (adică a fost interzisă) în Germania de Vest de către Bundesprüfstelle für jugendgefährdende Medien pentru presupusa ei promovare a nazismului. Editorul lui Spinrad, Heyne Verlag, a inițiat o acțiune în instanță, ceea ce a dus la oprirea interzicerii în 1990; cartea a putut fi vândută, dar nu a fost voie să i se facă reclamă sau să fie vizibilă în locurile publice
Visul de fier () [Corola-website/Science/322180_a_323509]
-
(n. 16 mai 1945, Bad Salzungen) este un poet și editor german. Din 1983, a scris numeroase cărți de poezie. Poemele lui Kutsch au apărut în numeroase publicații și antologii naționale și internaționale (Australia, Canada, Francia), calendare, reviste, precum și pe Internet. Dintre publicațiile mai recente se impun a fi amintite textele
Axel Kutsch () [Corola-website/Science/322227_a_323556]
-
făcea obiectul licenței. Licențele nu aveau efect decât pe teritoriul statului care le emisese, dar ele interziceau de obicei și importul tipăriturilor din alte țări. În Anglia, papetarii au format o organizație colectivă, numită „"Onorabila companie a papetarilor și a editorilor de ziare"”, pe scurt "Compania papetarilor". În secolul al XVI-lea, Compania papetarilor a primit dreptul de a cere înregistrarea tuturor operelor tipărite în registrul său. Aceasta însemna practic un monopol al companiei asupra publicării cărților în Anglia secolului al
Legea reginei Anna () [Corola-website/Science/322241_a_323570]
-
cele mai importante amendamente. Versiunea propusă spre aprobare avea doar 6 articole și semăna mult cu licența din 1662. Se interzicea tipărirea, retipărirea sau importul oricărei cărți pe care "o va scrie de aici înainte orice autor" sau pe care editorul sau vânzătorul o va fi cumpărat de la autor. Încălcarea regulilor atrăgea penalități financiare. Prima versiune impunea și înregistrarea cărților în registrul Companiei papetarilor înainte de publicare, precum și depunerea câte unui exemplar al cărții în Biblioteca Regală, precum și în bibliotecile de la Oxford
Legea reginei Anna () [Corola-website/Science/322241_a_323570]
-
abandonată și a fost introdus un termen de copyright limitat. Intrarea în vigoare a Legii reginei Ana în aprilie 1710 a marcat un moment istoric în dezvoltarea legii drepturilor de autor. Fiind prima lege a copyrightului din lume, ea oferea editorilor unei cărți o durată de protecție a operei de 14 ani pentru lucrările publicate după adoptarea legii. Mai oferea 21 de ani de protecție pentru cărțile aflate deja în tipar. The 14 year copyright term could be renewed for another
Legea reginei Anna () [Corola-website/Science/322241_a_323570]
-
prevăzută o perioadă suplimentară de 14 ani pentru drepturile autorilor (cu condiția ca aceștia să mai fie în viață la expirarea primului termen), durata de 21 de ani a subminat eforturile de a avantaja autorii. Multe contracte dintre autori și editori prevedeau cedarea "drepturilor, titlului, proprietății și intereselor" lucrării către editor, iar la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în cazuri precum "Millar și Dodsley" v "Taylor" (1765) și "Carnan" v "Bowles" (1785), tribunalele au tratat asemenea contracte ca un transfer asupra
Legea reginei Anna () [Corola-website/Science/322241_a_323570]
-
cu condiția ca aceștia să mai fie în viață la expirarea primului termen), durata de 21 de ani a subminat eforturile de a avantaja autorii. Multe contracte dintre autori și editori prevedeau cedarea "drepturilor, titlului, proprietății și intereselor" lucrării către editor, iar la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în cazuri precum "Millar și Dodsley" v "Taylor" (1765) și "Carnan" v "Bowles" (1785), tribunalele au tratat asemenea contracte ca un transfer asupra dreptului de autor extins către editor. Având în vedere că
Legea reginei Anna () [Corola-website/Science/322241_a_323570]
-
și intereselor" lucrării către editor, iar la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în cazuri precum "Millar și Dodsley" v "Taylor" (1765) și "Carnan" v "Bowles" (1785), tribunalele au tratat asemenea contracte ca un transfer asupra dreptului de autor extins către editor. Având în vedere că legea urmărea în primul rând să încurajeze cunoașterea în rândul publicului larg și să legifereze comerțul cu cărți, orice beneficii obținute de autori în urma legii au fost întâmplătoare. De-a lungul secolului al XVIII-lea, sub
Legea reginei Anna () [Corola-website/Science/322241_a_323570]
-
rând să încurajeze cunoașterea în rândul publicului larg și să legifereze comerțul cu cărți, orice beneficii obținute de autori în urma legii au fost întâmplătoare. De-a lungul secolului al XVIII-lea, sub presiunea vânzătorilor de cărți mai degrabă decât a editorilor, a apărut ideea că drepturile de autor derivă din dreptul scriitorilor de a beneficia de rezultatele muncii lor. Statutul reginei Ana nu se aplica coloniilor americane, deși anumiți cercetători au afirmat acest lucru. Economia coloniilor se baza în mare parte
Legea reginei Anna () [Corola-website/Science/322241_a_323570]
-
literare ar încuraja geniul și ar promova descoperirile utile." Congresul nu avea însă în acea perioadă autoritatea de a emite legi ale drepturilor de autor. În schimb, a fost votată o rezoluție ce încuraja fiecare Stat să asigure autorilor sau editorilor unei cărți protecție pe o perioadă de cel puțin 14 ani pentru prima editare, iar dacă la sfârșitul perioadei erau încă în viață, perioada să fie prelungită cu încă 14 ani. Trei state aveau deja legi ale drepturilor de autor
Legea reginei Anna () [Corola-website/Science/322241_a_323570]
-
nefinisate a înregistrării a ajuns în mediul online pe data de 16 ianuarie 2011, fiind postată de "Rap-Up".com. În același timp, website-ul a anunțat faptul că piesa a fost produsă de RedOne și prezintă porțiuni interpretate de Pitbull. Conform editorului "Los Angeles Times" Gerrick D. Kennedy, o variantă întreagă a cântecului nefinisat a apărut pe internet la sfârșitul aceleiași săptămâni, în aceeași perioadă debutând și scurtmetrajul publicitar realizat de solistă pentru L'Oreal și debutul său ca jurat al emisiunii-concurs
On the Floor () [Corola-website/Science/322264_a_323593]
-
emisiunea "On Air with Ryan Seacrest", unde a fost dezvăluită versiunea finală a cântecului. După premiera compoziției la emisiunea lui Seacreast, varianta oficială a înregistrării alături de coperta discului single au fost încărcate pe website-ul oficial al acestuia. Mai mult, conform editorului Sadao Turner, piesa prezentată la postul de radio prezintă o serie de diferențe față de versiunea apărută prematur în mediul online. RedOne s-a declarat încântat de oportunitatea de a lucra în compania lui Lopez, declarând că un cântec potrivit pentru
On the Floor () [Corola-website/Science/322264_a_323593]
-
Fără știrea lui Big Jim, Junior bătea și strangula o fată până la moarte atunci cand barieră a apărut, de asemenea a ucis o altă față în timp ce era încadrat în forța de poliție. În altă parte în Chester's Mill, Julia Shumway, editor al ziarului local, este sunata de colonelul James O. Cox, care are un mesaj pentru Bărbie ca să-l contacteze. Cand o va face, Cox îi solicită lui Bărbie să acționeze ca omul guvernului în efortul de a opri blocada domului
Sub Dom () [Corola-website/Science/329644_a_330973]
-
Americii). Editura colaborează de asemenea cu numeroși autori de peste hotare (Germania, Anglia, SUA, Olanda, Spania ș.a.). Cărțile editurii au fost distinse cu numeroase premii, printre care premiile Uniunii Scriitorilor din România, ale Uniunii Scriitorilor din Moldova, Premiul Academiei Române, Premiul Asociației Editorilor Români, Premiul de Stat al Republicii Moldova, Premiul ASPRO ș.a.
Editura ARC () [Corola-website/Science/329666_a_330995]
-
prietenie pe viață cu contemporanul compozitor Granville Bantock (1868-1946) În 1907 prima lui „Suita englezească” a atras atenția lui Henry J. Wood, care a interpretat-o la banchetele din Londra. A fost un succes extraordinar, iar Brian a obținut un editor și interpretări pentru următoarele lucrări orchestrale. De ce el nu a reușit să-și păstreze succesul este o problemă de discutat, dar probabil se datorează timidității cu străinii și lipsa de încredere în sine. Orice ar fi fost, ofertele pentru interpretări
Havergal Brian () [Corola-website/Science/329668_a_330997]
-
a scrie o a treia carte, însă Dezastrul navetei spațiale Challenger a amânat proiectul celor de la NASA. În consecință, Clarke a decis să profite de revenirea periodică a cometei Halley în sistemul solar pentru a scrie "", un roman pentru care editorul i-a oferit un avans de doar un dolar. După ce misiunea Galileo a fost dusă la bun sfârșit cu o întârziere de câțiva ani, Clarke s-a folosit de materialul adunat de acestea pentru a scrie o ultimă carte a
Odiseea spațială () [Corola-website/Science/329797_a_331126]
-
din 2001, fără să fi obținut însă rezultate semnificative. Propunerile de afiliere al alte partide nu l-au atras, și chiar din 2001 s-a retras definitiv din politică, dedicîndu-se întru totul activității științifice, publicistice, literare și celei didactic-profesorale. Ca editor, s-a remarcat prin activitatea de redactor-șef al celei mai mari edituri de stat din Moldova, „Cartea Moldovenească”, unde a deținut această funcție în anii 1989-1990. În anul 1993 a revenit la această editură, care își schimbase între timp
Ion Țurcanu () [Corola-website/Science/329852_a_331181]
-
a cărții și în mediile interesate de istorie din România cu o amplă sinteză intitulată Istoria românilor (cu o privire mai largă asupra culturii). În baza textului acestei cărți, în anii 2008-2010 învățatul a pregătit și editat, prin colaborarea unor editori din Republica Moldova cu alții din România, două volume intitulate Istoria ilustrată a românilor. De la origini pînă la Marea Unire (2008) și Istoria contemporană ilustrată a românilor (2010), ambele lucrări de pionierat în acel moment. De la începutul sec. XXI, istoricul a
Ion Țurcanu () [Corola-website/Science/329852_a_331181]
-
și eseuri intitulată Ca gjëra nuk mund të mbeten sekret (Anumite lucruri nu pot fi ținute secret), și o carte de critică literară intitulată Protonizmi: nga teoria në praktikë (Protonismul: Teorie în practică). Marinaj, care a fost invitat să fie editorul Translation Review, a tradus mai multe cărți din engleză în albaneză , și două din albaneză în engleză, printre care o colectție de poezie orală epică (împreună cu Frederick Turner (poet)) și a editat mai mult de 12 cărți în ambile limbi
Gjekë Marinaj () [Corola-website/Science/329877_a_331206]
-
deși nu putea câștiga premiul cu un concert clasic, cu propriul său concert juriul "să fie incapabil să decidă dacă îl interpreta bine sau nu". Totuși, regulamentul competiției cerea ca lucrarea să fie publicată. Prokofiev a reușit să găsească un editor dispus să producă 20 de exemplare a lucrării la timp pentru competiție. Interpretarea a fost de succes iar juriul, condus de Alexandr Glazunov, i-au acordat lui Prokofiev premiul întâi, deși cu o oarecare reticiență.
Concertul pentru pian nr. 1 (Prokofiev) () [Corola-website/Science/329897_a_331226]
-
Infinity Science Fiction (cunoscută și ca Infinity) a fost o revistă americană de științifico-fantastic care a apărut doar din noiembrie 1955 până în noiembrie 1958 (un total de 20 de numere). Editorul revistei a fost Larry Ț. Shaw. Începând din 1970, folosind titlul "Infinity", Lăncer Books a publicat o serie de antologii (cele mai multe) originale de povestiri scurte editate de Robert Hoskins, care au fost prezentate că o continuare a revistei "Infinity Science
Infinity ScienceFiction () [Corola-website/Science/329909_a_331238]
-
aliniat cu Partidul Conservator, conștient de faptul că ucrainenii nu mai erau aliați cu Arhiepiscopul Langevin și romano-catolicii, a făcut un pas înainte și a finanțat primul ziar în limba ucraineană în Canada, Fermierul Canadian (Kanadiskyi Farmer), al cărui prim editor,a fost nimeni altul decât Ivan Negrich. Serafim a disparut pe la 1908, dar există referințe despre el în ziarul Vocea Ucraineană “Ukrainskyi Holos”, (care este publicat încă și la ora actuală în Winnipeg), ca vânzând Biblii pentru lucrătorii de la calea
Catedrala de tablă () [Corola-website/Science/329934_a_331263]
-
din București. A mai predat franceza la Gimnaziul „Mihai Viteazul", la Liceul Militar și la Seminarul Nifon din capitală. Autor de manuale, al unui dicționar (1894) și al unei antologii (La Poesie lyrique francaise du X-eme au XX-eme siecle, 1895), editor și comentator al lui Buffon (Discours sur le style, 1884), istoric al literaturii franceze (Histoire de la litterature francaise jusqu'a Malherbe, 1892), Florescu a desfășurat și o insistentă activitate jurnalistică. Membru al Partidului Liberal, prieten cu Pantazi Ghica și colaborator
Bonifaciu Florescu () [Corola-website/Science/328167_a_329496]
-
timp cu popularizarea educației, științei și a culturii în mediul rural, activitatea asociației a fost dublată de preocuparea pentru creația savantă, pentru cultura majoră. Astfel, într-o vreme în care disputa între fonetism și etimologism crea mari confuzii în rândul editorilor de cărți, reviste și ziare, la adunarea generală a asociației din 10-11 mai 1865, Vincențiu Babeș propune crearea unui front comun, între asociațiile ASTRA, Societatea Culturală din Bucovina și „bărbații cultivați din România” pentru unificarea ortografiei românești. Propunere care a
Asociația națională arădană pentru cultura poporului român () [Corola-website/Science/327602_a_328931]