12,957 matches
-
de rețeaua socială care ar putea să fie o sursă de sprijin și un suport pentru sporirea autonomiei în relație. într-o încercare de a explica mecanismele emoționale declanșatoare ale violenței în cuplu, Elbow (1977) descrie patru tipuri de raportări emoționale ale partenerilor, în funcție de nevoia emoțională centrală pe care o manifestă în interacțiune. Autorul spune că prototipul acestor nevoi și tiparul de manifestare comportamentală a fost creat deja în cadrul primelor interacțiuni, a experiențelor de început cu părinții, în copilărie. Homeostazia familiei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
putea să fie o sursă de sprijin și un suport pentru sporirea autonomiei în relație. într-o încercare de a explica mecanismele emoționale declanșatoare ale violenței în cuplu, Elbow (1977) descrie patru tipuri de raportări emoționale ale partenerilor, în funcție de nevoia emoțională centrală pe care o manifestă în interacțiune. Autorul spune că prototipul acestor nevoi și tiparul de manifestare comportamentală a fost creat deja în cadrul primelor interacțiuni, a experiențelor de început cu părinții, în copilărie. Homeostazia familiei actuale se menține doar atât timp cât
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pe care o manifestă în interacțiune. Autorul spune că prototipul acestor nevoi și tiparul de manifestare comportamentală a fost creat deja în cadrul primelor interacțiuni, a experiențelor de început cu părinții, în copilărie. Homeostazia familiei actuale se menține doar atât timp cât nevoia emoțională este satisfăcută în interacțiunea actuală cu partenera/ul de viață. Cele patru tipuri se construiesc pe următoarele nevoi emoționale centrale: 1. nevoia de a controla și de a fi autonom. Partenera reprezintă obiectul controlului. Interacțiunea cu ea reînvie simbolul părintelui
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
creat deja în cadrul primelor interacțiuni, a experiențelor de început cu părinții, în copilărie. Homeostazia familiei actuale se menține doar atât timp cât nevoia emoțională este satisfăcută în interacțiunea actuală cu partenera/ul de viață. Cele patru tipuri se construiesc pe următoarele nevoi emoționale centrale: 1. nevoia de a controla și de a fi autonom. Partenera reprezintă obiectul controlului. Interacțiunea cu ea reînvie simbolul părintelui care controla și care transmitea permanent mesajul: trebuie să fii controlat. Partenerul se simte mereu expus riscului de a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sentiment de indisponibilitate a partenerului poate fi generat de: „indisponibilitatea fizică a partenerului, amenințări ale partenerului de a dizolva relația, implicarea partenerului într-o altă relație (sexuală sau platonică) ce amenință unicitatea și legăturile strânse ale relației cu partenerul, distanțarea emoțională în relație cu partenerul și dobândirea unei puteri mai mari în relație, ceea ce-l face mai puțin dependent și legat de celălalt în relație”(Mayseless, 1991, p. 22). Când partenerul pare mai puțin accesibil și responsiv în relație, el sporește
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de a-l sprijini, frânează dezvoltarea de comportamente violente în relația de cuplu, în ciuda disciplinării prin pedepsirea fizică a copilului. Adesea, chiar portretul partenerului agresiv este descris cu caracteristici ce se regăsesc la tipul atașamentului ambivalent: impredictibil, imatur și labil emoțional, acuzându-l pe celălalt pentru problemele apărute, gelos, suspicios, cu nevoie de a-l controla, de a-l domina și de a-l folosi pe celălalt, nesigur, cu personalitate inconstantă, incapabil de a-și controla impulsurile, exploziv (Mayseless, 1991). Tipul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
acești copii ca fiind agresați direct de părinți. îngrijorător e și faptul că studiul arată o prezență a copiilor în familiile violente de 88%. Cei 68% de copii direct abuzați de părinții cu violență domestică suferă abuz fizic (68%), abuz emoțional (70%) și abuz sexual (8%). Când vorbim despre consecințe avem în vedere toate laturile ființei umane: biologice, psihologice, sociale și culturale. Evenimentele traumatice provoacă un nivel crescut de cortizon în corpul copilului, ceea ce modifică specific echilibrul neuroendocrin care influențează întreaga
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sănătate precară, tulburări de somn și plâns excesiv. Construirea atașamentului, a cărui perioadă sensibilă începe în jurul vârstei de 6 luni, va fi profund afectată. Și asta nu doar din cauza stărilor intense de spaimă ale copilului, ci mai ales din cauza indisponibilității emoționale a unei mame care trăiește anxietatea unei relații amenințătoare cu partenerul de viață. în relația cu copilul, mama-victimă nu mai poate veni în întâmpinarea nevoilor emoționale ale copilului și nici măcar nu va putea avea manifestări constante, predictabile, față de care copilul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nu doar din cauza stărilor intense de spaimă ale copilului, ci mai ales din cauza indisponibilității emoționale a unei mame care trăiește anxietatea unei relații amenințătoare cu partenerul de viață. în relația cu copilul, mama-victimă nu mai poate veni în întâmpinarea nevoilor emoționale ale copilului și nici măcar nu va putea avea manifestări constante, predictabile, față de care copilul să-și poată construi o strategie comportamentală, un tip de atașament clar. Emoțiile negative ale mamei au un ecou intens negativ în starea copilului. în cel
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de atașament clar. Emoțiile negative ale mamei au un ecou intens negativ în starea copilului. în cel de al doilea an de viață a copilului, din punct de vedere cognitiv, se structurează relația cauză-efect și se dezvoltă gândirea simbolică. Expresiile emoționale negative ale celor dragi induce copilului stări de indispoziție cu atât mai profunde, cu cât persoanele sunt mai semnificative pentru el. La această vârstă, expuși fiind la scenele de mânie dintre părinți, copiii nu mai pot rămâne pasivi, ci fac
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ținte ale violențelor parentale. Dar concluzia studiilor este că „nu există dubii cu privire la faptul că acei copii care sunt martori sau/ și victime ale violenței domestice sunt cu toții afectați din punctul de vedere al comportamentului și al ajustărilor cognitive și emoționale”(James, 1994). Trebuie însă ținut seama de o serie de alți factori importanți în geografia violenței în familie: severitatea și frecvența evenimentelor violente, rolul copilului în familie, numărul de separări și mutări la care trebuie să ia parte copilul și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se 87VIOLENȚA cumulează cu efectul victimizării directe (copilul e ținta) sau indirecte (copilul e martor la victimizarea unei persoane semnificative) sporind impactul acestor experiențe nocive asupra sănătății mentale a copilului. în cazul în care expunerea este indirectă, copiii trăiesc starea emoțională intensă, negativă, de spaimă, generată de violența traumatică și, în plus, o traumă secundară, prin relația pe care o au cu prietenul sau membrul familiei care a fost victima directă (Ceballo et al., 2001). Se consideră astfel că această experiență
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în familie și comunitate, luate independent, sporesc cumulativ riscul de traumatizare a mamei în comparație cu mamele expuse la o singură formă de violență. Pe de altă parte, lucru demn de reținut din perspectiva prevenirii, cercetările arată că familia lărgită, reprezentând proximitatea emoțională imediată a mamei, o influențează mai mult decât vecinătatea în care trăiește (Klebanov, Brooks-Gunn, Duncan, 1994). Afectarea psihologică a mamei diminuează posibilitatea ei de protecție a copilului și chiar capacitatea de „a-și vedea”copilul. într-o cercetare realizată de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care stimulează în cel mai înalt grad potențialul creativ de care dispune individul. O ingenioasă violență îi întâmpină pe copiii preșcolari în unele grădinițe. Pedepse care-i ridiculizează în fața colegilor, amenințări cu consecințe nebănuite asupra stării de siguranță și confort emoțional al copiilor sunt practici banale, a căror violență distructivă nu este sesizată decât uneori, de părinți. Sunt cunoscute amenințările educatoarelor: „dacă nu dormi, vine bau-bau!”sau uneori, mai rău, pentru copiii care plâng cerând să vină părinții să-i ia
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
plăcute, de amuzament în grup, pe promovarea și susținerea relațiilor de colaborare și a prieteniilor între copii, cu atât adaptarea copiilor se va petrece mai rapid și noua experiență va deveni una plăcută, cu efecte benefice în dezvoltarea copiilor. Competențele emoționale ale copiilor preșcolari determină calitatea relațiilor cu ceilalți, în grupul de copii, dar și cu ceilalți adulți. în vreme ce competențele emoționale ale copilului sunt determinate de modelul internalizat de funcționare a lumii, construit în relație cu figura de atașament, aplicarea lor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copiilor se va petrece mai rapid și noua experiență va deveni una plăcută, cu efecte benefice în dezvoltarea copiilor. Competențele emoționale ale copiilor preșcolari determină calitatea relațiilor cu ceilalți, în grupul de copii, dar și cu ceilalți adulți. în vreme ce competențele emoționale ale copilului sunt determinate de modelul internalizat de funcționare a lumii, construit în relație cu figura de atașament, aplicarea lor în realitatea grădiniței este influențată și de atmosfera din grădiniță, de competențele emoționale și cognitive ale celorlalți copii, precum și de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dar și cu ceilalți adulți. în vreme ce competențele emoționale ale copilului sunt determinate de modelul internalizat de funcționare a lumii, construit în relație cu figura de atașament, aplicarea lor în realitatea grădiniței este influențată și de atmosfera din grădiniță, de competențele emoționale și cognitive ale celorlalți copii, precum și de abilitatea educatoarelor de a controla grupul de copii, rămânând empatice față de copii. După Pat Crittenden (2005), în jurul vârstei de 6 ani, copiii dobândesc o modalitate mai fină de comprehensiune a cauzalității, a efectelor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pe care comportamentele lor le au asupra celorlalți și asupra emoțiilor proprii ce le acompaniază comportamentele. Modalitățile lor de a cunoaște lumea se diversifică. Toate cunoștințele pe care le acumulează sunt efectul și sunt acompaniate de reprezentări ale trăirilor lor emoționale. Pentru a reliefa existența unor situații de maltratare, trebuie să te concentrezi pe modul 1. în engleză, flow. în care copiii își explică propriile comportamente. Când fac acest lucru, ei își examinează motivația, trăirile emoționale. Când reprezentările lor emoționale sunt
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de reprezentări ale trăirilor lor emoționale. Pentru a reliefa existența unor situații de maltratare, trebuie să te concentrezi pe modul 1. în engleză, flow. în care copiii își explică propriile comportamente. Când fac acest lucru, ei își examinează motivația, trăirile emoționale. Când reprezentările lor emoționale sunt congruente cu acțiunile, nu poate fi vorba despre o alterare psihologică a copilului, consecutiv maltratării. Când, însă, aspectele motivaționale sunt incompatibile cu răspunsurile, specialistul trebuie să intre în alertă. Problema care apare este că în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lor emoționale. Pentru a reliefa existența unor situații de maltratare, trebuie să te concentrezi pe modul 1. în engleză, flow. în care copiii își explică propriile comportamente. Când fac acest lucru, ei își examinează motivația, trăirile emoționale. Când reprezentările lor emoționale sunt congruente cu acțiunile, nu poate fi vorba despre o alterare psihologică a copilului, consecutiv maltratării. Când, însă, aspectele motivaționale sunt incompatibile cu răspunsurile, specialistul trebuie să intre în alertă. Problema care apare este că în cazul copiilor „cuminți”, care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
maltratării. Când, însă, aspectele motivaționale sunt incompatibile cu răspunsurile, specialistul trebuie să intre în alertă. Problema care apare este că în cazul copiilor „cuminți”, care fac ceea ce li se cere, nimeni nu se mai întreabă cu privire la motivația lor, la trăirile emoționale care stau la baza acestor comportamente. în aceste cazuri, suntem în fața unor superkids, după denumirea dată deja de Henry Kempe 1 copiilor care s-au adaptat la situația de maltratare prin comportamente care preîntâmpină așteptările adulților, dar care țin copilul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
penalizat de părinți. Copiii, în aceste condiții, învață să dea răspunsuri care să-i nemulțumească mai puțin pe adulți, răspunsuri care n-au de-a face cu adevărata motivație și care nu-l lăsa pe copil să-și examineze reprezentările emoționale care-i determină comportamentele, să se înțeleagă pe sine și să fie sincer cu părinții, să-l poată înțelege. Dar „ironia”, în ambele cazuri, este că părinții înșiși foarte rar înțeleg de ce fac ceea ce fac, mai ales când, fiind vorba
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
școlar, ci poate apărea oriunde au loc interacțiuni sociale în grupuri organizate. Hărțuirea este o formă de abuz a victimei, de către o altă persoană sau grup de persoane. între victimă și agresor (persoană sau grup) există un dezechilibru de putere emoțională, fizică, socială care vulnerabilizează victima și sporește riscul de atac asupra ei. Ca și abuzul, formele de hărțuire pot fi emoționale (presiuni făcute asupra victimei și manipularea ei, determinându-o să facă gesturi în sensul dorit de agresor), fizică (bătaie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o altă persoană sau grup de persoane. între victimă și agresor (persoană sau grup) există un dezechilibru de putere emoțională, fizică, socială care vulnerabilizează victima și sporește riscul de atac asupra ei. Ca și abuzul, formele de hărțuire pot fi emoționale (presiuni făcute asupra victimei și manipularea ei, determinându-o să facă gesturi în sensul dorit de agresor), fizică (bătaie etc.), sexuală. Spre deosebire însă de abuz și neglijare, hărțuirea poate lua forme noi, în pas cu dezvoltarea tehnicilor. Este bine-cunoscută
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
relației formale între agresor și victimă. în vreme ce în cazul abuzului agresorul e un adult cu responsabilități de îngrijire a copilului, în cazul hărțuirii avem un raport de „colegialitate”(peers) între victimă și agresor, deși pe planul raporturilor de putere fizică, emoțională, socială, balanța înclină în defavoarea victimei. Există autori care consideră că hărțuirea la școală începe doar când copiii au deja 9 ani (Trudel, Puentes-Noiman, Ntebutse, 2002), plasând deci hărțuirea în proximitatea cronologică a adolescenței. Dar alți autori arată că hărțuirea poate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]