15,241 matches
-
să parcurgă toate zonele statului, fără să fie expus nici unui act arbitrar... "Trebuie ca cetățeanul să fie asigurat împotriva violenței individuale și împotriva oricărui act arbitrar al puterii. Astfel, în ceea ce privește această libertate, pe care o numim libertatea individuală, nu voi insista; aceasta merită titlul de incontestabilă și de indispensabilă. "Dar, cînd cetățeanul a obținut această securitate, aceasta nu este de ajuns. Dacă el ar adormi într-o liniștită indolență, el nu ar păstra mult timp această securitate. Trebuie ca cetățeanul să
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
situa aici o parte din profesiunile liberale, marii industriași, cadrele înalte din sectorul public și privat. Este incontestabil că aceste elite se străduiesc să-și mențină rolul și reușesc, într-o oarecare măsură; prin strategii de reproducere asupra cărora au insistat foarte mult numeroși autori. Și încă nu s-au scos destul în evidență fenomenele de mobilitate socială descendentă și ascendentă: dacă analizăm două generații, se observă o înnoire relativă, care dezminte imaginea puțin cam mitologică a permanenței elitelor. Un alt
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
vertebrală. Anamneza oferă date prețioase asupra cauzelor declanșatoare și permite diagnosticul etiologic în 50% dintre cazuri. Culegerea de date se va face de la pacient (dacă este posibil) și de la anturaj, iar prezența unui martor ocular este extrem de folositoare. Se va insista pe:mod de debut și evoluția ulterioară;poziția corpului la debutul sincopei;gradul de profunzime al pierderii de conștiență;durata episodului sincopal;modul în care șia recăpătat starea de conștiență;factori precipitanți posibili: durere, tuse, micțiune, defecație, deglutiție, schimbare de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91968_a_92463]
-
tema alegerii, a liberului arbitru. și, deși în Paradis alegerea e mai curînd de ordinul cunoașterii amăgită de șarpe, Eva judecă greșit , componenta voință nu este mai puțin prezentă prin încălcarea avertismentului divin. Pe această componentă a ființei umane vor insista autorii creștini, de la Sfîntul Pavel înainte, atunci cînd vor trata, iarăși și iarăși, alegerea : cea spirituală, dar mai ales cea morală, între bine și rău, virtute și păcat, ceresc și pămîntesc, suflet și carne, om interior și om exterior, viață
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în sensul lui de normă a omului complet, e potrivit așadar să îl distingem tocmai de categoria generalului și cu atît mai mult de categoria cantitativă, statistică a colectivului. René Guénon, de la care derivă în mare parte tematica acestui capitol, insistă asupra deosebirii verticale între universal, general și colectiv, corespunzătoare unor trepte diferite de ființă. în expresia pe care, interpretînd date metafizice tradiționale, el a dat-o structurii realului complet, stările de ființă de tip individual se caracterizează prin determinații de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
dinamica ființei umane : căci reprezintă nivelul imediat superior de existență pe care, luîndu-și-l ca model, ființa se înalță, acoperindu-și progresiv verticala, pînă ce ajunge pe culme și se realizează ca variantă unică, personală de univers inteligibil 4. Pierre Hadot insistă pe faptul că grija de sine a filozofului antic nu viza, așa cum interpretează Michel Foucault, construirea sinelui individual, ci, dimpotrivă, transformarea, depășirea, universalizarea lui, realizarea părții celei mai bune a sinelui, care e, în fond, un sine transcendent. Tema însoțitorului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
A-ți împlini destinul de om revine la a trece în act, potrivit unei variante personale, posibilitățile Omului Universal. înseamnă, mai precis, a participa activ la modelul care te locuiește. Cînd vorbește despre realizarea personală a Omului Universal, Andrei Pleșu insistă în aceeași măsură pe ambele aspecte ale acestui proces : pe menirea omului de a satura tot spectrul creaturii ; pe capacitatea, orientată ascendent, de a se depăși, de a tinde spre modelul său. Idealmente, omul se identifică, în măsura în care își realizează integral
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
caz cu calitatea de cuceritor al lumii. Datorită acestei ideologii, mișcările fundamentaliste sînt inevitabil politice. Cîteva strategii o pun în operă și ele dovedesc orientarea seculară care, combătută de fundamentalisme, le domină de fapt din plin. . Inversarea logicii simbolice. Fundamentaliștii insistă pe sacralizarea unui teritoriu care, în tradiția-gazdă, are un statut simbolic venerabil. în India, adepții Hindutva pretind, împotriva musulmanilor, că hindușii pot revendica toate ținuturile udate de apele sfinte ale Gangelui, Indusului și Brahmaputrei și că ei se identifică de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mobilizatoare resimțită în zorii unei religii monoteiste de întreaga comunitate, iar de contemplativii ei în toate timpurile. Eliberarea amînată corespunde unei distanțe destinse și într-un fel temporalizate, căci dezlegarea trebuie așteptată indefinit, chiar dacă gîndirea indiană și cea greacă nu insistă pe temporalitate și pe istorie, precum monoteismele. Un alt exemplu: Hans Blumenberg vedea polemica între teologul tradiționalist Johann Wenk și Nicolaus Cusanus ca o situație conflictuală tip. Primul, spune el, ilustra teama, atît de des resimțită în fața unei teologii mistice
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
el are o lungă experiență teologală și teologică a uniunii fără confuzie, a discernerii fără separare, a conjuncției incomensurabilelor. I-ar rămîne așadar să aplice acest model asupra realului imediat, asupra actualității. Deocamdată însă discursul eclezial curent se mulțumește să insiste declarativ pe o moștenire spirituală vertiginoasă și totodată pe participarea ortodoxiei la modernitate, dar înaintează șovăitor spre articularea efectivă a celor două teme. Efortul de articulare e cu atît mai lent cu cît (mai) nimic din realitatea socială nu pare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
devenit după un model al pieței, care se impune și în materie religioasă consumatorul principal. Lui i se adresează în primul rînd religiile, pe el încearcă să-l capteze, el decide ce formulă de credință să aleagă. Principiile pe care insistă astăzi instituțiile religioase privesc individul în singularitatea, nevoile, crizele lui, și mai puțin colectivitățile compacte. Pe de o parte, atenția față de individ e perfect racordabilă la logica transcendentă a religiilor. Asumînd importanța pe care categoria individualului a căpătat-o în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
societăților, ci longitudinal, pe verticala care unește ființa umană cu Polul, în transparența unei înălțimi și a unei adîncimi în care individualitatea spirituală experimentează realitatea contrapărții sale celeste, își descoperă dimensiunea seniorială, a doua sa persoană, acel Tu suveran. Corbin insistă așadar pe faptul că experiența unitivă presupune separarea de dimensiunea socială a persoanei, activarea exclusivă a dimensiunii ei transcendente. Totuși, nici el nu e adeptul unei discipline spirituale restrînse la domeniul privat sau la cercuri exclusiviste. Nici el nu renunță
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
el face în mod metodic apel la dialogul intelectual-contemplativ al culturilor spirituale, la beneficiile diversității convergente spre Ultim. în sfîrșit, un gînditor tradițional ca René Guénon vedea ieșirea din criza lumii moderne prin reconstruirea întregii societăți după principii metafizice. El insista asupra instituțiilor spirituale care, reactivate sau reinstaurate, ar putea deveni fermentul acestei transformări. Totuși, și la el, accentul cade în primul rînd pe trezirea conștiințelor, pe o reformă a mentalității moderne. și la el mai ales la el accentul cade
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
parte dintre postulatele cusane, știința modernă apucă, desigur, într-o cu totul altă direcție decît docta ignorantia cusană. Dacă postulează imperfecțiunea universului, aceasta din urmă îl folosește ca materie pentru o trecere la limită către perfecțiunea divinului. Dacă Nicolaus Cusanus insistă pe limita capacităților umane de cunoaștere, e pentru că le raportează la știința infinită și le pune în colaborare cu ea, antrenînd cunoașterea umană într-o dinamică spre Ultim. Or, acest dinamism nu a fost preluat de modernitatea noastră. A rămas
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
secătuită astăzi. Prin imaginație teologică el înțelege tocmai opusul atitudinii cognitive tradiționaliste (nu doar creștine), în cazul căreia prealabilele dogmatice determină rezultatul încă dinainte ca efortul teologic să demareze. Situație instalată ce trebuie însă depășită. Claude Geffré, teolog dominican liberal, insistă, în cărțile lui, pe faptul că demersul teologic și chiar viața de credință presupun în toate timpurile interpretarea, personală sau comunitară, a revelației. A crede și a interpreta așadar, a produce noutate în raport cu discursul dogmatic constituit sînt inseparabile. încă de la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
desfășurare doctrinară a noutății infinite, deja dată în revelația christică. Cînd interpretează ciclurile liturgice bizantine, el le înfățișează ca urcușuri ale omului pe cale de a fi deificat în realitatea împărăției, în misterul Zilei a Opta. Cînd expune temele isihasmului, el insistă pe experiența spirituală, dătătoare de cunoaștere noetică, teologală din care poate decurge formularea teologică autentică. Doctrina, liturgica, experiența spirituală erau, toate trei, privite ca posibilități de participare la noutatea polară a divinului. Față de ea, atitudinea umană potrivită i se părea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
inversat. Cele două perspective sînt ipostaziate cîteodată în doi arbori. A.K. Coomaraswamy arată, cu referințe și citate, că tema celor doi arbori, drept și răsturnat, se întîlnește de la Platon la Dante, din Siberia și India pînă în Melanezia. El insistă pe faptul că, laolaltă, o inversiune în ce privește regentarea sferelor lumii vizibile de către ierarhiile îngerești. Fiecare treaptă îngerească coordonează cîte o sferă din lumea vizibilă, dar în ordine inversă față de cea geometrică : îngerii cei mai apropiați de centrul lumii invizibile (care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
opiniilor, accepți să lași loc unei alterități care te stînjenește, care te contrariază. Pentru noi, toleranța constituie exercițiul cel mai curent, cel mai larg împărtășit, al autorestrîngerii consimțite. Analizînd cîmpul tematic și contradicțiile tîrziu moderne ale acestui concept, Andrei Pleșu insista pe două aspecte referitoare la sensul filozofic și spiritual al toleranței. Ea reprezintă atitudinea existențială cea mai adecvată dinaintea contingenței ; e așezarea realistă față de o lume recunoscută ca imperfectă, față de o umanitate recunoscută ca failibilă, față de propriul eu încărcat de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a gîndi credințele în convergență spre Polul lor absolut. întîlnirea cu varietatea religioasă a lumii, fenomen specific al modernității tîrzii, ne obligă aproape să scrutăm alternativa distincție/confuzie între incinta dogmatică a adevărului și libertatea lui atotcuprinzătoare. André Scrima a insistat deseori pe discernămîntul cu care sînt de privit cele două fețe ale doctrinei religioase : formulare irigată de adevărul revelat, dar și limită, încercuire pusă unei realități incircumscriptibile. El semnalează undeva condiția Textului sacru ca cugetător credincios, introducere la Nikolai Berdiaev
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
acestei problematici. Dintre filosofii moderni ne va reține atenția Leibniz, care oferă o nouă interpretare a argumentului (care deschide calea spre argumentele modale viitoare), diferită de varianta lui Descartes, care făcuse deja carieră în epocă, iar din filosofia contemporană, vom insista asupra a trei contribuții remarcabile: Norman Malcolm, Alvin Plantinga și Charles Hartshorne. Acestuia din urmă îi vom rezerva un capitol separat, deoarece contribuția sa la adresa argumentului ontologic este cea mai importantă din ultimul secol și oferă o variantă unică și
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
iluminarea), care cuprinde: − producerea de idei noi, de găsire a unor noi piste; − sortarea ideilor și alegerea acelora cu șanse mai mari de realizare. ) Găsirea soluției, care cuprinde: − evaluarea (verificarea) soluțiilor aplicabile; − decizia finală. În cazul temei de cercetare, am insistat pe a treia etapă, considerând-o mai puțin tratată În lucrările de specialitate, dar foarte importantă pentru Managementul creativității În Întreprinderile 1 Petru Ioan, Lucian Blaga În orizontul unei logici paradisiace, Iași, Editura „Ștefan Lupașcu”, 2005, p.117. George-Ștefan COMAN
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
iluminarea), care cuprinde: − producerea de idei noi, de găsire a unor noi piste; − sortarea ideilor și alegerea acelora cu șanse mai mari de realizare. ) Găsirea soluției, care cuprinde: − evaluarea (verificarea) soluțiilor aplicabile; − decizia finală. În cazul temei de cercetare, am insistat pe a treia etapă, considerând-o mai puțin tratată În lucrările de specialitate, dar foarte importantă pentru Managementul creativității În Întreprinderile 1 Petru Ioan, Lucian Blaga În orizontul unei logici paradisiace, Iași, Editura „Ștefan Lupașcu”, 2005, p.117. George-Ștefan COMAN
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
COMAN 7 industriale. Am trecut din zona Managementului administrativ al domeniului creativității, În cel al Managementului de proces, În care se realizează propriu zis scopul realizării practice din domeniul creativității. Lucrarea de față dezvoltă În mod direct aplicativ (fără a insista excesiv pe latura teoretică și filozofică), următoarele probleme: În primul capitol m-am referit la definirea termenilor operanți În creativitate. Astfel, am menționat, conform documentării adecvate că, noțiunea „a crea” provine dintr-o rădăcină sanscrită - „kr” -, cu sensul de „a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
COMAN 7 industriale. Am trecut din zona Managementului administrativ al domeniului creativității, În cel al Managementului de proces, În care se realizează propriu zis scopul realizării practice din domeniul creativității. Lucrarea de față dezvoltă În mod direct aplicativ (fără a insista excesiv pe latura teoretică și filozofică), următoarele probleme: În primul capitol m-am referit la definirea termenilor operanți În creativitate. Astfel, am menționat, conform documentării adecvate că, noțiunea „a crea” provine dintr-o rădăcină sanscrită - „kr” -, cu sensul de „a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Ne vom informa dacă membrii familiei și rudele apropiate au suferit de boli ale sistemului nervos cu caracter familial și ereditar (distrofia musculară progresivă, boala Friedreich, coreea cronica Huntigton, paraplegia familiala Strumpell-Lorrein, boala Creutzfeld Jacobs, boala Wilsonn, neurofibromatoza von Recklinghausen), insistând și asupra sifilisului, tuberculozei, consumul de alcool sau a drogurilor, afecțiuni care pot sa aibă repercusiuni asupra descendenților. Este importantă existența la rude a unor malformații cranio-encefalice, malformații vasculare, maladii degenerative, afecțiuni extrapiramidale etc. [1,3]. ANTECEDENTELE FIZIOLOGICE La copil
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]