12,586 matches
-
pentru „i” și „s” se oscilează între caracterele slavone și cele latine. Considerăm că în situația unei medalii realizate în țară că rod al unei inițiative private se reflectă situația încă oscilanta în folosirea integrală a alfabetului latin, din moment ce o medalie oficială dedicată lui Vasile Sturza și Anastasie Panu, realizată în atelierele Farachon din Paris, în același an, grafiază inițială prenumelui lui Sturza cu „B”, ceea ce ar putea însemna inițială pentru Basil, dar tot atât de bine caracterul slavon pentru „V”, inițială lui
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Sturza cu „B”, ceea ce ar putea însemna inițială pentru Basil, dar tot atât de bine caracterul slavon pentru „V”, inițială lui Vasile. - prezentarea domnitorului în uniformă de colonel se impunea, se preta cu atât mai mult cu cât era vorba de o medalie ce se referă la armată, cadru ofițeresc al căreia fusese și Cuza. - fiind vorba de 14 aprilie 1859, remarcam că în memoria contemporanilor continuă să fie chipul colonelului Cuza și nu al domnitorului, care se va impune - cel puțin în
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
colonelului Cuza și nu al domnitorului, care se va impune - cel puțin în medalistica - începând cu anul 1864. - în legătură cu ,,catalogul din 1906”, apreciam că nu este o realizare românească, alcătuit pe baza studiului temeinic și sistematic al unei colecții de medalii românești, ci este, cum se precizează în prefață, „lucrat după catalogul din limba germană publicat în broșură de Dr. Egon Groner, rectificat și completat până în 1906 de D-l colonel G. Iordăchescu...”{\cîte 77}. Oferim cititorilor și punctul de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
dr. George Severeanu acum aproape un secol, care stă la baza afirmațiilor de mai sus: „În catalogul uneia din cele mai importante fabrici din Germania, W. Mayer și Frz. Wilhelm, am avut satisfacția de a vedea reprodusa la tabela 3, medalia de la Socola; și fiindu-mi cunoscut că această casă nu își are ființă de cat de la 1861, am cerut detalii asupra acestei medalii rugând chiar să îmi procure una. Din răspunsul primit aflăm că: Medalia a fost comandata în 1896
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
din Germania, W. Mayer și Frz. Wilhelm, am avut satisfacția de a vedea reprodusa la tabela 3, medalia de la Socola; și fiindu-mi cunoscut că această casă nu își are ființă de cat de la 1861, am cerut detalii asupra acestei medalii rugând chiar să îmi procure una. Din răspunsul primit aflăm că: Medalia a fost comandata în 1896, după un desen care i-a fost trimis; Numele autorului nu-l cunosc, medalia fiind comandata de un necunoscut (Precauțiune de altfel dibace
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
vedea reprodusa la tabela 3, medalia de la Socola; și fiindu-mi cunoscut că această casă nu își are ființă de cat de la 1861, am cerut detalii asupra acestei medalii rugând chiar să îmi procure una. Din răspunsul primit aflăm că: Medalia a fost comandata în 1896, după un desen care i-a fost trimis; Numele autorului nu-l cunosc, medalia fiind comandata de un necunoscut (Precauțiune de altfel dibace dar inutilă, fiindu-ne persoană destul de cunoscută); Nu-mi poate da nici o
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
a fost comandata în 1896, după un desen care i-a fost trimis; Numele autorului nu-l cunosc, medalia fiind comandata de un necunoscut (Precauțiune de altfel dibace dar inutilă, fiindu-ne persoană destul de cunoscută); Nu-mi poate da nici o medalie, stanța fiind luată de acel ce a comandat-o (așa cum am aratat și mai sus, stanța este acum în patrimoniul Muzeului Unirii din Iași, n.n.). În fața acestor probe, conclud că avem de a face cu o medalie inventată”{\cîte 78
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
poate da nici o medalie, stanța fiind luată de acel ce a comandat-o (așa cum am aratat și mai sus, stanța este acum în patrimoniul Muzeului Unirii din Iași, n.n.). În fața acestor probe, conclud că avem de a face cu o medalie inventată”{\cîte 78}. Din această intervenție se vede că Severeanu nu cunoștea faptul că desenul nu a fost inventat, ci era o litogravură de epocă aparținând lui Asachi, care are elemente absolut identice cu cele ale medaliei din 1896. Ori
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
face cu o medalie inventată”{\cîte 78}. Din această intervenție se vede că Severeanu nu cunoștea faptul că desenul nu a fost inventat, ci era o litogravură de epocă aparținând lui Asachi, care are elemente absolut identice cu cele ale medaliei din 1896. Ori dacă este acceptat faptul că medaliile Turnu Măgurele pentru Crețulescu și Kogălniceanu au fost bătute în aur într-un singur exemplar, după care mai tarziu s-au executat copii{\cîte 79}, nu vedem de ce nu s-ar
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
intervenție se vede că Severeanu nu cunoștea faptul că desenul nu a fost inventat, ci era o litogravură de epocă aparținând lui Asachi, care are elemente absolut identice cu cele ale medaliei din 1896. Ori dacă este acceptat faptul că medaliile Turnu Măgurele pentru Crețulescu și Kogălniceanu au fost bătute în aur într-un singur exemplar, după care mai tarziu s-au executat copii{\cîte 79}, nu vedem de ce nu s-ar accepta și în cazul de față autenticitatea medaliei. În
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
că medaliile Turnu Măgurele pentru Crețulescu și Kogălniceanu au fost bătute în aur într-un singur exemplar, după care mai tarziu s-au executat copii{\cîte 79}, nu vedem de ce nu s-ar accepta și în cazul de față autenticitatea medaliei. În finalul articolului din care am citat, Severeanu consideră că inventată și medalia prezenței compozitorului și pianistului Liszt la Iași, cu promisiunea că va reveni. Nu știm dacă a mai revenit. Știm însă cu certitudine că medalia Liszt nu este
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
într-un singur exemplar, după care mai tarziu s-au executat copii{\cîte 79}, nu vedem de ce nu s-ar accepta și în cazul de față autenticitatea medaliei. În finalul articolului din care am citat, Severeanu consideră că inventată și medalia prezenței compozitorului și pianistului Liszt la Iași, cu promisiunea că va reveni. Nu știm dacă a mai revenit. Știm însă cu certitudine că medalia Liszt nu este inventată, ci este o realizare de epocă{\cîte 80}. Vom mai observa că
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de față autenticitatea medaliei. În finalul articolului din care am citat, Severeanu consideră că inventată și medalia prezenței compozitorului și pianistului Liszt la Iași, cu promisiunea că va reveni. Nu știm dacă a mai revenit. Știm însă cu certitudine că medalia Liszt nu este inventată, ci este o realizare de epocă{\cîte 80}. Vom mai observa că a doua medalie a Unirii etalează calitatea de domnitor a lui Cuza (DOMNITORULU ROMÂNIEI), iar medalia fuzionării armatelor la Socola sugerează implicit calitatea acestuia
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și pianistului Liszt la Iași, cu promisiunea că va reveni. Nu știm dacă a mai revenit. Știm însă cu certitudine că medalia Liszt nu este inventată, ci este o realizare de epocă{\cîte 80}. Vom mai observa că a doua medalie a Unirii etalează calitatea de domnitor a lui Cuza (DOMNITORULU ROMÂNIEI), iar medalia fuzionării armatelor la Socola sugerează implicit calitatea acestuia de comandant al oștirii române. Grijă domnitorului pentru înzestrarea armatei cu tehnică de luptă este probata, cum spuneam mai
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
a mai revenit. Știm însă cu certitudine că medalia Liszt nu este inventată, ci este o realizare de epocă{\cîte 80}. Vom mai observa că a doua medalie a Unirii etalează calitatea de domnitor a lui Cuza (DOMNITORULU ROMÂNIEI), iar medalia fuzionării armatelor la Socola sugerează implicit calitatea acestuia de comandant al oștirii române. Grijă domnitorului pentru înzestrarea armatei cu tehnică de luptă este probata, cum spuneam mai sus, de medalia Arsenalului armatei (51 mm, arama, aurite, argintate, aluminiu). Medalia are
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
etalează calitatea de domnitor a lui Cuza (DOMNITORULU ROMÂNIEI), iar medalia fuzionării armatelor la Socola sugerează implicit calitatea acestuia de comandant al oștirii române. Grijă domnitorului pentru înzestrarea armatei cu tehnică de luptă este probata, cum spuneam mai sus, de medalia Arsenalului armatei (51 mm, arama, aurite, argintate, aluminiu). Medalia are gravata pe revers clădirea acestei întreprinderi de tehnica militară, sub care este plasată stema statului român, iar deasupra, pe trei rânduri (primul rând semicircular) inscripția MANUFACTURA/ DE / ARME (fig. 71rv
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
iar medalia fuzionării armatelor la Socola sugerează implicit calitatea acestuia de comandant al oștirii române. Grijă domnitorului pentru înzestrarea armatei cu tehnică de luptă este probata, cum spuneam mai sus, de medalia Arsenalului armatei (51 mm, arama, aurite, argintate, aluminiu). Medalia are gravata pe revers clădirea acestei întreprinderi de tehnica militară, sub care este plasată stema statului român, iar deasupra, pe trei rânduri (primul rând semicircular) inscripția MANUFACTURA/ DE / ARME (fig. 71rv). Aversul prezintă o inscripție pe noua rânduri: MANUFACTURA DE
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
prezintă o inscripție pe noua rânduri: MANUFACTURA DE ARME / A / ROMÂNIEI / FONDATĂ ÎN TIMPUL DOMNIEI / LUI / ALESSANDRU IOAN I° / FIIND MINISTRU DE RESBEL / GENERALUL IOAN: EMAN: FLORESCU / ANUL 1863 / LUNA IUNIE (fig. 71av). Secularizarea averilor mânăstirești este consemnata în 1863 pe „Medalia județului Tecuci lui Cuza-Vodă” (de forma ovala cu toarta, 46/40 mm, argint și bronz, gravor Stern-Paris), cât și pe o altă „în 700 de exemplare, plus două de aur pentru domn, în semn de omagiu” și una dintre ele
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și una dintre ele pentru doamna Elenă Cuza{\cîte 81}. Cu prilejul unor expoziții organizate la Iași, Fălticeni și București, în anii 1864 și 1865, care aveau menirea să încurajeze agricultură, horticultura și industria, au fost distribuite opt tipuri de medalii (argint și bronz), realizate după machete relativ asemănătoare{\cîte 82}. Aversul medaliilor respective prezintă bustul lui Cuza în profil spre stânga, în uniformă, cu fruntea înaltă, având părul ondulat pieptănat cu cărare în stânga și purtând mustață și barbișon. Bustul domnitorului
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
unor expoziții organizate la Iași, Fălticeni și București, în anii 1864 și 1865, care aveau menirea să încurajeze agricultură, horticultura și industria, au fost distribuite opt tipuri de medalii (argint și bronz), realizate după machete relativ asemănătoare{\cîte 82}. Aversul medaliilor respective prezintă bustul lui Cuza în profil spre stânga, în uniformă, cu fruntea înaltă, având părul ondulat pieptănat cu cărare în stânga și purtând mustață și barbișon. Bustul domnitorului este încadrat de inscripția circulară ALECSANDRU IONA I PRINCIPELE ROMÂNII și anul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Reversul cuprinde un motiv ornamental și o inscripție circulară care sugerează domeniul expoziției și locul de organizare (JASSI - la cele care ne interesează), continuată în zona centrală cu deviza ONORE / ȘI / ÎNCURAGIARE / AGRICULTUREI ȘI INDUSTRII / și anul respectiv (fig. 72rv). Medaliile celor trei expoziții de la Iași (una în 1864 și două în 1865){\cîte 83} rețin atenția asupra preocupărilor lui Cuza de a stimula dezvoltarea agriculturii, horticulturii, apiculturii și a industriei și în această parte de țară. Ele au în același
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
apiculturii și a industriei și în această parte de țară. Ele au în același timp și meritul de a impune în portretistica medalistica românească a marilor personalități bustul clasic al domnitorului în profil spre dreapta. O a doua categorie de medalii care reflectă personalitatea domnitorului Al. I. Cuza sunt cele realizate cu ocaziile semicentenarului și centenarului Unirii Principatelor. În anul semicentenarului,1909, sunt realizate trei piese medalistice (două medalii și o placheta). O primă medalie este rod al unei inițiative ieșene
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
clasic al domnitorului în profil spre dreapta. O a doua categorie de medalii care reflectă personalitatea domnitorului Al. I. Cuza sunt cele realizate cu ocaziile semicentenarului și centenarului Unirii Principatelor. În anul semicentenarului,1909, sunt realizate trei piese medalistice (două medalii și o placheta). O primă medalie este rod al unei inițiative ieșene și a fost comandata în străinătate de Fany Saraga. Aceasta are pe avers bustul lui Al.I.Cuza în profil spre stânga, o ramură de laur și inscripția
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
dreapta. O a doua categorie de medalii care reflectă personalitatea domnitorului Al. I. Cuza sunt cele realizate cu ocaziile semicentenarului și centenarului Unirii Principatelor. În anul semicentenarului,1909, sunt realizate trei piese medalistice (două medalii și o placheta). O primă medalie este rod al unei inițiative ieșene și a fost comandata în străinătate de Fany Saraga. Aceasta are pe avers bustul lui Al.I.Cuza în profil spre stânga, o ramură de laur și inscripția CUZA-VODA / 1820-1873 (fig. 73av). Pe revers
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
scut cu stema Moldovei și a Munteniei, iar spre acestea o altă tânără, în picioare, întinde o coronița) și inscripția circulară: ÎN AMINTIREA A 50-A ANIVERSĂRI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR 1859-5.24 IANUARIE 1909 (fig. 73rv). Cea de a doua medalie, realizată la Stuttgart din inițiativa Societății Numismatice Române, prezintă pe avers efigia regelui Carol I, timbrata de coroană și ieșită dintr-un aranjament de drapele cu stema regatului, si legendă 24 IANUARIE 1909 (fig. 74av), iar pe revers o adunare
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]