12,372 matches
-
diferite regiuni: în Finlanda, pe țărmurile Mării Baltice, în Polonia, Ucraina și la Marea Azov. În altă ordine de idei, otomanii beneficiau de neutralitatea Curții de la Viena, angajată, la acea vreme, în războiul de succesiune la tronul Spaniei. Conform unui izvor narativ otoman (este vorba despre „Amintirile” lui Hassan Kürdî), declanșarea conflictului ruso-otoman a fost generată, într-o bună măsură, de legăturile țarului cu popoarele creștine din Balcani. Astfel, Petru cel Mare „a făcut înțelegere cu toți ghiaurii greci din Moldova și
Campania de la Prut () [Corola-website/Science/326930_a_328259]
-
acesteia și din toată Rumelia și Anatolia”. În același timp, Petru „s-a înțeles cu venețienii” pentru ca aceștia din urmă să-i atace pe otomani în Mediterană. În aceste condiții, otomanii au declanșat un război preventiv, deoarece, conform aceluiași izvor narativ, țarul „în anul următor era neclintit și ferm hotărât să atace pe neașteptate”. La 20 noiembrie 1710, Imperiul Otoman a declarat război Rusiei, ambasadorul țarului, P.A. Tolstoi, și întreg personalul ambasadei ruse de la Constantinopol (aproximativ 70 de persoane) fiind întemnițat
Campania de la Prut () [Corola-website/Science/326930_a_328259]
-
creația sa se regăsesc arhetipalul, reversibilitatea și intangibilitatea fenomenelor spirituale, „terrarismul” semantic. Igor Ursenco a avansat și teoretizat mai mulți termeni circumscriși fenomenului hapax legomenon, printre care „egregor cultural”, „terrarism” (semantic), „lirică pneumatică”, „apoptosium” și „crepitudine”, inițiind atelierul artistic „EgoBesTiaR - Narative de pe Mapamond”. Prin proiectul electronic Intelnet susținut de Universitatea Emory din Atlanta (Georgia), filosoful și lingvistul american de origine rusă Mihail Epstein urmează o întreprindere similară, dar într-un registru exclusiv lingvistic. Examinată într-un cadru lărgit, direcția culturală urmată
Igor Ursenco () [Corola-website/Science/326977_a_328306]
-
de regim, ele aflându-se sub directa și atenta supraveghere a cenzurii. Totuși, ea a criticat opinia tinerilor cinefili că genul istoric ar fi fost integral compromis nu doar politic, ci și estetic. Potrivit Elenei Saulea, „pelicula are un conținut narativ univoc, pregnant declamativ, lozincard, fastidios pentru spectatori. Căci nu este deloc verosimil ca pe vremea marelui domnitor să fi circulat astfel de texte ale independenței sau neatârnării, ale suveranității grandilocvente și alte infuzii de naționalism, sărace în conținut afectiv tocmai
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
filmului s-ar fi datorat, potrivit profesoarei Elena Saulea, generozității sale tematice: participarea semnificativă a țării, respectiv a Moldovei, la „o ordine spirituală superioară, singura realitate ce rezistă în istoria frământată a neamului”. Deși consideră că „pelicula are un conținut narativ univoc, pregnant declamativ, lozincard, fastidios pentru spectatori”, ea remarcă prezența unor secvențe memorabile, precum cea a bătăliei de la Vaslui în care forțele supranaturale par a-i ajuta pe muritori așa cum zeii se implică în Războiul Troian.
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
si de spectacole de balet, cum ar fi La Valse, Apollo, SimfoniaScotch, Sonnambula La, Harlequinade și Fiul Risipitor -, precum și la spectacole întregi că Spărgătorul de nuci, Visul unei nopți de vară, si Coppelia - unde integrează și elemente de dans și narative. În 1970, UȘ News & World Report a încercat să rezumă realizările Balanchine în următoarele cuvinte: Balanchine a preferat întotdeauna să se numească un meșteșugar, mai degrabă decât un creator, față de el însuși un bucătar sau un tâmplar (ambele de hobby
George Balanchine () [Corola-website/Science/326486_a_327815]
-
ample ale lui Robert Jordan. Romanul conține, de asemenea, secvențe din gândirea celorlalte personaje, inclusiv Pilar și Anselmo. Secvențele de gândire sunt mai ample decât în cărțile anterioare ale lui Hemingway, în special în "Adio arme", și sunt un mijloc narativ important pentru a explora principalele teme ale romanului. În 1941, Comitetul pentru acordarea Premiului Pulitzer a trimis scrisori în care a recomandat premierea romanului " Pentru cine bat clopotele". Consiliul de premiere a fost de acord; cu toate acestea, Nicholas Murray
Pentru cine bat clopotele () [Corola-website/Science/323521_a_324850]
-
(1 Regi sau 1 Împărați) este o carte din Vechiul Testament. Cartea Împăraților (1 și 2 Regi) (ebraică: "Sepher M'lakhim", ספר מלכים) este formată din două cărți, care inițial formau o singură carte. Ea prezintă o istorie narativă a regatelor antice Israel și Iuda de la moartea lui David până la eliberarea succesorului său Ioiachin dintr-o închisoare din Babilon, de-a lungul unei perioade de 400 de ani (cca.960 - 560 î.Hr.). Încheie o serie de cărți istorice de la
Cartea a treia a Regilor () [Corola-website/Science/323561_a_324890]
-
de space opera palpitantă, îndrăzneață și plină de miez”. În aceeași notă, Justin Howe apreciază că „proza lui Scalzi revine la Epoca de Aur a science fictionului, rămânând în același timp proaspătă și plină de vibrație”. John DeNardo laudă „stilul narativ conversațional, accesibil” și modul în care Scalzi își construiește personajele, în timp ce Republibot.com vede în roman „o carte mai sofisticată decât "Războiul bătrânilor", care are pretenții mai mari de la cititori [...] și probabil că-i poartă pe mulți dintre noi în
Brigăzile-Fantomă () [Corola-website/Science/323750_a_325079]
-
oferind astfel justificarea lui Werber pentru scrierea propriei trilogii: Romanul "Furnicile" a fost adaptat în banda desenată omonimă, cu un scenariu de Bernard Werber, desenele fiind realizate de Patrick Serres. Adaptarea se concentrează doar asupra aventurilor furnicilor și abandonează firul narativ din lumea oamenilor. Succesul moderat al adaptării a dus la anularea continuărilor prevăzute pentru ea.
Furnicile (trilogie) () [Corola-website/Science/323776_a_325105]
-
față de opinia publică, tot mai interesată să dezlege misterele familiei Tannahill și, în final, reușește să o cucerească pe Mistra, alături de care rămâne. Damon Knight și-a exprimat aprecierea față de roman, declarând: În mod neobișnuit [pentru van Vogt], toate firele narative ale poveștii se leagă satisfăcător, iar suspansul este menținut la un nivel înalt." Criticul Groff Conklin a descris textul original ca "lecturabil", dar l-a criticat pentru superficialitatea "ideilor, imaginației [și] scopului." Forrest J Ackerman a apreciat că romanul "se
Casa veșniciei () [Corola-website/Science/323856_a_325185]
-
Geschichte" ("O istorie nicicând uitată"), o sagă de familie a cărei acțiune are loc în Pomerania pe parcursul primei jumătăți a secolului trecut. Prin intermediul personajelor sale, Koneffke reușește să zugrăvească cu talent trecutul regiunii. Recenzia din Frankfurter Allgemeine Zeitung remarcă arta narativă excepțională. Günter Grass a avut și el cuvinte extrem de laudative la adresa romanului, afirmând că lectura lui îți provoacă "o desfătare continuă". A urmat în 2009 un volum de lirică pentru copii, "Trippeltrappeltreppe", iar în toamna lui 2011 i-a apărut
Jan Koneffke () [Corola-website/Science/323047_a_324376]
-
Succesul a fost fulminant, făcându-l pe Werber să declare: Romanul a fost adaptat în banda desenată omonimă, cu un scenariu de Bernard Werber, desenele fiind realizate de Patrick Serres. Adaptarea se concentrează doar asupra aventurilor furnicilor și abandonează firul narativ din lumea oamenilor. Succesul moderat al adaptării a dus la anularea continuărilor prevăzute pentru ea. Aceasta este o listă cu traducerea numelui romanului așa cum a fost publicat în diferite limbi.
Furnicile () [Corola-website/Science/323109_a_324438]
-
dramă de iubire până la scrierea romanului, partea a doua este însă o experiență trăită, scriitorul fiind ofițer al armatei române, în timpul primului război mondial. Romanul este scris la persoana I, personajul-narator identificându-se în partea a doua cu autorul. Modalitatea narativă se remarcă, așadar, prin prezența mărcilor formale ale naratorului, de unde reiese apropierea acestuia de evenimente, până la substituirea lui de către personaj. Perspectiva temporală este discontinuă, bazată pe alternanța temporală a evenimentelor, pe dislocări sub formă de flash-back și feed-back. Perspectiva spațială
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război () [Corola-website/Science/323117_a_324446]
-
Prin album conceptual sau album de concepție, în muzică, se înțelege un album muzical care "are o temă unificatoare, care poate fi instrumentală, compozițională, narativă ori lirică." În mod comun, albumele de concepție tind să conțină teme muzicale și lirice care existau anterior în compozițiile artistului sau ale grupului muzical decât improvizații muzicale sau compoziții relativ independente. Ca metodă de finalizare a compozițiilor încă nerealizate
Album conceptual () [Corola-website/Science/324084_a_325413]
-
dispariție stranie, naratorul simte existența unui mister cu consecințe mortale, despre care este avertizat de tânăra doamnă Zerlendi și de servitoarea Arnica. Narațiunea epică este ruptă de revelația tehnică a jurnalului, care-l impune ca erou pe doctorul Zerlendi. Planurile narative diferite sunt simetrice planurilor existențiale: naratorul rămâne în planul profan, cunoscând sacrul doar la nivel teoretic, în timp ce Zerlendi depășește planul profan pentru a accede în planul sacru. Nuvela este salvată din punct de vedere artistic de episodul final în care
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
interior diferit. Rama II este primul roman al "noii" serii Rama, deoarece "Rendez-vous cu Rama" nu este întotdeauna considerat ca făcând parte din serie. Scrisă în principal de Gentry Lee, "Rama II" diferă ca stil de original, cu un fir narativ mai concentrat pe personaje, ambianță și relațiile umane decât presupunerile sociale utopice ale primului roman. Seria mai cuprinde două continuări: "Grădina din Rama" și "Război pe Rama". La 70 de ani după evenimentele descrise în "Rendez-vous cu Rama", o a
Rama II () [Corola-website/Science/324247_a_325576]
-
observat că fundamentul universului Războiul stelelor este profund antidemocratic. Eseurile sale au dat naștere unei cărți de dezbatere, "Star Wars On Trial", care a realizat un proces cu "apărare vs acuzare" ce acoperă o serie de probleme politice, filozofice și narative din universul Războiul stelelor. El a criticat și "Stăpânul inelelor" pentru ceea ce el a considerat devoțiunea exagerată față de o structură elitistă tradițională, descrierea pozitivă a măcelăririi dușmanilor și prezentarea romantică a unei lumi de demult. Brin a publicat și o
David Brin () [Corola-website/Science/324263_a_325592]
-
ilustrat", care folosește la rândul ei un cadru general pentru a lega diferite povestiri independente. La fel ca Fundația lui Isaac Asimov, "" urmăresc o structură a "istoriei viitoare". Povestirile, care sunt de sine stătătoare, apar ca episoade ale unui cadru narativ secvențial mai cuprinzător. Structura conține trei părți punctate de două catastrofe: extincția aproape completă a marțienilor și, în paralel, extincția aproape completă a rasei umane. Prima treime (cuprinsă între ianuarie 1999 și aprilie 2000) descrie încercările pământenilor de a ajunge
Cronicile marțiene () [Corola-website/Science/324303_a_325632]
-
al patrulea podcast Crystal Habit de pe blogul "Tomb Raider" din 17 octombrie 2011, Marie vorbește cu Wilmer și designerului de sunet Jack Grillo despre colaborarea cu compozitorul neanunțat. Grillo suținea că " Facem această uvertură... unde avem o schiță a structurii narative și avem compozitorul nostru să creeze diferite teme muzicale care vor apare pe toată durata jocului" iar Wilmer sublinia că muzica compozitorului se va adapta dinamic în joc; compusă "...emoțional astfel încât să reacționeze instant la evenimentele ce se desfășoară"
Tomb Raider (joc video din 2013) () [Corola-website/Science/324341_a_325670]
-
metaforic) în Oceanul Indian care înconjoară insula. La fel ca în opera lui Dos Passos, capitolele încep cu una dintre următoarele rubrici: Acțiunea se petrece în cea mai mare parte în Statele Unite ale Americii, în anul 2010. O serie de fire narative și viniete se bazează pe extrapolările făcute de Brunner pornind de la tendințele sociale, economice și tehnologice. Principala tendință de la care pornește este aceea a creșterii accelerate a populației și a impactului fenomenului: stresul social, legislația eugenică, diviziunea socială pe scară
Zanzibar (roman) () [Corola-website/Science/324362_a_325691]
-
al corporației atotputernice General Technics și, folosindu-se de moștenirea afroamericană, avansează până în funcția de vice-președinte la vârsta de 26 de ani. Hogan este un spion și împarte apartamentul cu House, acoperirea sa fiind aceea de student. Cele două fire narative principale se referă la statul african fictiv Beninia (un nume care amintește de Benin din lumea noastră, deși la data scrierii cărții el era cunoscut sub numele de Dahomey), care face un târg cu General Technics de a prelua administrarea
Zanzibar (roman) () [Corola-website/Science/324362_a_325691]
-
cel de țară dezvoltată. O acțiune secundară importantă este legată de o descoperire majoră în domeniul ingineriei genetice, realizată în națiunea fictivă Yatakang (care pare a fi Indonezia), pe care Hogan este trimis de către guvernul SUA să o investigheze. Firele narative se intersectează în cele din urmă, dând naștere la consecințe importante pentru întreaga lume. De-a lungul romanului apar citate din cărțile lui Chad C. Mulligan, un fost sociolog devenit comentator social, pentru a ilustra sau a oferi un element
Zanzibar (roman) () [Corola-website/Science/324362_a_325691]
-
autorul proiectului clădirii Knessetului. Procesul de consacrare a Muntelui Herzl ca simbol central al memoriei colective a Statului Israel a fost rezultatul mai multor factori, în afară prezenței aici a mormântului lui Herzl. Proximitatea instituțiilor era simbolică pentru unul din narativele centrale ale culturii israeliene (mai ales în anii de început ai Statului) - cel a trecerii de la Catastrofă (Shoá) la Renaștere (Tekumá), Muntele Herzl reflectând aspirația spre reclădirea statului (prezenta mormântului lui Herzl și al altori lideri ai sionismului) și prețul
Muntele Herzl () [Corola-website/Science/326677_a_328006]
-
Căliman considera că întregul eșafodaj epic al filmului se centrează în jurul conflictului între dr. Poenaru și politicianul Pascal, două personaje care „văd idei”, la fel ca personajele lui Camil Petrescu. Pe lângă conflictul de idei dintre cele două personaje, în discursul narativ sunt integrate o problematică socială și politică, o morală densă, precum și aspecte de viață din toate mediile sociale. Regizorul este învinuit că "„urmărește prea multe fire epice, pierzându-le pe parcurs”", iar din această cauză filmul "„filmul pare uneori dezlânat
Doctorul Poenaru (film) () [Corola-website/Science/326818_a_328147]